2,901 matches
-
fost toți candidații din prima etapă, nici toți candidații validați de adunările generale (aparent, Universul Juridic și Juridice.ro reflectă subiectul doar pentru publicul de specialitate). În condițiile în care UNJR acuză de mai bine de un an de zile ingerințele serviciilor de informații în „câmpul tactic” al justiției, iar țara e cuprinsă de febra protestelor în magistratură, e foarte ciudat că întregul proces electoral din justiție se ține departe de ochii cetățenilor-justițiabili. Aproape la fel ca politicienii opaci din partidele
Partidele îmi cer semnătura de susținere, fără să-mi spună ce au la ofertă, iar în condițiile astea eu nu semnez! () [Corola-blog/BlogPost/338564_a_339893]
-
meargă la Cahul mereu. Lucrurile sunt evidente. Nu trebuie să avem atâtea cheltuieli cu guvern, parlament la Chișinău. Bine a zis cineva: dă-i o funcție celui de la Chișinău și se va simți bine la București! O mare problemă este ingerința cercurilor imperiale de la Kremlin și faptul că avem la Chișinău conducători șantajabili. Noi nu avem la Chișinău elită românească verticală. Acest mesaj al Unirii este hârtia de turnesol, îi determină pe toți să se decidă: ești român, ești unionist, ești
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
Munții Orăștiei, cât și a zonei de protecție a acestora, în suprafață de peste 335 ha teren forestier, cu înlăturarea tuturor garanțiilor prevăzute în Codul silvic pentru asigurarea integrității fondului forestier național. Prin urmare, Curtea va analiza în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului la un mediu sănătos reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, având în vedere „testul“ de proporționalitate structurat în jurisprudența sa. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
cel de conservare a siturilor arheologice din zona Cetăților dacice. Din acest punct de vedere, prevederea legală criticată constituie o măsură adecvată, fiind capabilă, în abstract și în mod obiectiv, să îndeplinească scopul legitim urmărit. ... 46. Cu privire la necesitatea ingerinței, Curtea reține că scoaterea din fondul forestier național, fără plată sau compensare, a zonelor de sit și a celor de protecție, în integralitatea lor, nu reprezintă o măsură necesară atingerii scopului menționat. Astfel, prin întinderea semnificativă a suprafeței de teren
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
urmare, Curtea reține că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra integrității fondului forestier, ceea ce duce la concluzia că textul criticat nu satisface exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului la un mediu sănătos (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 19 octombrie 2020, paragraful 25). ... 47
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra integrității fondului forestier, ceea ce duce la concluzia că textul criticat nu satisface exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului la un mediu sănătos (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 19 octombrie 2020, paragraful 25). ... 47. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 19 octombrie 2020, paragraful 25). ... 47. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit și nu îndeplinește exigențele testului ingerinței minime, astfel încât contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 35 referitoare la dreptul la un mediu sănătos și la obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, prin raportare la art. 53 din
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
dovedirii, prin depunerea documentelor justificative, a costurilor privind serviciile de reparații. ... 36. Din moment ce legiuitorul a înțeles să reglementeze libertatea acestei piețe și nu a restricționat sau limitat în vreun fel modalitatea de stabilire a prețurilor, o astfel de ingerință nu este permisă, indiferent de la cine provine. ... 37. Caracterul clar, previzibil și predictibil al normei a fost evidențiat și prin Decizia nr. 119 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 17
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
în care a fost adoptată, cu scopul sancționării de către Parlament a autorului excepției de neconstituționalitate, Legea nr. 243/2021 a realizat o veritabilă privare de proprietate. Astfel cum s-a arătat în motivarea excepției de neconstituționalitate, cerința proporționalității pentru justificarea ingerinței în dreptul de proprietate nu este îndeplinită. De asemenea, este încălcat art. 63 alin. (5), în virtutea căreia proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament, întrucât, din
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) și ale art. 20 din Constituție, precum și cu cele ale art. 10 din Convenție 6. Autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că prin adoptarea legii criticate și instituirea cenzurii se realizează o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, astfel că, aplicând testul de proporționalitate, dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării nu își găsesc justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
critici „în bloc“). ... 57. Cu toate acestea, analizând fondul argumentelor de neconstituționalitate invocate, Curtea reține că principala critică a autorilor obiecției privește libertatea de exprimare, aceștia considerând că prin adoptarea legii criticate se instituie o formă de cenzură, adică o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, fără a fi respectat principiul proporționalității, și că, astfel, legea criticată nu își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
inclusiv în penitenciar (a se vedea Decizia din 25 ianuarie 2011, pronunțată în Cauza Donaldson împotriva Regatului Unit, paragrafele 19 și 34). ... 60. În privința regulilor potrivit cărora se poate decide, în fiecare cauză dedusă judecății sale, dacă o anumită ingerință în libertatea de exprimare este sau nu este contrară prevederilor art. 10 din Convenție, având în vedere alin. (2) al art. 10 anterior menționat, tot pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit necesitatea realizării unui test de proporționalitate prin aplicarea criteriilor
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
contrară prevederilor art. 10 din Convenție, având în vedere alin. (2) al art. 10 anterior menționat, tot pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit necesitatea realizării unui test de proporționalitate prin aplicarea criteriilor consacrate pe cale jurisprudențială: legalitatea, legitimitatea și necesitatea ingerinței într-o societate democratică. Astfel, Curtea examinează dacă ingerința era „prevăzută de lege“, dacă „a urmărit să protejeze unul dintre scopurile legitime“ prevăzute la art. 10 alin. (2) din Convenție și, în cele din urmă, dacă această ingerință a fost
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
alin. (2) al art. 10 anterior menționat, tot pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit necesitatea realizării unui test de proporționalitate prin aplicarea criteriilor consacrate pe cale jurisprudențială: legalitatea, legitimitatea și necesitatea ingerinței într-o societate democratică. Astfel, Curtea examinează dacă ingerința era „prevăzută de lege“, dacă „a urmărit să protejeze unul dintre scopurile legitime“ prevăzute la art. 10 alin. (2) din Convenție și, în cele din urmă, dacă această ingerință a fost „necesară într-o societate democratică“, chestiune decisivă, în majoritatea
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
și necesitatea ingerinței într-o societate democratică. Astfel, Curtea examinează dacă ingerința era „prevăzută de lege“, dacă „a urmărit să protejeze unul dintre scopurile legitime“ prevăzute la art. 10 alin. (2) din Convenție și, în cele din urmă, dacă această ingerință a fost „necesară într-o societate democratică“, chestiune decisivă, în majoritatea cauzelor soluționate de către Curte [a se vedea hotărârile din 15 octombrie 2015 și din 26 septembrie 1995, pronunțate în Cauzele Perinçek împotriva Elveției (MC), precitată, paragraful 131, și
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
că incitarea la violență nu a putut fi stabilită pe baza caracteristicilor, contextului sau consecințelor actului în cauză, care nu a condus la acte de violență sau de tulburare a ordinii publice. Sancțiunea penală aplicată reclamanților a constituit așadar o ingerință disproporționată în exercitarea de către aceștia a libertății lor de exprimare, ceea ce a determinat Curtea să constate o încălcare a art. 10 din Convenție. ... 76. De asemenea, prin Hotărârea din 22 iunie 2010, pronunțată în Cauza Bingöl împotriva Turciei
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
pensiilor de serviciu, a eliminat actualizarea acestora prin raportare la nivelul de salarizare al personalului activ. Pe de altă parte, statul român a impus un plafon care sub nicio formă nu reprezintă, așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, o ingerință în dreptul lor fundamental la pensie. Niciuna dintre prevederile constituționale invocate de către autorii prezentei excepții nu doar că nu prevede expres, dar nici nu poate, în mod rezonabil, să impună statului român să acorde pensii militare de serviciu al
DECIZIA nr. 550 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301172]
-
gândirii marilor voci de cercetători și istorici literari contemporani, tendințele și curentele actuale, în confruntarea cu noile conjuncturi economice, politice și sociale care reclamă, fie revizuirea întregului canon clasic pe criterii ideologice (promotor Nicolae Manolescu), fie autonomia esteticului și inoportunitatea ingerinței politice în actual cultural, direcție al cărei exponent este criticul și istoricul literar Eugen Simion. Toate acestea conduc la un dinamism legitim al actului cultural, o emulație spirituală născătoare de opere literare, o comuniune între creatori și beneficiari. Se știe
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
în comercializarea medicamentelor. ... 19. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, se susține, în esență, că obligația de plată a contribuției stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor în sensul paragrafului 2 al articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În cazul de față, ingerința nu este una legală, fiind contrară legislației naționale. Ordonanța
DECIZIA nr. 421 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293941]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor în sensul paragrafului 2 al articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În cazul de față, ingerința nu este una legală, fiind contrară legislației naționale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu conține nicio detaliere a urgenței care să justifice adoptarea sa, iar procedura de adoptare nu respectă niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 115 alin.
DECIZIA nr. 421 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293941]
-
privind luarea măsurii confiscării speciale a bunurilor ridicate de către organele de cercetare penală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că dispozițiile de lege criticate, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezintă o ingerință nejustificată și disproporționată în dreptul de proprietate privată, constituind o formă neconstituțională de expropriere. Obligativitatea confiscării armei ope legis chiar în situația în care autorul nu răspunde penal, fără a permite judecătorului să facă o analiză de proporționalitate și necesitate
DECIZIA nr. 323 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292397]
-
în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ și că „acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție
DECIZIA nr. 333 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292094]
-
sau de distribuire a materialului publicitar“ [a se vedea și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, considerentul 4]. Pe cale de consecință, trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală. ... 14. În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul
HOTĂRÂREA nr. 32 din 6 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292099]
-
aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă dreptul acestora de exercitare a prerogativei dispoziției, ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate. ... 7. Totodată, se arată că ingerința în gestionarea bunurilor aflate în proprietatea municipalității ar reprezenta și o încălcare a principiului autonomiei locale, astfel cum este prevăzut de Legea administrației publice locale nr. 215/2001. ... 8. Tribunalul Cluj - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
ofensează, șochează sau neliniștesc (Handyside c. Marea Britanie, Féret c. Belgia). În Cauza Sanchez c. Franța (2023), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nu este o încălcare a art. 10 din Convenție privind libertatea de exprimare atunci când ingerința în libertatea de exprimare a fost expres „prevăzută de lege“ și „necesară într-o societate democratică“ (articolul 10 § 2). CEDO a considerat că deciziile instanțelor franceze care au sancționat încălcarea limitelor libertății de exprimare a unui politician pentru comentariile ilegale
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]