913 matches
-
al CO. De la începutul revoluției industriale concentrația de metan în atmosferă a crescut cu 149 %. Ozonul din straturile superioare ale atmosferei, deși este extrem de necesar pentru viață prin faptul că reflectă radiația în ultraviolet a Soarelui, reflectă selectiv radiația în infraroșu emisă de sol, ceea ce face ca el să producă un efect de seră. Efectul de seră global al ozonului este greu de estimat exact, ultimele rapoarte ale IPCC estimează acest efect la cca. 25 % din efectul dioxidului de carbon. Alte
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
planetei. În acest sens, Jim Garvin, omul de stiință ales de NAȘĂ pentru programul explorării planetei Marte, a declarat că "MRO" avea să fie un „microscop pe orbită”. Satelitul avea să includă și un spectrograf pentru lumină vizibilă apropiată de infraroșu. La 3 octombrie 2001, NAȘĂ a ales compania Lockheed Martin ca principal contractant al fabricației navei spațiale. Până la finalul lui 2001, toate instrumentele misiunii fuseseră alese. Nu au fost probleme majore pe parcursul construcției "MRO", si navă a fost mutată la
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
disponibile la o rezoluție de 0,5 m, iar imaginile din satelit de la Google Maps sunt disponibile la 1 m. HiRISE realizează imagini în trei benzi de culoare, 400-600 nm (albastru-verde sau B-G), 550-850 nm (roșu) și 800-1.000 nm (infraroșul apropiat sau NIR). Imaginile în culoare roșie au 20.264 pixeli lățime (6 km), iar cele B-G și NIR sunt de 4.048 pixeli (1,2 km). Dimensiunea fișierelor imagine este limitată doar de capacitatea de memorie a calculatorului, de
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
meteorologice zilnice de pe Marte, pentru a caracteriza variațiile anuale și sezoniere ale vremii, si cartografiază prezenta vaporilor de apă și a ozonului în atmosferă. Instrumentul „Compact Reconnaissance Imaging Spectrometer for Marș” (CRISM) este un spectrometru pentru lumină vizibilă și în infraroșul apropiat (VNIR) utilizat pentru a produce hărți mineralogice detaliate ale suprafeței marțiene. El funcționează de la 370 la 3920 nm, măsoară spectrul în 544 canale (fiecare cu o lățime de bandă de 6.55 nm), și are o rezoluție de la o
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
indicii despre existența în prezent sau în trecut a apei la suprafața planetei. Printre aceste materiale se numără fierul, oxizii, filosilicatele și carburile, care au șabloane caracteristice ale spectrului. „Marș Climate Sounder” (MCS) este un spectrometru cu un canal vizibil/infraroșul apropiat (0,3-3,0 μm) și opt canale în infraroșul îndepărtat (12-50 μm). Aceste canale au fost alese pentru a măsura temperatura, presiunea, vaporii de apă și cantitatea de praf. MCS observa atmosferă de la orizontul planetei Marte (așa cum este el
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
la suprafața planetei. Printre aceste materiale se numără fierul, oxizii, filosilicatele și carburile, care au șabloane caracteristice ale spectrului. „Marș Climate Sounder” (MCS) este un spectrometru cu un canal vizibil/infraroșul apropiat (0,3-3,0 μm) și opt canale în infraroșul îndepărtat (12-50 μm). Aceste canale au fost alese pentru a măsura temperatura, presiunea, vaporii de apă și cantitatea de praf. MCS observa atmosferă de la orizontul planetei Marte (așa cum este el văzut din punctul de vedere al "MRO") descompunându-l în
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
are o tastatură QWERTY, rulează pe Symbian OS 7 pe platforma Series 80. Măsoară 148 x 57 x 24 mm și cânărește 222 grame. Oferă conexiunile Wi-Fi 802.11 b, Bluetooth, Infraroșu, USB. Este compatibil SMS, MMS, E-mail și fax. Tasta de pornire se află lângă cască se poate porni sau opri dispozitivul. Difuzorul se află pe partea de sus a telefonului și pe partea de jos găsim conectorul Pop-Port pentru cablul
Nokia 9500 Communicator () [Corola-website/Science/325640_a_326969]
-
student al acestuia, M. George Craford, a inventat primul LED de culoare galbenă și a îmbunătățit factorul de iluminare al Led-urilor roșu și roșu -portocaliu de circa zece ori în anul 1972. Până în 1968 LED-urile vizibile și cele infraroșii costau foarte mult, aproape 200 de dolari și nu puteau fi folosite doar la aplicații minore. Prima corporație care a trecut la fabricarea LED-urilor pe scară largă a fost Monsato Corporation, realizând în 1968 LED-uri pentru indicare. Acestea
LED () [Corola-website/Science/312074_a_313403]
-
Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400-700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~ 30000 μm). Majoritatea radiației termice
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400-700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~ 30000 μm). Majoritatea radiației termice emise de către obiectele aflate la temperatura camerei este în infraroșu. Energia în infraroșu este emisă sau absorbita de molecule atunci când se schimbă mișcările de rotație - vibrație. Energia în infraroșu excită moduri de vibrație într-o moleculă printr-o schimbare de dipol, făcându-l interval de frecvență util pentru studiul acestor
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
lungă decât cea a luminii vizibile (400-700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~ 30000 μm). Majoritatea radiației termice emise de către obiectele aflate la temperatura camerei este în infraroșu. Energia în infraroșu este emisă sau absorbita de molecule atunci când se schimbă mișcările de rotație - vibrație. Energia în infraroșu excită moduri de vibrație într-o moleculă printr-o schimbare de dipol, făcându-l interval de frecvență util pentru studiul acestor stări energetice pentru
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
100 μm - 1 mm) și a microundelor (~ 30000 μm). Majoritatea radiației termice emise de către obiectele aflate la temperatura camerei este în infraroșu. Energia în infraroșu este emisă sau absorbita de molecule atunci când se schimbă mișcările de rotație - vibrație. Energia în infraroșu excită moduri de vibrație într-o moleculă printr-o schimbare de dipol, făcându-l interval de frecvență util pentru studiul acestor stări energetice pentru moleculele de simetrie corespunzătoare. Spectroscopia în infraroșu examinează absorbția și transmiterea de fotoni în intervalul energetic
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
atunci când se schimbă mișcările de rotație - vibrație. Energia în infraroșu excită moduri de vibrație într-o moleculă printr-o schimbare de dipol, făcându-l interval de frecvență util pentru studiul acestor stări energetice pentru moleculele de simetrie corespunzătoare. Spectroscopia în infraroșu examinează absorbția și transmiterea de fotoni în intervalul energetic infraroșu. Radiațiile infraroșii sunt folosite în aplicații industriale , științifice sau medicale. Aparatele pentru vedere nocturnă folosind iluminație infraroșie apropiată activă oferă observarea oamenilor și animalelor fără ca observantul să fie detectat. Astronomia
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
absorbția și transmiterea de fotoni în intervalul energetic infraroșu. Radiațiile infraroșii sunt folosite în aplicații industriale , științifice sau medicale. Aparatele pentru vedere nocturnă folosind iluminație infraroșie apropiată activă oferă observarea oamenilor și animalelor fără ca observantul să fie detectat. Astronomia în infraroșu folosește senzori echipați pe telescoape pentru a trece prin regiunile greu vizibile din spațiu precum norii moleculari, mai sunt folosiți pentru a detecta noi planete sau pentru a detecta traiectoria obitectelor în spațiu. Camerele cu detectoare infraroșii sunt folosite pentru
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
obitectelor în spațiu. Camerele cu detectoare infraroșii sunt folosite pentru a detecta pierderea de căldură din sisteme izolate, pentru a observa schimbările de traiectorie a sângelui în corpul uman și pentru a detecta aparate electrice care se supraîncălzesc. Fotografierea în infraroșu este folosită în aplicațiile militare pentru achiziția de date dar și în scopuri industriale sau civile. Utilizările militare includ vederea nocturnă, supravegherea pe timp de noapte, localizre și urmărire. Omul la temperatura normală a corpului radiază pe lungimea de unda
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
spectrului, mai exact de la extremitatea culorii roșii de la 700 nanometri (nm) până la 1mm. Această limită de lungime de undă corespunde frecventei cuprinse între 430 THz până la 300GHz, la limita inferioară a acestui spectru se află porțiunea de început a microundelor. Infraroșu natural Lumina soarelui cu tempertatura efectivă de 5,780 de grade Kelvin, este compusă din radiație termică ce este mai mult de jumătate radiație infraroșie. La amiază lumina soarelui produce o iradiere de 1 kilowat pe metrul pătrat la nivelul
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
această energie 527 de wați este radiație infraroșie, 455 de wați este lumina vizibilă și 32 de wați este radiație ultravioleta. La suprafața pământului la temperaturi mult mai mici pe suprafața soarelui, aproape toate radiațiile termice este formată din radiație infraroșii pe diferite lungimi de unda. Din toate fenomenele naturale doar fulgerul și focul este destul de puternic pentru a produce energie vizibilă. Regiunile din infraroșu În general, obiectele emit radiație infraroșie pe tot spectrul lungimii de unda, dar uneori doar o
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
la temperaturi mult mai mici pe suprafața soarelui, aproape toate radiațiile termice este formată din radiație infraroșii pe diferite lungimi de unda. Din toate fenomenele naturale doar fulgerul și focul este destul de puternic pentru a produce energie vizibilă. Regiunile din infraroșu În general, obiectele emit radiație infraroșie pe tot spectrul lungimii de unda, dar uneori doar o regiune limitată a spectrului produce interes deoarece senzorii pot colecta radiații doar dintr-o lungime de bandă specifică. Radiația termică infraroșie are o emisie
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
aceste diviziuni stabilește comitetelor tehnice pentru a efectua programele de sub supravegherea lor. Această comisie a recomandat divizarea radiației infraroșii în următoarele 3 benzi: Sistemul divizat impus de ISO Organizația internațional de standardiazare a impus sistemul ISO 20473 pentru divizarea radiație infraroșii: Sistemul divizat în astronomie Astronomii au divizat spectrul infraroșu după cum urmează: Aceste 3 diviziuni nusunt precise și pot varia în funcție de publicație. Cele trei regiuni suntfolosite la observarea gamelor diferite de temperaturi și prin urmare diferitele medii din spațiu. Sistemul divizat
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
varia în funcție de publicație. Cele trei regiuni suntfolosite la observarea gamelor diferite de temperaturi și prin urmare diferitele medii din spațiu. Sistemul divizat la răspunsul senzorilor Un al treilea sistem de divizare împarte bandă după felul în care răspund majoritatea detectoarelor: Infraroșu apropiat esteregiunea cea mai apropiată în lungime de undă de radiația detectabila de ochiuluman, de unda medie și cel îndepărtat sunt mult mai departe de spectrulvizibil. Detectoarele comune din silicon au o sensibilitate la aproximativ 1050nm în timp ce detectoarele ce au
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
sunt mult mai departe de spectrulvizibil. Detectoarele comune din silicon au o sensibilitate la aproximativ 1050nm în timp ce detectoarele ce au în compuși chimici au o sensibilitate cuprinsă între 950nm și se termină undeva în jur de 1700-2600nm în funcție de configurația specifică. Infraroșu începe conform diferitelor standarde undeva între 700-800nm, dar granița între lumină vizibilă și lumina infraroșie nu este precis definită. În mod particular lumină intensă cuprinsă în bandă infraroșului apropiat (provenind de la lasere infraroșii, leduri sau de la lumina zilei) poate fi
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
950nm și se termină undeva în jur de 1700-2600nm în funcție de configurația specifică. Infraroșu începe conform diferitelor standarde undeva între 700-800nm, dar granița între lumină vizibilă și lumina infraroșie nu este precis definită. În mod particular lumină intensă cuprinsă în bandă infraroșului apropiat (provenind de la lasere infraroșii, leduri sau de la lumina zilei) poate fi detectată până la aproximativ 780 nm și va fi percepută că și lumină roșie. Sursele ce emit lungimi de unda lungi de 1050 nm pot fi percepute că și
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
emisiei dintr-un obiect, ca urmare a vibrațiilor sale moleculelare la o temperatură dată. Radiația termică poate fi emisă din obiecte la orice lungime de undă și la temperaturi foarte mari, asemenea radiații sunt asociate unui spectru cu mult peste infraroșu, spectrul vizibil, ultraviolet și chiar peste regiunile razelor X. Datorită cunoscutei asocieri dintre radiația infraroșie și radiația termică este doar o coincidență bazată pe faptul că pe pamant este o temperatura mult mai scăzută decât pe celelalte planete din jurul soarelui
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
o explicație mai bună două obiecte la aceiași temperatura fizică nu vor arăta aceiași imagine infraroșie dacă le diferă gradul de emitivitate. Din acest motiv selecția incorectă a emitivitatii va da rezultate inexacte atunci cand folosim camere și pirometre. Vedere nocturnă Infraroșul este folosit la echipamentele de vedere nocturnă când nu este suficientă lumină vizibilă pentru a vedea. Dispozitivele de vedre nocturnă operează printr-un proces implicând transformarea fotonilor de lumină ambientală în electroni care sunt apoi amplificați prin procese chimice și
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
detectarea radiației infraroșii (căldură) care provine de la obiecte și mediul înconjurător. Termografia Radiația infraroșie poate fi utilizată pentru a determina de la distanță temperatura obiectelor dacă se cunoaște emitivitatea lor. Aceasta se numește termografie sau în cazul obiectelor foarte fierbinți din infraroșu apropiat sau spectrul vizibil este denumit "pirometrie". Termografia este utilizată în aplicații militare și industriale dar tehnologia apare și pe piața liberă sub forma camerelor cu termoviziune. Camerele cu termoviziune detectează radiația infraroșie cuprinsă în raza spectrului electromagnetic (aproximativ 900-14000
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]