513 matches
-
procuratorii mei împreună cu guvernatorii respectivi? — Rezerve dintr-astea există, stăpâne, răspunde descumpănit Ianuarius. — Păi atunci? — Nu ajung... Dacă nu avem bani îndeajuns, să fie transformate stocu rile imperiale în monede! țipă Augustus. Secretarul suspină: — Am mări în felul acesta presiunea inflaționistă... Vinde atunci ceva din inventarul palatului, haine, vase din aur sau argint... Iulius Ianuarius clatină din cap. Criza financiară nu este chiar atât de puternică. Alta e buba... Își ia inima în dinți și rostește cu hotărâre: — Stăpâne! — Da!? face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
creșterilor salariale datorate presiunilor sindicale pot avea implicații bugetare importante 1. Acest tip de activitate produce externalități negative la nivel social. Aceste externalități negative constau fie în scăderi ale alocărilor bugetare către alte sectoare economice, fie în apariția unor presiuni inflaționiste care să minimizeze, în final, beneficiile obținute. Organizarea sindicală de succes a acționat în interesul celor care au fost recunoscuți oficial ca fiind victime ale tranziției, discriminând practic categoriile de populație în funcție de fostele ierarhii economice ale comunismului. Predominanța grupurilor formate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
economice ale Statului: o funcție de producție: Statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politică ș.a.); o funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; o funcție de redistribuire a veniturilor, cu scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 1.3.1.4. Reconsiderarea intervenției Statului Pentru neoliberali, Statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după război. După monetariști, intervenția crescîndă a Statului în economie a declanșat procesul inflaționist actual. Deficitele bugetare permanente, datorate faptului că e mult mai ușor sa propui noi cheltuieli decît noi impozite, au fost finanțate prin creație monetară. Potrivit economiștilor ofertei, intervenția crescîndă a Statului a paralizat oferta, iar excesiva impozitare a veniturilor a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un rol bine definit al guvernului și o politică aparent ușor de îndeplinit."11 Sistemul keynesian a reprezentat modelul dominant în economia capitalistă pînă în anii 1980, cînd s-a produs resurecția liberală, pe fondul acumulării deficitelor și a derapajelor inflaționiste. Purtătorii de drapel ai acestei contrarevoluții, cu efecte importante pînă astăzi, au fost F. von Hayek și M. Friedman în plan teoretic, M. Thatcher și R. Reagan în plan practic politic. De fapt, în ultimul secol, prezența guvernului în economie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politica fiscală, cu accent pe stimularea cererii, reușindu-se aproape trei decenii rate ridicate de creștere economică, un grad de ocupare satisfăcător și bugete relativ echilibrate. În anii '70, însă, liberalizarea cursurilor de schimb și crizele energetice, ca și puseele inflaționiste tot mai puternice, manifestări ale unor dezechilibre structurale profunde acumulate, au produs o importantă mutare de accent în politicile economice, manifestată printr-o resurecție a mecanismelor de piață, politici monetare și fiscale austere și retragerea Statului din economie. "În contextul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și plasare a titlurilor de credit se prevăd ca cheltuieli distincte în buget. Gestionarea datoriei publice este un proces laborios și costisitor. Mărimea acesteia trebuie limitată potrivit capacității de îndatorare a fiecărui stat pentru a nu crea dezechilibre și presiuni inflaționiste. Desigur, creșterea datoriei publice antrenează, pe termen scurt o creștere a veniturilor la dispoziția Statului și un transfer de resurse din sectorul privat în sfera publică, dar pe termen mediu și lung, ea poate provoca noi creșteri de impozite, accentuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
scurt o creștere a veniturilor la dispoziția Statului și un transfer de resurse din sectorul privat în sfera publică, dar pe termen mediu și lung, ea poate provoca noi creșteri de impozite, accentuarea dezechilibrului balanței de plăți și alimentarea procesului inflaționist. Efectul total, benefic sau nu, este dat de scopul îndatorării, de destinația fondurilor împrumutate și de inteligența gestionării. Dacă fondurile se duc în investiții productive, creatoare sau generatoare de efecte de antrenare pozitive, îndatorarea a fost benefică, dacă se duc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
deturnînd astfel resurse care ar fi altminteri disponibile pentru finanțarea sectorului privat), fie prelevă impozite suplimentare. Ar exista și o a treia posibilitate, cu totul contraindicată, cea a creării artificiale de monedă, contribuind astfel la declanșarea sau amplificarea unui proces inflaționist, adică la o prelevare indirectă, prin afectarea puterii de cum-părare a tuturor. Prin urmare, în încercarea de a reduce ineficiența asociată monopolului privat, Statul impune colectivității alte costuri, rezultatul net în ce privește eficacitatea alocării resurselor fiind, deci, ambiguu. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
angajator este departe de a fi o nouă strategie de reclamă sau un model de relații publice, camuflat în sistem de protecție a angajaților. În momentul în care un angajat selectat are o reprezentare, creată de o strategie de branding inflaționistă, și vine în companie unde găsește o realitate diferită, nu numai că îi scad performanțele, dar, în timp, el caută să plece și, mai sensibil, nu mai recomandă compania ca un loc în care poți avea o carieră. Ca atare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
amènunte, transfigurându-se ca si cum ar fi fost acolo, în imediata vecinètate a Fecioarei Maria, Aproape cè îl vèd, cuprins de extaz, îngenunchind lèuntric în fața Fecioarei, apèrute acum, pe monitor, Dacè pentru mine internetul nu este nimic altceva decât un univers inflaționist de biți, o gaurè de vierme prin care ajung mai rapid în altè parte a lumii, constat cu surprindere cè, în cazul lui Ilarie, internetul face că opoziția dintre realitate și virtual, dintre reprezentare și miracol, sè-și piardè, orice semnificație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cuprinzatoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaționale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012. Politica monetară și valutară 19. Odată cu revenirea politicii fiscale la o poziție mai sigură, BNR a ajustat treptat politica monetară pe parcursul anului 2009, pe măsură ce presiunile inflaționiste și valutare s-au redus, prin reducerea cerințelor sale privind rezervele minime obligatorii și prin reducerea progresivă a ratei sale de politică monetara, cel mai recent cu 50 de puncte de bază la 7,0% în februarie 2010. Cu toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220169_a_221498]
-
nominală cu 0,2 puncte procentuale la sfârșit de an (din motivele prezentate în paragraful 5). Pe tot parcursul anului, inflația pe 12 luni s-a menținut ridicată după standardele regionale, deoarece evoluțiile prețurilor la articolele nealimentare au demonstrat presiuni inflaționiste constante. Pe viitor, BNR anticipează o moderare a inflației în 2010 ce va aduce indicele prețurilor de consum (IPC) în interiorul intervalului țintit. În acest scop, banca centrală va continua să utilizeze cu prudență instrumentele sale de politică monetară, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220169_a_221498]
-
sunt cele care se adaugă la riscurile de bază ale firmelor, ele regăsindu-se În probabilitățile de rambursare a creditelor obținute de la unitățile creditoare cauzate de rezultatele ineficiente ale activității desfășurate care conduc la imposibilitatea rambursării creditelor printr-o evoluție inflaționistă, neprevăzută, a nivelului dobânzilor, fără corelație În sfera de activitate desfășurată. 2. După dimensiunea riscurilor sau din punctul de vedere al nivelului la care se pot situa riscurile În raport de factorii probabili estimați ce le-ar putea genera: a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
raporta, de asemenea, serviciul datoriei externe la P.I.B., exporturi totale sau populație. 56. Deficitul primar. Se calculează ca diferență Între deficitul total și serviciul datoriei publice. Acest indicator este indicat să se calculeze mai ales În cazul unor medii economice inflaționiste cu deficite bugetare mari și arată povara datoriei publice asupra bugetului de stat. 57. Ponderea datoriei externe În rezervele naționale. Arată raportul ce există Între datoria externă angajată de un stat și lichiditățile internaționale al țării gazdă (apreciată În primul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
doar pe piața țării În care s-a investit ci și posibilitățile de export pe piețele cu potențial de consum mare ale țărilor vecine. Posibilitate de accesare facilă a pieței de Împrumut și nivelul ratei dobînzii la credite oferite; Tempourile inflaționiste Aspectele tehnice și tehnologice cuprind următoarele: Posibilități de implantare a noilor Întreprinderi, noilor utilaje, soluțiilor tehnologice și organizatorice de vîrf; Amplificarea folosirii capacităților de producție existente; Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piața internațională; Gradul de absorbție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
al legilor naturii și linia orizontului hominizării. În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să ajungă, cămila are nevoie de câteva pagini ca să-și producă efectul, răbdare! O primă obiecție a venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comerciale ale Germaniei cu Japonia nu erau calme, industria producătoare de automobile fiind o chestiune deosebit de delicată pentru ambele țări (Sato, 1993, p. 378). În plus, în vara anului 1992, Bundesbank a crescut ratele dobânzilor germane, ca reacție la presiunile inflaționiste generate de impactul unificării. Acest fapt a cauzat dificultăți economice grave în statele europene din sud, inclusiv Franța, și, mai ales, a forțat retragerea Marii Britanii din MRS. Astfel, relația franco-germană a devenit foarte tensionată, de asemenea făcând ca Germania să
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ei, în ciuda unei puteri miraculoase și inexplicabile pentru om de a-și reveni de fiecare dată. Se afirmă, spre exemplu, că descoperirea Americii a avut un efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem de la sens la semnificație” (Gottlob Frege, Sens și semnificație, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:54). Tema referențialității este de o foarte mare importanță întrucât, datorită fenomenului inflaționist și speculativ al limbajului, apar în practica discursivă o serie de discursuri sau intervenții discursive cu pretenția de a se impune ca adevăruri, dar care, în realitate, nu sunt nimic altceva decât simple speculații lingvistice ce creează iluzia de adevăr
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un exemplu de cum poate o politică internă anume să aibă repercusiuni internaționale imediate. Aceste repercusiuni nu trebuie să fie neapărat intenționate sau prevăzute, cum au fost în cazul prezentat. Cînd Federal Reserve a crescut rata dobînzilor pentru a diminua presiunile inflaționiste din SUA, a fost vorba de o decizie internă, luată în vederea unui scop intern, dar repercusiunile sale au fost resimțite oriunde exista o legătură cu structura financiară internațională. Sînt din ce în ce mai puține sfere unde politica internă poate fi net demarcată de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
șanse egale în "marea societate" a președintelui Johnson), ceea ce intra în conflict cu politicile monetare conservatoare necesare susținerii sistemului Bretton-Woods. Evident că America putea să se adapteze la nivel intern, modificîndu-și sistemul de taxe. Atunci cînd a optat pentru politica inflaționistă, este de înțeles că și-a păstrat contractul social intern și și-a modificat aranjamentele externe. Sistemul monetar internațional a trebuit să cadă (Calleo și Strange 1984:108). Cu alte cuvinte, dacă e adevărat că hegemonul își menține poziția atîta
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în spiritul dirijist, comun înalților funcționari și cadrelor conducătoare din economie. Producția pornește din nou, dar economia franceză cunoaște două handicapuri majore: *inflația și dezechilibrul schimburilor externe. Dacă inflația foarte puternică de după război ia sfîrșit în 1949, un nou val inflaționist apare în 1951-1952, consecutiv în special războiului Coreii. Antoine Pinay, președintele Consiliului în martie 1952, reușește, printr-o politică de încredere, să o stopeze, dar răul rămîne prezent în mentalități și în structurile economiei. Dezechilibrul schimburilor, datorat amplorii importurilor în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rândul lor arbitrar, în funcție de costurile medii de producție; cum multe sectoare funcționau în pierdere, interesate de îndeplinirea cifrelor din plan, nu de piața de desfacere pentru produsele lor, statul ajungea deseori să subvenționeze deficite considerabile. Adăugând la aceste aspecte marota inflaționistă a statelor comuniste, grav afectate de exploziile prețurilor din perioada postbelică și astfel axate pe limitarea cantității de bani introdusă în economie (Kornai: 138-153), o politică monetară prin care ajustarea economică se face prin sacrificii impuse populației și aparținând, paradoxal
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]