1,347 matches
-
că problemele de securitate publică și delincvență sunt false, capcane întinse electoratului popular. Astfel se exprimă, de exemplu, în revista tineretului socialist Pluriel un tânăr responsabil politic, Rodolphe Kauffmann: "Nu este emisiune, dezbatere ori comentariu care să nu pomenească problema insecurității în Franța. Nu poți să nu constați că această pisălogeală, având ca actori complici mass media imbecile și politicieni de dreapta fără nici o rușine, e pe cale să dea roade. De la o temă nesigură, lăsată marginalilor de pe eșichierului politic (adică extremei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă violența ar fi prezentă peste tot și nedeterminată social, cum pretind unii cercetători, atunci nu se explică dorința de a fugi de anumite școli și de anumite zone, decât dacă-i socotim pe profesori niște jucării vânturate de fantasma insecurității. Prezentarea succesivă a factorilor comunitari și a efectelor legate de școala însăși nu trebuie așadar să-i inducă lectorului impresia de divizare a factorilor de risc. Avem de-a face aici cu un veritabil sistem etiologic, care nu se manifestă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este, de altfel, împărtășită de profesori. În 1995, când îi întrebam despre agresivitatea manifestată de elevi împotriva lor, 7% dintre profesori o considerau puternică. În 1999, aceștia au ajuns la 49%, de șapte ori mai mult. Este acest sentiment de insecuritate justificat de o creștere reală a violenței? Comparând numărul de victime din ancheta de victimizare care constituie o altă parte a chestionarului nostru, aceste victime nu sunt mai numeroase, ba chiar sunt mai puține în anumite categorii de prejudicii. Evoluția
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
categorii de prejudicii. Evoluția numărului de victime ale extorcării între 1995 și 1999 se traduce printr-o scădere semnificativă: 9,7% dintre elevi fuseseră extorcați în 1995, față de 7,4% în 1999. Însă victimele din 1999 dezvoltă un sentiment de insecuritate mult mai marcat decât victimele din 1995. De exemplu, sunt de trei ori mai numeroase cele care consideră că nivelul de violență este "foarte mare" în școala lor, cum arată tabelul 16. Tabelul 16. Evoluția numărului de elevi extorcați între
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare la climatul școlar s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate mai dificile în ce privește sentimentul de insecuritate; de altfel, la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de insecuritate; de altfel, la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este și o inegalitate în fața victimizărilor. Variabilele de victimizare sunt corelate social, în funcție de apartenența sau nu la o școală din zona de educație prioritară: • 16% dintre elevii din ZEP spun că sunt loviți des sau foarte des, față de 11% în afara
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
global, gimnaziul a cunoscut o degradare medie limitată a climatului, legată în primul rând de o anumită scădere a percepțiilor pozitive despre imaginea cadrului didactic. Această degradare se produce totuși într-un climat încă pozitiv în mare măsură. Sentimentul de insecuritate a crescut de asemenea și, cu toate că numărul victimelor mai degrabă s-a diminuat, acestea percep mai dur faptele pe care le suferă. La nivelul relațiilor elevi-profesori, 17,8% dintre elevi considerau această relație, în 1995, proastă sau nu prea bună
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevii de gimnaziu spun că "se învață rău sau foarte rău în școala lor", iar această cifră nu s-a schimbat în aproape zece ani. Contestată este minoritar, dar foarte semnificativ mai mult capacitatea relațională decât capacitatea didactică. Sentimentul de insecuritate în gimnaziu rămâne restrâns pentru marea majoritate a elevilor, chiar dacă minoritatea care nu se simte în siguranță a crescut. 18% dintre gimnaziști percepeau o violență puternică în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 21,2%. Această diferență
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam mai ales cazuri de extorcare săvârșită de un elev
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
domină în general opiniile pozitive, se stabilește la aproape dublu (un elev din șase, față de un elev din doisprezece). În fine, variabila "violență" are și aici o conotație socială. Afirmasem, pe baza rezultatelor anchetelor noastre din 1995, că sentimentul de insecuritate al gimnaziștilor, departe de a fi o fantasmă a claselor mijlocii, era strâns legat de o sociologie a excluziunii sociale. Tendința nu a făcut decât să se confirme în Franța. Elevii școlilor din ZEP au trecut de la 22% la 29
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prost". Pe scurt, ca să fim exacți, climatul școlar se degradează o dată cu accentuarea excluziunii sociale de exemplu, 17% dintre elevii din afara ZEP, 37% din ZEP obișnuite și 30% din școli sensibile se plâng de o relație proastă cu profesorii. Sentimentul de insecuritate crește de asemenea: 16%, 34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei forme deosebit de virulente a naționalismului, care a devenit posibil prin apariția societăților de masă. Societățile de masă, indiferent dacă sînt totalitare sau democratice, se sprijină pe o legitimitate politică din ce în ce mai largă. Într-o perioadă de dezintegrare socială și de insecuritate personală, un număr tot mai mare de aspirații populare, ne-satisfăcute în interior și devenite legitime, erau proiectate în exterior: Morgenthau a susținut că există o legătură strînsă între apariția societăților de masă, ferocitatea puterilor naționaliste moderne și războiul fără
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu poate exista nici o posibilitate de a falsifica teoria. A treia imagine: dilema securității Într-un domeniu internațional caracterizat prin multiplicitate (Morgenthau), dacă un actor vrea să-și asigure securitatea acumulînd putere, aceasta nu poate decît să exacerbeze sentimentul de insecuritate al unui alt actor, care va răspunde tot acumulînd putere. "Competiția puterii apare datorită faptului că nimeni nu se poate simți în securitate într-o lume a elementelor concurente, securitatea și acumularea de putere fiind angrenate într-un cerc vicios
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și acumularea de putere fiind angrenate într-un cerc vicios" (Herz 1950: 157). Sistemul autoapărării dă naștere unei spirale a competiției, care își propune să asigure fiecărui actor individual un grad cît mai mare de securitate, dar produce în ansamblu insecuritate: aceasta este celebra dilemă a securității. Nu tendința înnăscută a omului spre dominație, ci tendința națiunii de a supraviețui în condiții de anarhie este elementul de bază al disciplinei relațiilor internaționale. Astfel că politica puterii în versiunea sa internațională nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sistem internațional alcătuit din state suverane - ci faptul că nimic nu o poate liniști. Doar securitatea absolută - adică distrugerea oponentului - este considerată o garanție satisfăcătoare, astfel că dorința unei puteri de a fi în securitate absolută înseamnă pentru toate celelalte insecuritate absolută [...] Diplomația, arta de a restrînge exercițiul puterii, nu poate funcționa într-un asemenea mediu [...] Și pentru că în situații revoluționare sistemele rivale sînt preocupate nu atît de ajustarea diferențelor, cît de răsturnarea loialităților, locul diplomației este luat fie de război
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asemenea mediu [...] Și pentru că în situații revoluționare sistemele rivale sînt preocupate nu atît de ajustarea diferențelor, cît de răsturnarea loialităților, locul diplomației este luat fie de război, fie de o cursă a înarmărilor." (Kissinger 1957: 2-3) Cu alte cuvinte, sentimentul insecurității și al amenințării este inevitabil numai în anumite situații, cum ar fi, de exemplu, cea creată de relațiile dintre SUA și URSS în punctul culminant al războiului rece. În celelalte situații avem de-a face, cum spune Aron, cu un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întotdeauna o țară a orizonturilor deschise, expusă la multiple invazii din partea vecinilor ostili. Aceasta a creat în psihicul omului rus, mai tîrziu sovietic, o amintire colectivă a unei lumi prin tradiție străine și ostile, precum și un sentiment instinctiv de acută insecuritate. Kennan considera că ideologia sovietică nu are o importanță prea mare în explicarea comportamentului efectiv al sovieticilor în afacerile externe. Deși a observat că dogma marxist-leninistă a servit ca forță de legitimare pentru sistemul politic și pentru expansiunea sa în interiorul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
comune. În al doilea rând, aceasta era o perioadă în care Franța se confrunta cu probleme economice serioase, iar guvernul de dreapta încerca să introducă reforme de tip neoliberal care nu erau deloc populare. Era, de asemenea, o perioadă de insecuritate și neliniște urbană destul de serioase revoltele din banlieue și chiar dacă politica dură a ministrului de interne, Nicolas Sarkozy, era destul de populară, abordarea per ansamblu a guvernului nu a fost văzută favorabil de către populație. Aceste diviziuni au fost responsabile pentru faptul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vor deveni mai agresivi decât alți bărbați. Deși unii teoreticieni sociali au prevăzut că incidența violenței asupra soțiilor cu poziție socială ridicată va fi în declin, un studiu a descoperit că soțiile cu status social înalt pot în realitate declanșa insecuritatea masculină, astfel rezultând un nivel mai mare al agresivității. Copiii agresați sunt în mod obișnuit prea imaturi să scape de această situație, dar femeile bătute adesea stau în situații abuzive prin propria alegere. Motivele se întind de la dependența economică, la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Fără acțiune - fără telefoane, fără continuitate, fără a programa întâlniri și interviuri - este imposibil să găsiți o slujbă sau să faceți schimbările pe care le doriți în activitatea dvs. profesională. Incapacitatea de a lua decizii poate avea multe cauze, inclusiv insecuritatea, lipsa pasiunii și frica: frica de succes, frica de eșec și frica de schimbare sau de necunoscut. Ironia este că acțiunea și obținerea succesului sunt cele mai bune remedii pentru depășirea temerilor și a insecurității. În ceea ce privește lipsa pasiunii, aceasta poate
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
poate avea multe cauze, inclusiv insecuritatea, lipsa pasiunii și frica: frica de succes, frica de eșec și frica de schimbare sau de necunoscut. Ironia este că acțiunea și obținerea succesului sunt cele mai bune remedii pentru depășirea temerilor și a insecurității. În ceea ce privește lipsa pasiunii, aceasta poate însemna că faceți ceva ce credeți că ar trebui să faceți sau ceva ce altcineva își dorește de la dvs. sau, pur și simplu, că nu aveți suficiente informații. Oamenii nu iau decizii dacă nu sunt
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
frica devine o trăsătură dominantă a caracterului ei, o individualizează astfel mult mai mult decât făcuse Boccaccio, care o portretiza schematic, ca fiind „assai dogliosa”995, în legătură cu situația creată de plecarea lui Calcas în tabăra adversă, dar nemenționând nimic despre insecuritatea resimțită de personajul feminin. De altfel, emoții mult mai intense se regăsesc în societatea troiană care o înconjoară pe Cresida decât în sufletul ei. Boccaccio relatează cum, după plecarea tatălui, Cresida se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire, de moarte, de dragoste, de ostilitatea celorlalți, de tot ceea ce poate reprezenta o amenințare, de lucrurile pe care nu le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frica devine o trăsătură dominantă a caracterului ei, o individualizează astfel mult mai mult decât făcuse Boccaccio, care o portretiza schematic, ca fiind „assai dogliosa”995, în legătură cu situația creată de plecarea lui Calcas în tabăra adversă, dar nemenționând nimic despre insecuritatea resimțită de personajul feminin. De altfel, emoții mult mai intense se regăsesc în societatea troiană care o înconjoară pe Cresida decât în sufletul ei. Boccaccio relatează cum, după plecarea tatălui, Cresida se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire, de moarte, de dragoste, de ostilitatea celorlalți, de tot ceea ce poate reprezenta o amenințare, de lucrurile pe care nu le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]