553,290 matches
-
-i așa. Este o autoreferențialitate care se complică la infinit. Romanul și-a pierdut din această pricină cititorii. Faptul este evident. Când intri într-o librărie franceză, vezi că ceea ce domină nu este romanul (ca pe vremuri), ci literatura de informație: dicționare, istorii literare, biografii, culegeri de clasici etc. Franța nu mai are, azi, mari prozatori. În general, mitul marelui scriitor a dispărut. Barthes a observat această tendință încă din anii ’70. În locul lui a apărut mitul teoreticianului, mitul profesorului. A
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
1903), Moldova ( 1927 și 1966), Oltenia ( 1982), Argeș și Oltenia ( 2003). În privința ediției de față, dreptul de a fi categorisită drept "prima" revine faptului de a fi prima traducere integrală a ediției princeps, amintită mai sus. Despre cei doi autori, informațiile sunt relativ reduse, dar esențiale. Ele urmează, în carte, datele bio-bibliografice din expunerea lui Ion Taloș, din 1963, la filiala Academiei din Cluj, publicate în capitolul Din istoria folclorului și folcloristicii al "Revistei de folclor", VIII/1963, și din studiul
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
folclorului și folcloristicii al "Revistei de folclor", VIII/1963, și din studiul lui Miljan Mojaseviș. Cel dintâi dedicat doar lui Arthur Schott, în calitate de culegător de povești. Cel de al doilea, implicând ambii frați în perspectiva acțiunii fraților Grimm. Pentru îmbogățirea informației, Ion Taloș apelează la altă lucrare, semnată de Felix Milleker, datată 1926. Aflată doar la Universitatea din Leipzig, solicită să-i fie copiată și rezumată parțial. Toate detaliile îi arată pe cei doi frați marcați de o ucenicie studioasă și
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
zona muntoasă a minelor din Almăș, între 1836 și 1841 apoi 1844 și 1859, ca angajat agronom-administrator pe moșia Bissingen din satul Iam, aproape de granița sârbească, locuind mult în centrul minier Oravița. Sunt deosebit de atrăgătoare, prin trăirea efectivă a datelor, informațiile oferite de Ion Taloș în comunicarea sa. El le culege de la fața locului. Descoperă o Matricola Baptisatorum pe anii 1802-1852, a Bisericii reformate din Oravița, unde numele lui Arthur este înscris la data de 26 iunie 1841 ca naș de
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
basmelor, parte din Introducerea, împărțită ca semnătură și contribuție cu fratele său). Și tot mulțumită lui, Karl Knoblaut, prin urmași, Ion Taloș a intrat în posesia fotografiei lui Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție a situațiilor
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
vize turistice, telefoanele dizidenților de acasă, funcționează aleatoriu la apelurile occidentalilor). Din păcate însă nici reacțiile occidentalilor nu sînt cu mult mai coerente. La „Europa Liberă" trebuie pusă la punct o întreagă strategie pentru a se putea da pe post informații legate de situația dramatică din România. În anii ’80 Doamna Monica Lovinescu era știută ca una dintre vocile distincte ale postului de radio „Europa Liberă". Jurnalul demonstrează însă că activitatea ei nu s-a redus la denunțarea pe calea undelor
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
care suferise bătăi crunte în beciurile Securității și care știa că a fost iradiat a refuzat să se facă publicitate cazului său pentru a nu inhiba acțiunea altor virtuali protestatari. Sau că pe lîngă dizidenții consacrați existau scriitori care ofereau informații Europei Libere, asumîndu-și riscuri deloc de neglijat, fără a beneficia de faima unor mari rezistenți ai regimului comunist: Augustin Buzura, Geta Dimisianu, Constantin Abăluță, Dan Hăulică. Jurnalul Doamnei Monica Lovinescu este lecție de deontologie profesională, demnitate, spirit civic, sacrificiu de
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
din lumea întreagă. La cîte festivaluri asemănătoare ați putut merge dumneavoastră în ultimii ani? Astfel, se face că în timp ce noi dansam în importante festivaluri de la Paris, Berlin sau Viena, un critic român de dans umplea paginile unui observator cultural cu informații derizorii despre baletul din Cuba... Cu malițiozitate, aș putea spune că este ca și cum, în timpul războiului actual, televiziunile americane ar prezenta la știri informații despre producția de mături din Noua Guinee... În schimb, am beneficiat din plin de multe anunțuri teribile
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
festivaluri de la Paris, Berlin sau Viena, un critic român de dans umplea paginile unui observator cultural cu informații derizorii despre baletul din Cuba... Cu malițiozitate, aș putea spune că este ca și cum, în timpul războiului actual, televiziunile americane ar prezenta la știri informații despre producția de mături din Noua Guinee... În schimb, am beneficiat din plin de multe anunțuri teribile de genul "ai noștri cuceresc Europa", "Mihalcea își vinde memoria la Paris", ca să amintesc numai cîteva exemple din presa apărută. Sînt multe de
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
serii de premii pe an, recenzează aproximativ cinci sute de cărți și inventariază peste o mie. Excepțiile confirmă regula. Existînd astăzi cîteva sute de edituri în toată țara, destule ne rămîn necunoscute. Am publicat acum cîțiva ani, număr de număr, informații complete despre editurile românești. Ni le-am procurat cum am putut. Nici atunci unele dintre ele nu s-au gîndit să-și semnaleze prezența, programul sau să ne expedieze cărți. În aceste condiții, nu băgăm mîna în foc că nu
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
peste picior pentru o... singură omisiune. Anul acesta, după ce am definitivat lista nominalizărilor și am publicat-o în nr. 16, am fost încunonștiințați de unul din autori că este la a doua carte. Despre prima, n-avusesem însă absolut nici o informație, nimeni n-o citase ori recenzase în presa cunoscută nouă. In al doilea rînd, reversul faptului că se acordă astăzi mult mai multe ( și mai consistente) premii decît în trecutul apropiat este o oarecare devalorizare a instituției premierii. Sînt destui
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
și pe care le reînviem; facem mai frumos ceea ce a fost decât ceea ce este; recompunem tinerețe." Un monument literar de această anvergură conține și foarte multe pagini terne, descrieri de călătorii prea îndatorate cunoștințelor curente despre locurile cu pricina și informații istorice aproximative. În general, Chateaubriand produce mult ca "istoric" cel puțin jumătate din Memorii e sub acest semn dar momentele ce pot fi reținute ca mărturie utilizabilă istoric sunt doar acelea ce-l privesc personal, și încă luând seama la
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
Eugenia Vodă Agențiile de presă transmit de zor o serie de informații privitoare la Festivalul de la Cannes. Iată cîteva dintre ele, pentru cinefilii puri și duri (dar și pentru cei impuri și neduri). Festivalul care, ca de obicei, se anunță foarte bogat în filme și evenimente va debuta săptămîna viitoare, miercuri. Filmul
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
Stuttgart, 2002), este un excelent început. Era evident că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece ani la Ruhruniversität din Bochum , Ed.Compania, București, prima de acest
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
de a publica o asemenea lucrare despre exilul românesc în general, pe care autorul le trece în revistă într-o substanțială Introducere (p.7-19). Prezentată în foarte frumoase condiții grafice, cu ilustrații și vignete bine alese, care completează și nuanțează informația consemnată în text (portretul lui M.Eliade, al lui Eugen Ionescu de G.Tomaziu, autoportretul lui Peter Neagoe, fotografia lui Miron Kiropol ș.a.), enciclopedia înglobează în cele peste șapte sute de pagini de text aproape opt sute cu indicii finali o întreagă
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
acestea sau caracterizări ale unor contemporani. Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
limba română, în timp ce germanii plecați din România, deși legați încă de țara de origine, scriu nemțește) și opțiunile sale, inclusiv aplicarea lor, nu ridică probleme. Sigur că oricînd se vor putea propune și alte nume și titluri care să îmbogățească informația dicționarului, și e foarte probabil că multe dintre ele chiar vor fi luate în considerație pentru o altă ediție, așa cum va trebui să apară la cîțiva ani o dată. Se cuvine de aceea să se discute încă de acum eventualele propuneri
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
țărilor respective). După cum se știe, În acest caz (adică al Răscoalei din anul 1907), au fost uciși de trupele guvernamentale 11.000 de țărani români, datorită dorinței lor de a beneficia de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din viața culturală, politică sau științifică, fapt care i-a determinat să se ridice la luptă Împotriva forțelor de ocupație. Așa cum spuneam, cartea oferă extraordinar de multe informații, interesante și utile despre diverse zone ale lumii, fiind prezente În paginile ei zeci de mii de nume de personalități din domeniul politic, militar, artiștic, literar, etc. Sunt subliniate contribuțiile aduse de acestea la dezvoltarea culturii naționale și universale dar
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
și eu sunt măritată. Ea are șase copii. Singurul meu copil doarme acum în această casă.[...] 1916. Ce ne va aduce oare?" Și între cele două praguri, războiul ca unică temă de discuție principală. Pentru că textul nu este lipsit de informații despre viața de familie, despre revelațiile autoarei spicuite din comportamentul oamenilor în cele mai diverse condiții, despre frumusețea peisajelor și valoarea monumentelor din patrimoniul istoric și artistic românesc. RĂzboiul este reținut în nuditatea faptelor care-l fundamentează și îi dau
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Istoria nu este decât anecdota câtorva mari oameni." Volumul este însoțit de "nota asupra ediției", datorată lui Vasile Zincenco, din care citez că Martha Bibescu "excelează în arta referinței" și de "cuvântul înainte" de Ion Bulei. Rețin de aici toate informațiile judicioase asupra istoriei noastre. Din multitudinea lor reproduc următoarele amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a foarte multora, nepăsarea celor care
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Zincenco mai ales, corespunde exigențelor de adevăr și de rafinament al interpretării. Construiește din datele cu care jonglează o textură de elemente convergente, împlinind cadrul figurativ exact pentru ambianța cotidiană urmărită. Dă viață celor mai variate tipuri umane, servindu-ne informații bio-bibliografice de care puțini mai au cunoștință datorită identificărilor sale de persoane. Este expert în încrângăturile de familie, după cum uluiește prin capacitatea de a stabili comunicări între citate, după ce a dat dovada deosebitului talent de a citi, în contextul obligatoriu
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima vreme, datorită unor proiecte de cercetare de la Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere din București, între care au existat contacte și schimburi de informații, s-au publicat două eșantioane reprezentative: Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită ( CORV). Eșantioane, Oscar Print, 2002 și Liliana Ionescu Ruxăndoiu ( coordonator), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus ( selectiv), Schiță de tipologie, Editura Universității din București, 2002 ( colaboratori
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]