1,822 matches
-
lege, dacă nu este posibil să i se asigure realizarea”. Vom continua și mai simplu, prin deducție, nefiind juriști. Un text de lege care poate fi interpretat în” n” variante, este greșit.” N” variante înseamnă alunecările semantice în care se insinuează arbitrarul. Arbitrar și justiție, iată o contradicție în termeni. Exemplu simplu, de contrast. Cu ocazia tragediei copilului omorât de câini fără stăpân în orașul București, am auzit o corespondență din Franța, în care se explica legea franceză. Un câine care
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
vocea viguroasă a adjunctului purtătorului de cuvânt, Carmen Romero, omagiată de omologul său Victor Ponta, dinspre partea americană nu este vorba decât de forțe non-substanțiale, rotative! În privința asta, a contradicțiilor paradoxale, Paștele de anul ăsta chiar este relevant, fiindcă se insinuează tot timpul ori auzim cu subiect și predicat - nu scăpăm de această marotă verbală semidoctă -, că avem de ales între trecut și prezent, bănuiesc că și viitor, între corupție și curățenie morală&politică, dar și între ruși și americani, iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
al cărei conținut efervescent i se revărsase peste degete. Și atunci, cu intuiția stimulată de iminența pericolului, începuse să relateze cu voce domoală fetei ceva la întâmplare, îi vorbise despre o călătorie din care chipurile tocmai s-ar fi întors, insinuând astfel că ar fi bune și vechi cunoștințe, și că i-ar fi adus mesaje din partea unor prieteni comuni, pură invenție totul, numele erau de la alfa la omega fictive, alese la întâmplare, iar fata se prinsese în joc și încinseseră
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
cu porțile inimii larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia de iluminare prin întâlnirea cu „Iluminătorul“, Creatorul a toți și a toate. Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în sine, prin care poeta exprimă sincere trăiri, insinuând aspirațiile spre sacralitate ale profanului. Poezia sa dulce, cvasi-canonică, respectând modalitățile de adresare și simțire ale mireanului prezent în sânul bisericii mântuitoare, poartă în ea nuanțe subtile din poezia creștină a secolului al XX-lea, dacă ar fi să ne
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
ale ciclurilor vieții, iminența sfârșitului dar și chemarea la judecată, spre dobândirea nemuririi. Rimele iscusite conferă arome clasice microdioramelor lirice de o frumusețe evidentă, iar acolo unde rima lipsește, se intuiește prin ritm și cantabilitate. Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și stilul alternativ al arhitecturii poetice, Apostu Panaitache Vultureanu este, fără rezerve, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Din nefericire, nu atât de cunoscută pe cât ar merita
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
În Consiliu. Trebuia să fie convingător, dacă voia ca speranțele de carieră politică să nu-i fie periclitate. Avea să Înceapă cu celebrarea divinei libertăți; avea să citeze Etica Filosofului, iar apoi Politica sa. Însă, printre cuvintele discursului său, se insinuau trupul Antiliei și masca lui Ambrogio. Și răul i se revărsa În minte. Simți că se poticnește Într-o piedică neașteptată, care fu cât pe ce să Îl răstoarne cu picioarele În sus. Întins pe jos, era un bărbat ghemuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să fi fost sufletul lui cel care Îl vizitase. Așadar, era vorba probabil de un incubus care luase Înfățișarea lui, pentru a-l Înșela și pentru a-l răni. Se spunea că prin aceste sfâșieri ale conștiinței demonul s-ar insinua În mintea omenească. Se spălă pe față, În timp ce simțurile Îi reveneau Încetul cu Încetul la starea de veghe. Logica sa, Întărită de dreapta judecată și de harul lui Dumnezeu, nu putea fi Înșelată de o putere diabolică. Trebuia să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
este un aforism? m-am interesat cu o Îndrăzneală vecină cu impertinența. - Nu, acesta este un enunț - relativ și el, firește. O să vă convingeți curând... De ce anume să mă conving?, m-am Întrebat, iritat, când am revenit În cameră. Tipul insinua În chip evident ceva, era Însă mult prea subtil pentru starea mea de agregare interioară ca să mă prind ce anume. Și, oricum, nu considerațiile lui constipate despre relativitatea timpului reprezentau cea mai importantă dintre problemele care mă frământau atunci. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sunt sigur dacă fusese Împuternicită sau și-a asumat de capul ei răspunderea de a-mi dezlega misterul răpirii, dar a făcut-o. Totul mi se trăgea de la comunicarea de la Congresul de la Amsterdam, despre accidentele În istorie. Printre subterani se insinuase teama că avansasem cu concluziile și că la Paris urma să formulez mai tranșant teza că, de fapt, nu era vorba despre accidente veritabile, ci despre intervenții voluntare ale unor forțe sau ale unor ființe care aveau interese majore să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În plus, deranjant de stăpână pe ea și greu de surprins - chestie care bărbaților nu le cade bine niciodată, indiferent că le convine ori nu s-o recunoască. Eu recunosc. Ezitam să Încerc să profit de vaga apropiere care se insinuase Între noi pentru a afla mai multe despre Centru, fiindcă mi-ar fi căzut greu la stomac răspunsul enervant pe care Îl anticipam: totul la timpul potrivit. Îmi păruse mai disponibilă și mai comunicativă În altă zonă, așa că am atacat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și menirea lui. - Poftim? - Ce-ai auzit. Ai la dispoziție un minut ca să-ți revii, după care te rog să Încerci să ghicești despre ce-ar putea fi vorba mai exact. - Mă gândesc... nu știu ce să zic... cred că vrei să insinuezi că ar putea fi vorba despre o mare diversiune. Sugerezi, probabil, că sunt un soi de praf În ochi, de mistificări la scară planetară, de pseudostructuri secrete confecționate pentru a ascunde ceva mult mai important decât existența și activitatea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Îmi ușurează misiunea de a vă convinge că versiunea pe care am să v-o ofer asupra Creației este una corectă. Sau, ca să dau satisfacție omului rațional care vă place să fiți, una posibilă, măcar, dacă nu probabilă. - Vreți să insinuați, cu alte cuvinte, că, citită În cheie potrivită, Biblia confirmă teza „experimentului Pământ”? - Da, dar nu cu alte cuvinte, ci chiar cu acestea. - Mă Îndoiesc, dar vă ascult. - Nu-mi propun o analiză exhaustivă a textului; mă limitez la a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În granițele ipotezei dumneavoastră, cred că prima semnificație a frazei vizează constatarea corespondenței dintre proiect, a cărui existență se presupune implicit, și rezultatul de etapă și, respectiv, final. Fiindcă Îmi place să sper că nu mergeți cu blasfemia până la a insinua că, de fapt, Dumnezeu n-a avut nici un plan, că a edificat la Întâmplare, iar pe măsură ce lucrarea Înainta, se dumirea și El de ce-i ieșea... din mână, din gând, nu știu... și i se umplea pieptul de satisfacție văzând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mult povestea acelui Nicolae Corbu, fie și numai din motivul că, Întâmplător sau nu, erați compatrioți. Voi Încerca să compensez neîntrebată surprinzătoarea ta lipsă de curiozitate. - Are vreo legătură cu Centrul și cu...? - Legătură este puțin spus. - Vrei cumva să insinuezi că În subterană noi căutam mormântul acelui Corbu sau o bazaconie similară? - Dacă mă lași să vorbesc, o să afli chiar și ce vreau să zic, nu numai ce vreau să insinuez. Un pic de răbdare și ceva mai puțin tutun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și cu...? - Legătură este puțin spus. - Vrei cumva să insinuezi că În subterană noi căutam mormântul acelui Corbu sau o bazaconie similară? - Dacă mă lași să vorbesc, o să afli chiar și ce vreau să zic, nu numai ce vreau să insinuez. Un pic de răbdare și ceva mai puțin tutun, dacă se poate: dăunează... Personajul descindea dintr-o familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mult peste granița duratei de viață a unui om. Avea nevoie de cineva capabil să le perceapă dintr-o perspectivă cât mai apropiată de a Celorlalți - asta Îmi sugerase, contând pe faptul că Îi voi lua de bune intențiile declarate. Insinuase chiar că rolul meu ar fi putut fi mai substanțial, În speță, că voi fi participant direct la luarea deciziilor privitoare la noua configurare a geometriei lumii. Cine ar fi avut resurse să reziste unei astfel de tentații? Un istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spun absolut nimic, vreau doar să te Întreb câteva lucruri. Ești liber să răspunzi sau ba, nu suntem la o secție de poliție, nu te acuză nimeni de nimic, care e problema ta? - Nici una, scuză-mă. Am avut impresia că insinuezi... adică nu, că sugerezi vag că aș putea avea o legătură cu asasinarea lui Fujimori. Sunt destul de lucidă ca să-mi dau seama că acum trei zile nu aveai cum să-l omori pe japonez și să-i ascunzi cadavrul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai multă obiectivitate posibilă, iar dumneavoastră le trimiteți un pamflet murdar în care lipsește doar să ne învinuiți de faptul că Africa este împânzită de mine antipersonal. — Eu n-am spus asta. — Dar lăsați să se înțeleagă - sau cel puțin insinuați că am fi în combinație cu cei care fabrică aceste mine. — Și este adevărat. Dacă e s-o luăm așa, toate guvernele și chiar toți oamenii din lume sunt înțeleși cu ei, deoarece cumpără mașini, trenuri sau avioane de la firmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
despre care n-a vorbit nimeni, să vorbești despre un bărbat prea obosit să Îți arate cutare sau cutare lucru din micile lui agoniseli de viață. Ai un răgaz acum; căldura umedă a norilor În acest sfîrșit de septembrie se insinuează aproape olfactiv În pereții blocului. Stai la masa de scris și aștepți să se arate marginile unui imperiu agonizînd de la Începutul lumii Într-o placentă. El bătea kilometri Întregi Într-un oraș levantin cu mahalale sordide, cu femei grase, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sclerozat... știu, știu, mi-ai povestit... nu ți-a dat masa... n-am uitat... zgîrcit, da... și măgar, de acord... nici așa... merci, cine, mama Grahilor? foarte drăguț... a, marchiza Îngerilor, ei, da, așa mai merge - un rîs copilăresc se insinuează printre cuvinte - vezi că știi, tot primăvara... o escapadă, de ce nu? Obișnuitele ei momeli. Parcă În sîmbăta aceea acum doi ani, cînd a Întîrziat patru ore și casa era plină de musafiri - frumos cadou de ziua lui! - prost să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de la Liric cineva trebuia să păzească arzătoarele imperiul meu tăcut nelocuit un tron din saci de ciment cald cald mirosul parchetului crud sticla de rom la cap și calma senina companie a lui Platon un vopsitor necalificat reminiscențele cum se insinuează ele ca acești pași abia perceptibili care nu se opresc și totuși nu mă ajung te abrutizezi Între scursorile astea Îți aranjăm noi ceva un post de referent administrativ sau de secretar la o școală ce dracu măcar pedagog și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
său. Bate ritmic cu arătătorul În masă și se silește să vorbească Încet, nereușind decît să-și accentueze răgușala. Îți repet, mon cher, că problema Îmbolnăvirii cuvintelor e chiar mai gravă decît crimele săvîrșite În văzul lumii. Doctrina oficială se insinuează aproape imperceptibil În cuvinte alterîndu-le sensurile originare, ba chiar transformîndu-le monstruos În reversul lor. — Nu crezi că pui prea multă patimă În problema asta? Recuzita oratoriei politice e plină de termeni sacri, cum spui, care ascund de fapt cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
receptor, ca nu cumva să fie omiși de la Împărțirea decorațiilor, fie și post mortem. CÎtă fantezie incendiară, cîtă vocație eroico-poetică, un patos isterizat se consumă pe canalele de scurgere ale adevărului În numele gloriei și al puterii. Ce paradox! Cum se insinuează În sfera cea mai sacră a sacrificiului de sine demonismul practic. Și atunci să preferi trasul obloanelor, retragerea, lașitatea? Teoria magică, lansată paradoxal de spiritele rafinate, devitalizate, după care nerostirea numelui tiranului este echivalentă cu anularea lui ca și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o femeie, un bărbat și un copil - pe un drum de nisip. În spațiul acela nu există timp. Totul a Încremenit În fericirea de atunci. Cu cît privesc mai mult imaginea, contururile Încep să se Însuflețească, apar culorile care se insinuează În omogenitatea materiei și creează separații, surprize, curiozități. Fiecare obiect contrariază și este la rîndul lui contrariat de ceea ce descoperă În preajma sa - de aici Începe fascinația. Ficțiunea Își arborează seducția ca un Început de iubire. Între 2 Mai și Vama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cuiburi. Spunea astea surâzând către tânăra lui soție, ca și cum el însuși ar fi fost una din acele păsări. Vinul mirosea a miere de pădure și ni se urcase treptat, fără scară, la cap. Asfințitul își schimbase culoarea și noaptea se insinuase în toate cotloanele casei. Signor Fumo își pusese o altă pălărie pe cap - o pălărie de sărbătoare cu pene albe. Începuse să cânte și să danseze în jurul Carlei, așezată pe vine ca o găină pe ouă. Era dansul cocoșului, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]