1,280 matches
-
Dacă primul set se referă la ce face persoana, cel de-al doilea vizează situația în care persoana își desfășoară activitatea. În ceea ce privește denumirea celor două categorii de factori, Herzberg explică opțiunea pentru termenul "igienic", respectiv "motivator": Deoarece factorii determinanți ai insatisfacției descriu în esență mediul și servesc în primul rând la prevenirea insatisfacției față de post, având un efect scăzut asupra atitudinii pozitive față de muncă, au fost numiți factori igienici. Aceasta este o analogie cu utilizarea medicală a termenului, însemnând "preventiv și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
doilea vizează situația în care persoana își desfășoară activitatea. În ceea ce privește denumirea celor două categorii de factori, Herzberg explică opțiunea pentru termenul "igienic", respectiv "motivator": Deoarece factorii determinanți ai insatisfacției descriu în esență mediul și servesc în primul rând la prevenirea insatisfacției față de post, având un efect scăzut asupra atitudinii pozitive față de muncă, au fost numiți factori igienici. Aceasta este o analogie cu utilizarea medicală a termenului, însemnând "preventiv și legat de mediu". Un alt termen utilizat în mod curent pentru acești
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru acest excelent sinonim. Factorii "satisfacției" au fost numiți motivatori, deoarece alte rezultate ale studiului au arătat că ei intervin în motivarea individului pentru a obține performanță și efort superior. (Herzberg, 1968, p. 74) Factorii igienici sau de menținere determină insatisfacția față de job, datorită nevoii de evitare a neplăcerii. Factorii motivatori determină satisfacția față de post, datorită nevoii de creștere și autorealizare. Pentru a explica raportul dintre cele două categorii de factori, autorul prezintă exemple sugestive: poți crea toate condițiile pentru ca un
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
exerciții, echipament de protecție, instructaj, îndrumare și dragoste, recompense și stimulente, dar acel copilul nu va învăța niciodată să conducă bicicleta, dacă nu primește o bicicletă (factor motivator). Similar, un inginer nu poate fi creativ, chiar dacă sunt înlăturate sursele de insatisfacție, atâta timp cât nu are de îndeplinit o sarcină care să îi solicite creativitatea. Imposibilitatea ca factorii igienici să genereze o atitudine pozitivă față de muncă este explicată prin originea acestora în exteriorul sarcinii: Este clar de ce factorii igienici eșuează în a furniza
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
căreia individul este orientat către nevoile de autorealizare. (Herzberg, 1968, p. 78) Herzberg introduce pentru prima dată conceptul de bidimensionalitate la nivelul satisfacției în muncă (Russell, 1975). Teoria bifactorială face distincția între factorii care generează satisfacție și cei care generează insatisfacție: În concluzie, două rezultate esențiale au fost obținute din acest studiu. Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți de cei care conduc la insatisfacție. (...) Astfel, opusul satisfacției față de post nu
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
generează satisfacție și cei care generează insatisfacție: În concluzie, două rezultate esențiale au fost obținute din acest studiu. Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți de cei care conduc la insatisfacție. (...) Astfel, opusul satisfacției față de post nu este insatisfacția, ci mai degrabă absența satisfacției; în mod similar, opusul insatisfacției este absența insatisfacției, nu satisfacția. Faptul că satisfacția în muncă este formată din două dimensiuni unipolare nu este unică, dar rămâne un
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
concluzie, două rezultate esențiale au fost obținute din acest studiu. Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți de cei care conduc la insatisfacție. (...) Astfel, opusul satisfacției față de post nu este insatisfacția, ci mai degrabă absența satisfacției; în mod similar, opusul insatisfacției este absența insatisfacției, nu satisfacția. Faptul că satisfacția în muncă este formată din două dimensiuni unipolare nu este unică, dar rămâne un concept dificil de înțeles și explicat. (Herzberg, 1968
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți de cei care conduc la insatisfacție. (...) Astfel, opusul satisfacției față de post nu este insatisfacția, ci mai degrabă absența satisfacției; în mod similar, opusul insatisfacției este absența insatisfacției, nu satisfacția. Faptul că satisfacția în muncă este formată din două dimensiuni unipolare nu este unică, dar rămâne un concept dificil de înțeles și explicat. (Herzberg, 1968, pp. 75-76) Ca excepție la concluziile studiului, Herzberg evidențiază și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți de cei care conduc la insatisfacție. (...) Astfel, opusul satisfacției față de post nu este insatisfacția, ci mai degrabă absența satisfacției; în mod similar, opusul insatisfacției este absența insatisfacției, nu satisfacția. Faptul că satisfacția în muncă este formată din două dimensiuni unipolare nu este unică, dar rămâne un concept dificil de înțeles și explicat. (Herzberg, 1968, pp. 75-76) Ca excepție la concluziile studiului, Herzberg evidențiază și o categorie de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acționează pentru satisfacerea factorilor igienici/motivaționali (adaptare după Herzberg, 1968, p. 90). Acționează pentru satisfacerea factorilor igienici (Hygiene seekers) Acționează pentru satisfacerea factorilor motivaționali (Motivation seekers) 1. Este motivat de caracteristicile mediul 1. Este motivat de natura sarcinii 2. Resimte insatisfacție cronică și continuu intensificată față de diferite aspecte ale postului: conținutul postului, salariu, control, condiții de muncă, statut, siguranța postului, securitate, politica companiei, relația cu colegii 2. Toleranță ridicată față de nesatisfacerea factorilor igienici 3. Reacție exagerată la îmbunătățirea factorilor igienici 3
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
securitate, politica companiei, relația cu colegii 2. Toleranță ridicată față de nesatisfacerea factorilor igienici 3. Reacție exagerată la îmbunătățirea factorilor igienici 3. Reacție scăzută la îmbunătățirea factorilor igienici 4. Durată scurtă a satisfacerii atunci când factorii igienici sunt îmbunătățiți 4. Similar 5. Insatisfacție exagerată atunci când factorii igienici nu sunt îmbunătățiți 5. Disconfort mediu atunci când factorii igienici trebuie îmbunătățiți 6. Obține satisfacție scăzută ca urmare a îndeplinirii cu succes a sarcinilor 6. Obține satisfacție ridicată ca urmare a îndeplinirii cu succes a sarcinilor 7
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de cercetare utilizată în analiza factorilor. 3.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei motivație-igienă Modelul lui Herzberg furnizează cadrul teoretic pentru elaborarea unei strategii de motivare, indicând ceea ce este motivant pentru un angajat și ceea ce contribuie la eliminarea insatisfacției. Diferențierea conceptuală între satisfacție și motivație ajută la identificarea pârghiilor "autentice" de motivare a angajaților, eliminându-se falșii stimulenți. Teoria lui Herzberg este revoluționară pentru practica managerială deoarece încadrează banii, văzuți în mod curent drept principali motivatori, în clasa factorilor
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nivelul factorilor intrinseci: "individul poate obține recompense care îi vor întări aspirațiile doar din realizarea unei sarcini" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p. 114). 2. "Când factorii igienici sunt deteriorați sub nivelul pe care angajații îl consideră acceptabil, atunci apare insatisfacția în muncă" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p. 113). 3. Efectul îmbunătățirii igienei muncii durează puțin timp, "factorii igienici acționează ca heroina este nevoie de tot mai mult pentru a produce efecte din ce în ce mai mici" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p.
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în aparenta satisfacție față de post este prost înțeleasă. (...) Angajații din aceste companii vor raporta că le place să muncească pentru compania lor, dar "plăcutul" pare să fie doar un pic peste absența "neplăcutului", iar satisfacția lor doar puțin peste absența insatisfacției". (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p. 118). 7. Organizațiile de tip birocratic limitează posibilitățile de motivare a angajaților deoarece funcționează pe baza procedurilor de lucru și impun standarde cu privire la ceea ce trebuie făcut și felul în care trebuie făcut. "În exercițiul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1959/2008, p. 115). 5. "Întrebându-i pe oameni ce este important la slujba lor, au dat răspunsuri pe care le-am clasificat drept motivatori. Atmosfera unui sondaj uzual cu privire la moralul angajaților îi încurajează pe aceștia să accentueze sursele de insatisfacție" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p. 116). 3.4.2. Limite, critici, dezvoltări teoria motivație-igienă Teoria motivație-igienă este una dintre cele mai controversate teorii din istoria cercetării organizaționale. Poziția cercetătorilor poate fi înscrisă pe un continuum ce variază de la acceptarea
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
populații finlandeze și maghiare. Cu toate acestea, literatura de specialitate evocă lipsa de rigoare metodologică și inconsistența utilizării termenilor. Vroom (1964/1995, p. 150) indică limitele bidimensionalității modelului igienă-motivație: Este posibil ca diferențele între sursele de satisfacție și cele de insatisfacție să rezulte dintr-un proces defensiv la nivelul individului. Persoanele pot fi mult mai tentate să atribuie cauzele satisfacției propriilor realizări și împliniri la nivelul postului. În contrast, este mult mai probabil ca ei să nu atribuie insatisfacția propriilor inadecvări
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cele de insatisfacție să rezulte dintr-un proces defensiv la nivelul individului. Persoanele pot fi mult mai tentate să atribuie cauzele satisfacției propriilor realizări și împliniri la nivelul postului. În contrast, este mult mai probabil ca ei să nu atribuie insatisfacția propriilor inadecvări sau deficiențe, ci factorilor din mediul de lucru, obstacolelor reprezentate de politica companiei sau de exercitarea controlului. (Vroom, 1964/1995, p. 150) Există însă și o serie de cercetători care repoziționează teoria bifactorială în istoria cercetării despre motivația
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de tipul fețelor "zâmbitoare" și a celor "încruntate", dar și din dificultatea de etichetarea și/sau ierarhizare a experiențelor emoționale); b) constructul de satisfacție "totală" (overall) utilizat pentru testarea teoriei este inexistent în modelul lui Herzberg; măsurarea satisfacției și a insatisfacției prin intermediul scalelor (și nu a metodei incidentelor critice) este o măsurare unidimensională; c) absența predicției perfecte nu este sinonimă cu absența confirmării; absența predicției perfecte nu înseamnă în mod necesar ignorarea diferențelor individuale; d) măsurarea factorilor prin stabilirea "importanței" acestora
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
interpretare a teoriei și două "greșeli" comise de Herzberg (Sachau, 2007, pp. 381-383). Prima eroare se referă la afirmația că oamenii nu pot fi motivați prin intermediul factorilor igienici, iar cea de-a doua la considerarea absenței satisfacției și a absenței insatisfacției ca stări neutre. Asistentul de cercetare a lui Herzberg afirmă că există două tipuri de satisfacție, cea obținută din factorii igienici și cea obținută din factorii motivaționali, iar acestea sunt calitativ diferite. Similar, există două tipuri de insatisfacție generate de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a absenței insatisfacției ca stări neutre. Asistentul de cercetare a lui Herzberg afirmă că există două tipuri de satisfacție, cea obținută din factorii igienici și cea obținută din factorii motivaționali, iar acestea sunt calitativ diferite. Similar, există două tipuri de insatisfacție generate de absența fiecărei dintre cele două categorii de factori (Sachau, 2007, p. 382). "Greșelile" lui Herzberg vizează includerea relațiilor interpersonale în clasa factorilor igienici și opțiunea metodologică de aplicare a tehnicii incidentelor critice. Latham (2007) sintetizează limitele teoriei: rezultatele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
să aibă utilitate marginală pentru angajat. Valoarea psihologică a recompensei și modul în care este prețuită în cultura organizației determină echitatea schimbului cu firma. Oferirea unor recompense fără utilitate percepută de către angajat (de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural și istoric, "relația (n.m. dintre inputuri și rezultate) necesară pentru existența inechității este psihologică, nu logică" (Adams, 1963, în Levine
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
privind grupul (unitatea) de referință, după Goodman (1974) și Summers și DeNisi (1990) IPOTEZE Goodman (1974) Summers și DeNisi (1990) 1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât crește nivelul de profesionalizare
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât crește nivelul de profesionalizare (nivelul de educație), cu atât selecția unităților de referință se va face din exteriorul organizației acceptată netestată 4. Ocuparea unui
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât crește nivelul de profesionalizare (nivelul de educație), cu atât selecția unităților de referință se va face din exteriorul organizației acceptată netestată 4. Ocuparea unui post de "graniță" (ce asigură interfața cu exteriorul organizației
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Între valoarea pozitivă și cea negativă, valența poate lua diferite valori intermediare. Dorința de a obține un rezultat (valența pozitivă) sau aversiunea față de el (valența negativă) nu se bazează pe valoarea intrinsecă a rezultatului, ci pe anticiparea satisfacției sau a insatisfacției asociată altor rezultate la care acesta va conduce. Vroom (1964/1995, p. 18) exemplifică prin dorința unor oameni de a se alătura unui grup deoarece cred că apartenența la grup va contribui la creșterea statutului sau prin dorința de a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]