1,303 matches
-
mirare că Pilat ezita să execute în mod deschis și provocator un profet popular din Galileea, în fața multora dintre cei care îl urmau și care se aflau în Ierusalim. Măsura de a-l țintui pe cruce constituia un motiv de instigare la revoltă, lucru pe care, efectiv, Pilat spera să-l evite. Dacă Isus nu avea intenții militare, atunci el nu era decât o pacoste în plus. O bătaie și puțină pușcărie i-ar fi fost suficiente. Dar nu, mai marii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ăia dinainte. Ar trebui făcute niște legi, ar trebui să-i Împiedice cineva să mai facă politică, vezi bine că lucrurile sînt alunecoase, vezi cu ce propagandă și minciuni umblă și ce manipulări coc... Ca să nu mai zic de toate instigările astea. Știi povestea cu protestele din iarnă? Am văzut, da, am citit În ziare. Păi, frate, ăștia ne Întorc pe unii Împotriva altora, nu cred că e normal să scoți muncitori să-ți ciomăgească opozanții. Cred că nu pot fi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Antioh IV îl înlătură pe marele preot Onia III și îl exilează în regiunea Antiohiei, unde va fi asasinat cu acordul regentului spre anul 171/0 î.C. (2Mac 4,30-38), în timpul uneia din multele campanii militare ale regelui, la instigarea lui Menelau, unul dintre marii preoți care obținuseră numirea aceasta grație unei importante sume de bani vărsate în tezaurul regelui. Dan 9,26 pare să facă aluzie la acest eveniment pe care îl consideră nemaiauzit: „După cele șaizeci și două de săptămâni
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu ea. Începu să-l disprețuiască pe Nasser Mohammad Khani, așa cum nu o mai făcuse cu nimeni. Seara înghiți un calmant, ca să doarmă și numără în gând zilele: mai erau două săptămâni. Cât vor ține minte cei care au citit instigările acestui bărbat, care îi avea la degetul mic și pe alții? Nu îi spuse însă nimic despre interviu Shahlei și, cu toate că inima ei se împovărase cu îndoieli, continuă să se-arate calmă. În 29 noiembrie, cu puțin înainte de ziua cea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
-ntregul ruinați după seara asta. Va urma un exod în masă spre Mexico City mâine dimineață. Dar Mexico City e atât de minunat de sălbatic! — Sper din tot sufletul că nimeni dintre cei prezenți nu a încercat să strecoare vreo instigare la război. — Nici pomeneală de așa ceva. Sunt bucuros să aud acest lucru. Dumnezeu știe ce opoziție va trebui să înfruntăm chiar din capul locului. S-ar putea să avem vreun inamic în interior. Să nu fi ajuns cumva vestea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spirit de echitate. Nu mai mică este și onestitatea lor, întrucît de fiece dată predau, pe masa comitetelor, banii și bijuteriile luate de la condamnați. Crimele nu constituie decît un aspect particular al psihologiei lor. Ei le comit mai ales la instigarea unui conducător. Pe scurt, nu există nici mulțimi criminale, nici mulțimi virtuoase; nici violența, și nici eroismul nu sînt atributele lor preferențiale. Ele pot fi violente și eroice în același timp. "Asta nu au știut scriitorii care au studiat mulțimile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Portocală. Din 20 decembrie, presa occidentală este dezinformată programat și ritualic în privința victimelor, fiind lansată ideea de masacru și genocid. Încă înainte de 20 decembrie, posturile străine de radio răspândesc zvonul extinderii revoltei și în alte orașe ale țării, în scopul instigării românilor; s-ar fi mizat pe efectul special al unei benzi audio în care se auzea cum timișorenii îi înfruntau verbal pe soldați, care, mai apoi, începeau să tragă. Radu Portocală comentează: „Se aștepta ca românii să iasă în stradă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
condițiilor unei invazii sovietice în România” (p. 19). Ca nou lider politic, în timpul revoluției, Ion Iliescu a deschis granițele țării, astfel încât „comandourile maghiare și rusești” să acționeze în voie (p. 20). Iliescu și grupul său ar fi urmărit, de asemenea, instigarea Armatei împotriva Securității, numindu-l pe generalul Nicolae Militaru ministru al Apărării, deși știa că acesta era spion GRU (Serviciul Militar Sovietic), pentru a distruge contraspionajul românesc (p. 20). Cel care s-a opus invaziei sovietice a fost generalul Ștefan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o situație extraordinară care să aibă drept consecințe reîncorporarea Pakistanului de Est în India, prin invazia acestuia de către trupe Indiene. Dupa înfrângerea Indiei în războiul cu China din 1962 și după războiul indo-pakistanez din 1965, s-a apelat la metoda instigării unei mișcări de secesiune pentru separarea Pakistanului de Est, justificându-se prin necesitățile de apărare ale Indiei în Asia de Sud-Est. După incidentul din Rann Of Cutch, din aprilie 1965, au urmat pregătirile, soldate cu secesiunea Pakistanului de Est și declararea statului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ei. A fost și lașcoala militară. - A fost, doar îl cunoaște fiu-meu Petrișor. Și acolo a avut belele. - A acoperit un camarad. - Așa spune el. Fiu-meu zice că, neputîndu-se dovedicine a lovit, a fost condamnat numai Gavrilcea, pentru instigare la nesupunere. Era foarte ambițios, și o vorbă mai brutală, cum e la cazarmă, îi suia sângele la cap. Ar fi fost auzit zicînd: "ăsta trebuie bătut". - E regretabil c-a fost condamnat, pare a avea o circumstanță atenuantă. - Dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înșiși își confirmă această părere prin confruntare și prin victorie (Popova, 2006). 23 În fața unor asemenea efecte, Daniel Pink (2011) recomandă celor care urmăresc îmbunătățirea activității organizației lor să facă din echipele acesteia "zone libere de concurență" (p. 189, s.n.). "Instigarea colegilor de echipă unii împotriva altora cu speranța că această competiție îi va determina să lucreze mai bine scrie autorul nord-american dă rareori rezultate și aproape întotdeauna subminează motivația intrinsecă". Dacă vrem ca lucrurile să meargă (spre) bine, atunci este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care s-au aflat în spatele Războiului de 100 de ani. Altă consecință a fost apariția confederației burgunde condusă de Carol Temerarul (1433-1477), confederație care în secolele al XIV-lea și al XV-lea l-a instigat pe regele Franței. Această instigare a fost continuată de împărați germani și, în mod special, de către Carol al V-lea (1500-1556). Dar, în cele din urmă, monarhia centrată la Paris s-a ridicat învingătoare și, pas cu pas, a dus la unificarea statului francez și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
minoră în Parcul Cafarella, la 14 februarie 2009, și reacțiile la această sentință au fost date din jumătate în jumătate de oră timp de două zile pe postul tv de știri SkyTg 24. Asta este un fel de manipulare, de instigare la mai multă dușmănie din partea publicului italian față de comunitatea de români din Peninsula. Numai cu eventuale "amenzi" din partea conducerilor respectivelor publicații poate s-ar schimba ceva. Cu mai multe activități pozitive din partea românilor se pare că nu se rezolvă nimic
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
unui tip de criminalitate care ulterior s-a exprimat". Cu aceeași ocazie Tăriceanu a definit ca fiind "absolut preocupant" valul de xenofobie care se dezvoltă în Italia, încurajat cu precădere de grupuri și asociații extremiste care pun la cale adevărate instigări față de români; și a subliniat cu tărie că marea majoritate a concetățenilor săi sunt "cetățeni onești". "Iar eu cer guvernului italian să-i protejeze", a încheiat domnia sa. Al doilea episod. Într-un interviu acordat postului Repubblica Tv,119 Tăriceanu critică
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
15 august 1947 revenea în satul natal ca î nvăț ător, „în școala în care învățasem pe vremea copilăriei mele! Dar vremurile se schimbaseră.” Satul liniștit și așezat din trecut, acum tul bura t și răscolit de „un duh al instigării unora împotriva altora”. Multe se schimbaseră sub influența nefastă ce venea de la Răsărit Se pregătea febril și colectivizarea agriculturii, model sovietic, prin hotărârea P.C.R din 3-5 martie 1949. Se întărea dictatura proletariatului și se ascuțea tot mai mult lupta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a sancțiunilor prevăzute pentru încălcarea regulilor. Ca un efect al anonimatului și sub pretextul libertății discursului, discuțiile și dezbaterile din cadrul comunităților online au adesea un caracter mai vehement decât cele nemediate. Remarcile antisociale, discriminatorii sau ofensatoare, utilizarea unui limbaj vulgar, instigarea la ură sau transmiterea unor mesaje publicitare nedorite (spam) sunt comportamente frecvente, cu un efect negativ relativ redus asupra participanților. Măsurile cele mai comune prevăzute pentru acest tip de comportamente vizează restricționarea sau interzicerea accesului persoanelor care le încalcă fie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
clasicismului secolului al XVII-lea, care a vizat prin toate direcțiile sale universalitatea, transcenderea unor date spațio-temporale concrete. Pe de altă parte însă, în afara sferei literare, consecințele au fost mult mai grave prin adoptarea unei atitudini xenofobe agresive sau prin instigarea la o lovitură de stat care să ducă la reinstaurarea monarhiei. De altfel, în 1926 Papa Pius al XI-lea condamnă Acțiunea franceză, în special din cauză că aceasta se folosea de religia catolică în scopuri politice și sociale, nu de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și libertăți religioase. Deși prevederile constituționale sunt respectate, deși statul nostru dovedește o mare înțelegere, totuși, elementele fanatice și ostile fac afirmații denigratoare, întocmesc scrieri prin care blamează politica statului nostru în problema cultelor, întreprind alte acțiuni cu același scop; [...] Instigarea unor elemente din rândul cultelor neoprotestante la emigrare și folosirea lor de serviciile de spionaj și organizațiile reacționare după ce ajung în exterior în desfășurarea unei propagande ostile statului nostru. Dovedind fanatism exagerat, persoanele în cauză folosesc acțiuni violente pentru a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști, instigați de M.N. de la schitul C., Reg. București, l-au părăsit pe I.M., acuzându-l de „atitudine democratică”, alăturându-se lui G.T. În baza probelor prezentate în legătură cu instigările lui G.T. și a complicilor săi, au fost reținuți în 13.02.1952 G.T., 5 conducători laici și 7 călugări de la mănăstirea Slătioara-Râșca, Reg. Suceava. În 27 martie a.c., gruparea de la T.N. s-a organizat sub conducerea lui M.N. din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
gruparea de la T.N. s-a organizat sub conducerea lui M.N. din C., Reg. București. În noua conducere au intrat elemente dușmănoase, cărora N. le-a trasat sarcina să activeze pe ascuns. În jurul lui M.N. și a principalilor săi complici la instigări, se duce acțiune informativă activă, urmând a se prezenta în iunie 1952 propuneri pentru a se trece la măsuri. Fracțiunea lui M.N. cuprinde în prezent 41 de preoți și preoți-călugări, 51 de parohii, 4 mânăstiri cu cca 50 de călugări
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fost primiți de către tov. Director Dogaru, care le-a spus că nu le poate rezolva problema până la venirea tov. Ministru Constantinescu-Iași din concediu. Nota biroului: D.H. este născut în 1913 [...]. Din februarie 1952 până în mai 1954, a fost reținut pentru instigări împotriva regimului nostru. Este ținut în supraveghere informativă prin informatorul „Horia”. Lt. Bărdeanu C. Nota biroului, 11.06.1954: Mișcarea stilistă a apărut în anul 1924, în sânul Bisericii Ortodoxe Române, ca o mișcare de protest împotriva schimbării calendarului, efectuată
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Iași și Suceava. Stiliștii au 4 preoți care deservesc 24 de biserici, 12 paraclise și 3 case de rugăciuni. În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând imposibilă arestarea acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N. a adăpostit în 1951/1952 pe chiaburul T., urmărit de autorități pentru nepredarea cotelor. Pentru adăpostire de bandiți și pentru instigări publice, în martie 1952 au fost reținuți pe bază de probe 14 călugări stiliști între care M.N. și H.D. Mulți credincioși stiliști îndemnați de conducătorii lor refuză să scoată buletine de populație menționând că «aceasta este pecetea lui Stalin». Alți
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
element dușmănos regimului și a urmat linia de conducere trasată de G. Mai mult el este inițiatorul creării unor catacombe în com. Ileana, raion Lehliu, Reg. București, unde intenționează să activeze pe linie clandestină. Este urmărit în acțiune informativă pentru instigări. Agentura noastră a fost îndrumată să urmărească îndeaproape mișcările acestora și substratul cum vor pune problemele lor în statut, urmând a semnala imediat orice e important pe linia noastră. Ulterior, vom prezenta un studiu mai detaliat privind activitatea stiliștilor. Notă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]