1,188 matches
-
aici, venituri provenite din activități non-agricole, cum ar fi serviciile și administrațiile, industriile primare altele decât cele agricole și sectorul industrial. Totuși, aceste activități sunt în mare parte legate de activitățile agricole prin input-uri (servicii, producția și comercializarea de input-uri, producerea și întreținerea echipamentelor agricole). Veniturile pot rezulta, de asemenea, din activități induse de efectul consumului ca urmare a utilizării a acelor venituri de către persoane care trăiesc din agricultura de consum. De asemenea, veniturile pot proveni din agroturism, industria
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
procesate la nivel național. Agricultura românească, ca de altfel întreaga economie agroalimentară, este dominată de criza ineficacității alocării și utilizării resurselor 62, precum și puternic afectată de un sistem de dezechilibre ale proprietății și exploatațiilor, ale piețelor prețurilor produselor agricole și input-urilor producției agricole, ale competitivității și funcționării instituționale, toate acestea fiind factori generatori de insecuritate alimentară din punct de vedere al stabilității și utilității. În ceea ce privește agricultura ecologică, aceasta nu aduce un aport însemnat bugetului agricol, deoarece lipsește o consolidare a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
realizate de firmele cu capital străin din România pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanțare. Străinii proprietari de terenuri în România "exportă", la scară mare, profiturile peste granite! "De asemenea, aceștia cumpără input-uri de afară, la prețuri mult umflate, astfel încât să profitul să fie zero, pentru a nu plăti astfel impozite statului roman" susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor Prducătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit acestora, schema de fraudare a statului, extinsă la scară
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de același proprietar. Existența acestei scheme de fraudare poate fi asociată cu "un atentat la siguranța națională", consideră LAPAR. Pe lângă exporturile la prețuri derizorii, fermele cu proprietari străini import pesticide, ierbicide și alte substanțe la prețuri mult umflate. Când cumpără input-uri, le cumpără prin firma lui din Germania la prețuri de două-trei ori mai mari decât în România, așa că impozitele ajung tot la statul german. Ajunge să aibă veniturile la fel de mari ca și cheltuielile. Este pe zero, nu are niciun
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ca scop doar exportul profitului și crearea unui mediu de afaceri, în contextul unei crize alimentare anunțate în repetate rânduri de FAO. Ei vor exporta la scară mare profiturile peste graniță și, totodată, vor frauda statul român prin cumpărarea de input-uri din afară la preturi mari, astfel încât profitul lor va fi zero în scopul de a nu plăti impozite statului român. Această schemă de fraudare ar putea fi asociată cu un atentat la securitatea natională și nu doar alimentară. De
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
concordanță cu cerințele comunităților și gospodăriilor vulnerabile - Creșterea eficienței operaționale de prevenire și răspuns la crize alimentare. - Instituirea unor mecanisme pentru descentralizare adaptate la insecuritatea alimentară. - Creșterea capacitatii de adaptare a gospodăriilor vulnerabile la schimbările climatice. - Sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu inputuri agricole și echipamente mici. - Repopularea șeptelului pentru familiile vulnerabile la sărăcie. - Dezvoltarea sectorului de furaje. - Sprijinirea în dezvoltarea de grădini individuale. OS2: Consolidarea bunăstarii comunităților și gospodăriilor vulnerabile - Stabilirea unor rețele de securitate socială (distribuirea produselor alimentare, transfer financiar, locuri
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
mai deplin În domeniul artelor. Barierele anti-sugestive Evident Însă, sugestia ambientală, sub toate formele ei, nu poate fi considerată În Întregime pozitivă. De asemenea, se pare că, dacă un om primește și reacționează inconștient la toate variatele efecte mentale ale inputurilor din mediu, el ar fi mereu sub influența lor, În Întregime. Dar lucrurile nu se desfășoară astfel; În același fel În care corpul se protejează prin mijloace fiziologice, tot așa personalitatea produce o protecție mentală Împotriva efectelor dăunătoare, În cazul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
motivare bine intenționată. Hipertrofia barierei logico-critice determină apariția barierei filozofizării. 2. Bariera inconștientă intuitiv-afectivă - Orice persoană posedă un set negativist Înnăscut. Înainte de dezvoltarea completă a conștientului (sistemul verbal și gândirea critică conștientă), copiii reacționează adesea Într-o manieră negativă la inputul sugestiv. Acest mecanism slăbește pe măsură ce copiii cresc dar nu dispare; el rămâne ascuns În spatele barierei logico-critice care se dezvoltă la adult. Bariera anti-sugestivă intuitiv-afectivă respinge orice eșuează În a determina Încredere și un sentiment al securității. Hipertrofia barierei intuitiv-afective determină
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
a network!'); end; În cadrul acestor proceduri am folosit diferite tipuri de variabile. Astfel am considerat nrin, nract, cstate ce reprezintă numărul de fire, numărul de comparatoare și respectiv faza curentă a animației: nrin,nract,cstate:integer; Variabilele de tip tablou input și input 2 ce atestă tablouri de conductoare la care tipul de bază este de tip record, așa cum se poate observa: inp=record //tip record val,level:longint; //conductor retea care contine valoarea la care s-a ajuns si //adancimea
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
end; În cadrul acestor proceduri am folosit diferite tipuri de variabile. Astfel am considerat nrin, nract, cstate ce reprezintă numărul de fire, numărul de comparatoare și respectiv faza curentă a animației: nrin,nract,cstate:integer; Variabilele de tip tablou input și input 2 ce atestă tablouri de conductoare la care tipul de bază este de tip record, așa cum se poate observa: inp=record //tip record val,level:longint; //conductor retea care contine valoarea la care s-a ajuns si //adancimea end; var
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
2 ce atestă tablouri de conductoare la care tipul de bază este de tip record, așa cum se poate observa: inp=record //tip record val,level:longint; //conductor retea care contine valoarea la care s-a ajuns si //adancimea end; var input:array[1..100] of inp; input 2:array[1..100] of inp; În mod analog am declarat variabila actions ce semnifică tabloul de comparatoare: act=record //tip record a,b,depth,vala,valb,x:integer; //comparator care conține punctele de
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
la care tipul de bază este de tip record, așa cum se poate observa: inp=record //tip record val,level:longint; //conductor retea care contine valoarea la care s-a ajuns si //adancimea end; var input:array[1..100] of inp; input 2:array[1..100] of inp; În mod analog am declarat variabila actions ce semnifică tabloul de comparatoare: act=record //tip record a,b,depth,vala,valb,x:integer; //comparator care conține punctele de start și final, adâncimea, //valorile la
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
1991) consideră că tehnologia este un ansamblu complex de cunoștințe, mijloace și know-how (franceză: savoir-faire), folosite combinat pentru o producție. În acest context, cunoștințele se Scurtu Horia Bazele Tehnologie Informaționale 145 referă la cunoștințe tehnice asupra proceselor de transformare a input-urilor în sistemul de producție în output-uri comercializabile (produse sau servicii). O definiție complexă a tehnologiei care evidențiază cunoștințele și mijloacele necesare pentru aplicarea tehnologiei: un ansamblu sistematizat de cunoștințe despre activitățile umane, care fac uz de rezultate ale
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
depășesc capacitatea de înțelegere și de analiză al acestuia. Acest gen de abordare este denumit în literatura de specialitate întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de specialitate întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane care au aceleași interese și care se identifică cu întreprinderea pe care o posedă. Nu se fac
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
o serie de activități și beneficiază de anumite drepturi conferite de acest statut. Principalele activități, schematic vorbind, pe care proprietarul le desfășoară pentru a asigura funcționarea întreprinderii sunt: negocierea cu deținătorii de resurse (capital și resurse umane), resurse ce constituie inputurile firmei; încheierea de contracte cu clienții în vederea realizării pe piață a outputului; încheierea de înțelegeri cu concurenții (în cazul structurilor oligopoliste) în vederea reducerii incertitudinii sau a împărțirii piețelor. Statutul de proprietar implică deasemenea un drept de proprietate, definit ca ansamblu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când stocul atinge un anumit prag; c) operații de corecție ce intervin asupra inputurilor sau asupra operațiilor de transformare. În continuare vom
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când stocul atinge un anumit prag; c) operații de corecție ce intervin asupra inputurilor sau asupra operațiilor de transformare. În continuare vom descrie foarte pe scurt sistemul de întreprindere așa cum a fost el văzut de J.W. Forrester, Stafford Beer și J.Mélèse. I.5.1. Modelele lui J. W. Forrester J.W. Forrester
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelarea evoluției întreprinderii, ne interesează în mod deosebit studiul sistemelor dinamice, adică a acelor sisteme pentru care mărimile de intrare și de ieșire, precum și parametrii de stare, evoluează în timp, având fiecare o traiectorie proprie care este cunoscută dinainte (cazul inputurilor) sau este determinată prin calcule (cazul outputurilor și a parametrilor de stare). În finalul acestui capitol vom prezenta ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste ecuații. Vom folosi următoarele notații consacrate: vectorul de intrare al sistemului (inputul) la momentul t - având dimensiunea (r,1) îl vom nota cu ut; În funcție de modul de considerare al parametrului timp, sistemele dinamice pot fi discrete sau continue. Ecuațiile de traiectorie ale unui sistem dinamic liniar discret se scriu. Ecuația descrie traiectoria
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al parametrului timp, sistemele dinamice pot fi discrete sau continue. Ecuațiile de traiectorie ale unui sistem dinamic liniar discret se scriu. Ecuația descrie traiectoria stărilor sistemului: starea la momentul t+1 este determinată de starea la momentul t și de inputul la același moment. Termenul A(t)xt determină evoluția liberă a sistemului (evoluția stărilor în absența oricărui contact cu exteriorul), iar termenul B(t)ut este numit componenta de dirijare a sistemului. Ecuația descrie traiectoria outputurilor; ea arată modul în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
stărilor sistemului este o ecuație diferențială care se poate rezolva pentru diferite forme particulare ale evoluției intrărilor u(t). Ca exemplu concret vom considera cazul unei întreprinderi care utilizează drept surse de finanțare beneficiile, creșterile de capital și creditele. Vectorul inputurilor financiare ale firmei este deci următorul. unde R reprezintă beneficiul reținut pentru dezvoltare (autofinanțarea), E reprezintă noile împrumuturi contractate iar S creșterea capitalului social. În ceea ce privește outputurile, vom lua în considerare o singură ieșire din sistem, și anume profitul (P). Așadar
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al managerilor, aptitudinile și capacitățile lor în ceea ce privește planificarea, organizarea, coordonarea și controlul). Valoarea de ansamblu a acestor resurse este mult superioară sumei valorilor individuale, ca urmare a complementarităților care se creează în sânul întreprinderii. Penrose subliniază că nu resursele sunt inputurile procesului productiv, ci serviciile pe care aceste resurse le pot furniza. Aceste servicii depind de modul în care sunt utilizate resursele, de scopul final al utilizării lor, cât și de diferitele combinații ale factorilor. Mijloacele pot fi definite, în majoritatea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
creștere a întreprinderii eterogenitatea este esențială. Exemplul cel mai clar al multitudinii de servicii oferite de un factor este întreprinzătorul. Activitățile acestuia sunt atât de complexe, încât economiștii nu îndrăznesc să le clasifice. Este imposibil a desemna o unitate de input oarecare, măsurabilă. Există voci care propun ca serviciile întreprinzătorului să nu fie considerate servicii productive propriu zise. Dar am putea face aceleași considerații pentru toate cadrele superioare sau pentru personalul din cercetare. Factorii de producție sunt "achiziționați" de pe piață cunoscând
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]