1,024 matches
-
scrie: Pe bastonul lui Balzac poate fi citită această inscripție: ‘Dărâm toate obstacolele’. Pe al meu: ‘Toate obstacolele mă dărâmă’». De unde venea această fragilitate? Ar fi putut să o evite? Ar fi trebuit să o evite? O Întrebare și mai insidioasă: Am fi dorit să o evite?”. Aș dori să insist pe acest ultim aspect. Am preferaoare un Kafka fericit În locul operelor unui Kafka nefericit? Întrebarea poate părea retorică, dar vreau să o tratez cu multă seriozitate. O idee incomodă despre
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în schizofrenie. 1. Examinarea clinică. Polimorfismul manifestărilor psihopatologice din schizofrenie, în special în perioada de debut face la prima vedere dificilă găsirea unor repere stabile. Diagnosticul pozitiv este mai dificil de stabilit, mai ales în perioada de debut a formelor insidioase, de tip pseudopsihopatic, pseudonevrotic și afectiv. Examenul clinic trebuie să fie completat cu examinarea psihologică, ancheta socială detaliată, care pot aduce un puls de informații, utile pentru diagnostic. Formele de debut pot fi reprezentate, practic, de aspectul oricărei alte afecțiuni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
alte vasculite autoimune, trebuiesc luate în considerație ca contribuind sau cauzând tulburări mentale organice. Steroizii utilizați în tratamentul acestor afecțiuni pot de asemenea cauza sindroame mentale organice. Lupusul este în particular cunoscut ca putând mima schizofrenia uneori determinând un debut insidios cu delir și halucinații înaintea apariției simptomelor fizice. 3. Deficiențele nutriționale. Deficiențele în tiamină, piridoxină, B 12, acid folic și nicotinic, toate produc sindroame caracterisice ce cuprind tulburări mentale organice. Supradozele de vitamine, cum ar fi vitamina A și piridoxina
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a somnului episodică, regăsită adesea printre adolescenții băieți, caracterizându-se prin somn excesiv, excese alimentare, hipersexualitate și modificări de personalitate. Clinicienii care nu consideră că halucinațiile și delirul sunt necesare pentru diagnosticul de schizofrenie, pot confunda această stare cu debutul insidios al schizofreniei sau cu o stare schizofreniformă. c. Alte tulburări ale somnului, cum ar fi narcolepsia, se prezintă mai puțin probabil cu semne de schizofrenie sau sindroame mentale organice, cât mai frecvent cu simptome depresive. 7. Hidrocefalia. Două tipuri de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
său familial. în fine, o altă problemă ce se cere a fi lămurită, înainte de a aborda orice discuție referitoare la simptomatologia prodromală (veritabile “simptome de avanpost” sau “santinelă”) este acea a clarificării diferențerii modalităților de debut utilizate: acut, subacut și insidios (termen pe care l-am preferat celui de “cronic”intrucât ni s-a părut mai puțin ambiguu). în acest sens am considerat ca fiind acut debutul care realizează un interval <de 3 luni între apariția primelor simptome nete și momentul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acut debutul care realizează un interval <de 3 luni între apariția primelor simptome nete și momentul internării în spital (când tabloul clinic era complet sau aproape complet); subacut în cazul în care intervalul era de până la 6 luni și respectiv insidios (cronic) când această perioadă de timp urca până la 12 luni. Contținând de aceste aspecte și cu rezervele formulate mai sus au putut, cu toate acestea, să fie identificate o serie de trăsături premorbide ce par a se regăsi cu o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate de tip paranoid, în corelație mai ales cu un debut precoce al schizofreniei.în fine tulburări din clasa celor obsesiv compulsive, antisociale sau pasive, se regăsesc relativ frecvent descrise în debutul insidios/ pseudonevrotic al maladiei. Asemenea apropieri ne duc, fără îndoială, cu gândul la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal și patologic și propunea o tipologie (sau o simplă diferențiere de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
luni, peste această perioadă se vorbește de un debut cronic. într-o schematizare clinică fondată pe continuitatea sau discontinuitatea dezvoltării morbide 6 și pe rapiditatea evoluției sale Henri Ey distinge următoarele forme de debut ale schizofreniei: 1. Forme progresive și insidioase care prezintă cea mai aparentă continuitate în dezvoltarea lor de la predispoziția caracterială sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă. 2. Forme cu debut acut în care intrarea în boală este anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nemotivată" prin care subiectul "intră" în schizofrenie). {coala românească de psihiatrie pare să păstreze în linii mari aceiași sistematizare, dar cu o serie de nuanțări și delimitări. Astfel Brânzei, 1979 amintește doar de două modalități de intrare în boală (debut insidios și acut), Pirozynsky et al, 1991, 1994 apreciază că formele cu debut acut ar reprezenta circa 35-40% din modalităților de debut acut fie sub forma dominantă a bufeului delirant, fie sub cea a stărilor distimice, restul modalităților fiind reprezentate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1991, 1994 apreciază că formele cu debut acut ar reprezenta circa 35-40% din modalităților de debut acut fie sub forma dominantă a bufeului delirant, fie sub cea a stărilor distimice, restul modalităților fiind reprezentate de formele de debut progresiv și insidios. Predescu et al, 1989 oferă următoarea schemă de sistematizare a caracteristicilor celor mai frecvente tipuri de debut: 1. Forme acute (crizele delirant-halucinatorii acute, stările de excitație maniacală, stările depresive și cele confuzionale); 2. Forme ciclice ("prin asalturi progresive"); 3. Forme
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
perioada precedând decompensarea clinică este mai mult sau mai puțin corelat cu modalitatea de debut a maladiei: subiecții cu o bună adaptare premorbidă par să fie cei predispuși la un debut brutal, acut al schizofreniei, în timp ce un mod de debut insidios pare să fie mai frecvent la cei cu o proastă adaptare premorbidă (Haas & Sweeney, 1992). O ordonare asemănătoare pare să fie acceptată și de Lăzărescu et al, 1995. 1. Forme de debut progresiv și insidios. 1.1. Forme de debut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în timp ce un mod de debut insidios pare să fie mai frecvent la cei cu o proastă adaptare premorbidă (Haas & Sweeney, 1992). O ordonare asemănătoare pare să fie acceptată și de Lăzărescu et al, 1995. 1. Forme de debut progresiv și insidios. 1.1. Forme de debut pseudopsihopatic, se referă la tipul de personalități premorbide cu trăsături accentuate de tip schizotim structură considerată ca fiind situată în limitele largi ale normalității, dar care, accentuându-se patologic, devine schizoidă. Manifestările din acestă formă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din cursul gândirii, alternanța fazelor depresive cu retrageri în stupoare, fazele de agitație care comportă experiențe delirante, dovedesc că această impulsivitate malignă evoluiază în sensul dezagregării personalității. 1.2. Tulburările pseudonevrotice pot constitui destul de frecvent dominanta tabloului clinic în debutul insidios al schizofreniei. Pentru aceste cazuri Claude a folosit termenul de schizoze sau crize schizomaniace. Ele se manifestă printr-o simptomatologie obsesivo-fobică, hipocondriacă, neurastenică, sau isterică, din care se realizează clivarea progresivă către manifestările psihotice mai nete. - Simptomatologia obsesivo-fobică - apare sub
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de comportament, de manierismul schizofrenului, pentru a nu li se acorda întîietate în acest caz particular. Simptomele din această categorie par a se regăsi mai frecvent la tinerele fete, adesea după o traumă psihică. 1.3. Tulburările delirante în debutul insidios al schizofreniei dezvoltă în mod progresiv simptome de aparență nevrotică, preocupări delirante, dismorfofobii sub forma temelor de persecuții, otrăviri, posesiune, teme sexuale, grefate pe fondul înstrăinarii, indiferentismului afectiv și al depersonalizării bolnavului. Sindromul delirant nesistematizat poate fi precedat de automatism
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
altfel, pe un teren schizoid sau schizoido-nevrotic. Ele constituie o tranziție cu debut acut veritabil și se opun experientei delirante pe un fond deja morbid, la caracterele prea reci și prea lucide pentru debutul invaziei delirante. Formele cu debut lent insidios sau subacut au o serie de trăsături comune, și anume (Predescu, 1976): - tulburarea atitudinii față de sine și de cei din jur, față de spiritul și corpul propriu; - modificarea sensului constiintei propriului EU; - modificarea semnificației lumii exterioare prin destructurarea constiinței allopsihice; - senzația
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și dură a pierderii rezonanței afective, exprimată clinic prin anestezia psihică dureroasă, în care bolnavul deplânge incapacitatea sa de armonizare emoțională, de frustări morale și materiale. 1.4. Formele de debut medico-legale. Prezența unor manifestari patologice delicto-judiciare în evoluția debutului insidios al schizofreniei a 47 diferențiat formele de debut "medico-legal", forme care nu se suprapun întru totul peste forma monosimptomatică a lui Ey. Aceste modalitați de intrare în schizofrenie se caracterizează prin stări de excitație psihomotorie mari, la care se adaugă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
10. Adesea însă, intrarea în boală nu îmbracă o alură atât de acută ci are loc prin mici transformari ale personalității și neânsemnate deviații comportamentale, de tip impulsiv, trecutre de obicei în contul trăirilor obișnuite ale adolescenței. în debutul acesta insidios, astenic și hipocondriac, subiectul începe să prezinte o tendință spre izolare, opoziție, cu scăderea interesului fără nici o motivație aparentă. Adesea se regăsește o subită vocație tulbure, pentru vreo sectă pseudo-mistică, dorința de a se călugări pe care o încearcă unii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deviante -Arnold, 1987; Asranov, 1986; Russel et al, 1989). Aceste anomalii premorbide, de același tip cași cele observate pentru formele clasice, permit discernerea copiilor schizofreni și schizotipali de cei depresivi (Asarnow & Ben-Meir, 1988). Debutul poate fi brusc dar mai ales insidios și cu evoluție lentă, progredientă, particularitățile vârstei imprimând tabloului clinc un aspect deosebit. Tulburările acestei etape de vârstă, după Freud, nu pot fi asimilate cu autismul precoce, copilul a reușit elaborarea sau controlarea mijloacelor de comunicare evoluate în special în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
confuzionale acute, dar și sub formă de tulburări de alură maniacală, melancolică sau mixtă, neliniștitoare prin caracterul lor atipic. 2. Forme progrediente sau subacute: stări delirante cu evoluție subacută îmbrăcând în general aspectul automatismului mental sau aspecte pseudonevrotice. 3. Forme insidioase cele mai dificil de detectat, la care se observă o scădere sau chiar o prăbușire a activității școlare, aluri și conduite bizare, impulsive sau compulsive. Anxietatea pare trăsătura comună reunind toate aceste forme de debut: ea are o alură difuză
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de o adâncire într-o procesualitate mai destructivă. 2. Elementele clinice. Tabloul clinic al unei procesualități schizofrenice la debut, este dificil de diferențiat de o stare pasageră de criză, mai ales când manifestările se instalează de o manieră progresivă și insidioasă. Cel mai adesea adolescentul poate prezenta o labilitate deconcertantă a stării timice oscilând între depresie și exaltare euforică; face "crize de nervi", devine deosebit de agresiv cu frații și surorile sale și impertinent, fără motivație aparentă, cu părinții. în paralel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la fel de rar pare a fi și comportamentul piromanic indus aparent de trăiri halucinator-delirante. 3.5. Fuga patologică (dromomania sau vagabondajul patologic al schizofrenului). Are o serie de caracteristici care țin de durată (accesuală sau habituală), tipul de debut (acut sau insidios), factorii declanșatori, comportamentul în timpul fugii (aversiv, apragmatic sau agresiv la cea mai mică incitație) și după încetarea ei. 3.6. Alcoolo și drogodependența. Cercetările privind interrelațiile dintre consumul de alcool și/sau droguri halucinogene și tratamentul bolnavilor schizofreni se găsesc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
viteza apariției akatisiei. Akatisia este subdiagnosticată și poate fi ușor scăpată din vedere, sau poate fi greșit diagnosticată ca anxietate, tensiune sau exacerbare psihiatrică, situație în care uzual, medicul, prescrie mai multe antipsihotice, ceea ce înrăutățește situația. Acatisia se poate dezvolta insidios într-o perioadă de săptămâni și atât pacientul cât și medicul curant pot fi surprinși de apariția simpomelor. Acatisia reprezintă circa 50% din tulburările episodice extrapiramidale raportate. Incidența sa generală la pacienții care primesc o medicație neuroleptică este de 20-50
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în perivința indicațiilor de psihoterapie și prognostic erau opuși schizofrenii activi cu un bun nivel intelectual, neinstituționalizați sau cu puține internări, a căror patologie era apărută de dată recentă și brusc, cu schizofrenii pasivi a căror patologie s-a dezvoltat insidios (Racamier, 1984). Situația la începerea curei 1. Abordare fenomenologică. Una dintre situații o reprezintă cea a unui prim episod psihotic, fie productiv fie deficitar care ridicătemeri spre o evoluție prelungită, situație în care solicitarea vine de la un medic sau de la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lui Ștefan cel Mare. După o domnie plină de războaie, voievodul moldovean se închină și el turcilor"125. În lecția de sinteză dedicată "evului mediu românesc în viziunea cronicarilor" era din nou menționat, dar citarea acestor notații a fost comprimată insidios, ajungând la forma: "un anume Ștefan cel Mare [...] remarcat, în viziunea autorilor [...], exclusiv prin faptul că a comandat scrierea unor cronici de natură ideologică cu privire la domnia sa! (s.a.)"126. În aceeași pagină a manualului criticat se afla cunoscutul portret din "Evangheliarul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dintr o infuzie cu două lingurițe de flori la 250 ml apă clocotită. Pulsatilla montana (dedițel). Se bea o cană pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de flori la 200 ml apă. 8.6. GUTA Boală cronică apărută insidios printr-o dereglare în metabolismul proteinelor și se manifestă prin depunere de acid uric și crize dureroase ale articulațiilor. Apare adesea pe un teren ereditar. Boala are în general un debut lent întretăiat de accese dureroase articulare. Debutul are loc
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]