1,132 matches
-
unei cauze înalte. Nici un curent, dintre cele care străbat epoca, nu și-l poate cu totul integra. A. șarjează ridicolele ce decurg din importul pripit de civilizație, dar ia în șfichi și conservatorismul retrograd. În pașoptismul său se simte o inflexiune junimistă. Iar simțământul patriotic alunecă uneori, din păcate, în xenofobie. Scriitorul n-a fost un spirit teoretic, dar a simțit nevoia, totuși, de a formula (în prefețe, studii, articole) acele principii după care s-a călăuzit. El crede, romantic, în
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
iscată pentru plăcerea proprie, dar și întru desfătarea unui presupus auditoriu. Altfel, A. e un bun observator, el schițând, după o „răpide ochire”, câte un pertinent tablou de epocă (Constantin Negruzzi). Rememorând întâmplările anului de grație 1848, recurge și la inflexiuni grave, pioase chiar, evocarea personalității lui N. Bălcescu (dar și a lui A. Russo, C. Negruzzi, D. Rallet) fiind pentru el o „datorie sacră”. Alertă, fluidă, delectantă, memorialistica sa a fost să fie de bun augur pentru proza artistică românească
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
literară. În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă. Se poate afirma că A. continuă „linia” ortodoxismului, dar nu într-o manieră tocmai „ortodoxistă”: pe lângă influențe gândiriste, apar inflexiuni argheziene, alteori voiculesciene ori barbiene. Modalitatea în care interpretează - într-un excepțional articol inserat în volumul Din spumele mării, 1995 - Sonetele lui V. Voiculescu poate oferi cheia de lectură pe care autorul a hărăzit-o propriilor texte: Sonetele sunt rodul
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
am scris și nimic mai hotărât În mine decât ducerea la bun sfârșit a acestei povești». Nu a mai avut răgazul să replice sau nu și-a găsit forța pentru a susține o conversație mai lungă”. Încă o dată: detaliile și inflexiunile sunt incomparabile! V Aici, seducătorul profund devine admirabil, satanic de admirabil, din ce În ce mai mult. Străfulgerarea aceasta de fericire care Îl strivește nu Îi știrbește totuși carapacea țestoasă În care s-a Închis. El nu are Dumnezeu În fața celor spuse de nobila
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
devin identice. Exorcistul stabilește un dialog cu spiritul malefic care a pus stăpânire pe cel bolnav. Pe parcursul acestui dialog, el identifică natura spiritului: acesta se face auzit prin graiul celui bolnav, dar cu intonații și voce diferite - după tipul acestor inflexiuni, exorcistul stabilește felul și puterea spiritului malefic. Apoi exorcistul Îl supune la un interogatoriu referitor la cauzele posesiunii, intențiile spiritului, puterile și slăbiciunile sale. Spiritul Însuși Îi dezvăluie exorcistului slăbiciunile sale și căile prin care poate fi gonit. Aplicând apoi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lirico-dramatice, dar deficitar sub raport epic. Superior ca narațiune primului roman, Prințul de aur suprapune o acțiune la timpul prezent unei reconstituiri istorice. Figura principală a narațiunii, domnitorul Constantin Brâncoveanu, apare atât în planul evocării istorice propriu-zise, în episoade cu inflexiuni baladești, cât și în cel al prezentului, în imaginația și halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o cale spre a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
s-au adăugat categoria celor care acceptau eșecul, ceea ce presupunea întoarcerea în România, și cea a „navetiștilor”, adică a celor ce realizau angajamente doar de câteva luni. Urmărirea statisticii numărului de călători transportați (vezi tabelul I.1) marchează clar prin inflexiuni pozitive aceste mutații de natură politico-legală. Tabelul I.1 Sursă: Atlassib Mai interesante sunt diminuările numărului de călători în anii 1997 și 2005, când a început guvernarea coaliției de dreapta și, probabil, populația României a avut speranțe de îmbunătățire a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Angajamentul este marcat de creșterea activelor imobilizate și a capitalurilor proprii, ce reflectă eforturile de retehnologizare, în paralel cu creșterea echilibrată a cifrei de afaceri. Anul 2005 reprezintă începutul efortului de racordare a proceselor la normele UE, efort vizibil în „inflexiunea” activelor imobilizate, dar și în creșterea cheltuielilor și diminuarea profitului. Rezultatele eforturilor de eficientizare a proceselor și de reducere a consumurilor au fost „înghițite” de creșterile de prețuri la utilități, în special la gazul metan și energia electrică. Chiar și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de scrupule și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
monotonal. Să-i spunem: un monoteism cu față umană, cu gust de copilărie, cu joc și sărbătoare. Care oprimă femeile, ca toate religiile, dar fără să le ascundă sub văluri sau să le lapideze. Care a pus vocale, sunete dulci, inflexiuni materne în scriitura dură, consonantică a ebraicei și arabei. Care a dat corp Legii. Care, cu sfintele femei și Maria Magdalena, amestecă un grăunte de feminitate în trăsăturile patriarhale, amestecă sîngele cu roua, familiarizează pe oricine cu "Celălaltul Absolut", umanizînd
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1787, cînd "acțiunea și conducătorii" înlocuiesc agitația impersonală și difuză a ideilor. "Ar trebui [atunci] să se facă nu numai istoria ideilor revoluționare, ci și cea a ideilor revoluționarilor." Altfel spus, studiul puterii gîndirii se inversează, în acest punct de inflexiune, în investigație a ideii puterii, dar traiectoria provine din același tip de dinamică. Această istorioară naivă, dacă nu au fost reflectate presupunerile metodice, e plină de întîmplări și rezumate: veți fi încîntați de lectură. E bine să ne amintim că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
uităm de un lucru mult mai important, de securitatea planetei noastre, pusă serios sub semnul întrebării de impactul consumului energetic actual asupra schimbărilor climatice. Uităm sau nu realizăm cum se cuvine că, încet, încet, am ajuns la un punct de inflexiune al acestui impact asupra sănătății pământului. Dincolo de care nimic nu mai contează: nici nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, nici numărul de automobile produse sau vândute, pentru că suportul natural al existenței noastre sănătatea pământului este serios afectat. Mai departe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cubice sunt mai mari decât cei ai modelelor pătratice. Alte câteva concluzii pot fi formulate pe baza acestor modele statistice simple: 1. Modelul pătratic presupune o creștere urmată de descreșterea variabilei dependente. În schimb, modelul cubic are două puncte de inflexiune, unul după o perioadă de creștere și altul care determină din nou o creștere după o importantă descreștere. Datele arată că, în România, la același nivel de instrucție, venitul tinde să crească puternic în funcție de vârstă, scăzând de la un moment dat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
iar unele prevederi legislative au rămas, din aceste cauze, simple proiecte pe hârtie. În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30tc " În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30" Anii ’30 marchează un alt punct de inflexiune În viziunea eugenistă despre reforma sanitară. Dată fiind evoluția rapidă În străinătate a interesului pentru legislația orientată către scopuri eugenice În domeniul sănătății publice, eugeniștii români au Încercat să evalueze eficiența anumitor măsuri observând rezultatele aplicării lor În alte țări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență ereditară, cât și strategiile de reformă a educației În conformitate cu diferențele de potențial intelectual și social Înregistrate de inflexiunile curbei. Vezi Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 14. 29. Moldovan, Biopolitica, pp. 36-37. 30. Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
târziu, pentru abordarea cu seninătate a acestei probleme și pentru găsirea păcii. Nu-i deloc uimitor că, în prezența unei terapii active, robuste, Philodemos se mulțumește să reia tezele Magistrului cu privire la acest subiect. Dacă, odată cu trecerea timpului, epicurismul trădează unele inflexiuni, în schimb teoria asupra morții nu s-a schimbat câtuși de puțin. Ea traversează secolele neatinsă, ignorând entropia... Textul pe care Philodemos din Gadara îl consacră morții combină considerațiile filosofice clasice ale Școlii cu frazele convenționale constituind un fel de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vânt și invită frunzele la dans”; „vântul poartă pe umerii săi frunze arămii”; „o zi frumoasă de toamnă dă semne de oboseală”. Unii elevi au identificat motivul muzical cu motivul basmului, semnalând când prezența unei prințese, când a vrăjitoarei după inflexiunile melodiei. În finalul activității elevii și-au transpus în culoare trăirile, în gamă cromatică specifică toamnei. Strategiile prezentate sunt idei aplicate în practică, bazate pe experiența didactica acumulată, dar mai ales probate prin rezultatele obținute de elevi în evoluția lor
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
epoca luminilor de Romul Munteanu. În Germania, A. răspunde altor solicitări și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
dramatic ce se produce între intenția inițială a autorului, cu deschidere tragică, și rezultanta, în ton minor, privind indecizia protagonistului, un om care nu știe ce vrea. Demonstrația cu nuanțe etice este procedeul predilect și în comediile și feeriile cu inflexiuni de basm, una originală, cealaltă fiind o dramatizare după George Meredith, și ține de o anumită dezabuzare, de convingerea că lupta socială e inutilă. De altfel, M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le scot, vorbe înscenate în savuroase dialoguri inepte, trimițând ici și colo spre lecția lui I.L. Caragiale. Cu toate că inflexiunile în cheie idilizantă răzbat din multe pagini, M. știe uneori să-și controleze emoțiile, să ia o oarecare distanță și să domine faptele ca un observator prevenit, lucid. Pare interesată mai degrabă de minuția reconstituirii, de concretețea unei senzații, de
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
Colegii vorbeau despre dânsul ca despre „un fenomen”, „un al doilea Pico della Mirandola”. Își intimida profesorii (Mihail Dragomirescu fiind „victima” predilectă) sau îi scotea din sărite cu insolențele-i nu lipsite de substanță, emise pe un ton ascuțit, cu inflexiuni ciudate. Părinții lui M. priveau la el ca la un geniu, și cam tot așa aveau să-l socotească Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu, care i-a fost prieten. A întemeiat Societatea de Estetică (1925-1928), de ale cărei activități s-
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli” ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumusețea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură și-o dă însă în lirica erotică: „Steaua mea cu steaua ta / T-ună apă ș-dânăsea. // Ocliu-a meu cu ocliu-a tău / Aidzea Bunlu di-Arău. Mâna mea cu mâna ta / Idvea cheatră u hârsea. Frâmtea mea cu
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și publicisticii realizate la nivel de text literar. Nota comună e credința religioasă, exprimată stilistic într-o tonalitate de elocință sacrală, cu ecouri biblice, cu inflexiuni de retorică sacerdotală. În cuprinsul nuvelisticii lui G. se disting, în funcție de natura subiectelor și de sursele tematice, trei direcții principale. Una e ilustrată de povestirile edifiante, extrase din Noul Testament sau propunând legende hagiografice. Piesa titulară a volumului Caligraful Terțiu portretizează
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
vacanță ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar În cele din urmă accesul la muzica Înregistrată (casetofoanele de acasă și cele de la discotecă) au configurat ambianța culturală a satului românesc Într-un mod masiv schimbat. Unde e locul Mioriței În noua configurație? Poate printre pensionarii fostelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]