1,093 matches
-
moment, așa cum amintește J. Guesde, "datoria socialiștilor... este de a duce lupta pînă la capăt". Două luni mai tîrziu, se va ține în 12 și 13 aprilie 1915, la Viena, prima Conferință socialistă a Imperiilor Centrale 12: aceste două manifestări instituționalizează politica Uniunii sacre urmărită de către partidele socialiste a principalelor țări beligerante. Dincolo de naufragiul pe care îl reprezintă pentru socialismul internațional vara anului 1914, un anumit număr de inițiative luate în mai multe țări, de către anumite partide demonstrează totuși că noțiunea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
conduită. Având în vedere că fundamentul constituirii societății comerciale este contractul putem reține că societatea comercială are o natură contractuală, dar că, odată cu dobândirea personalității juridice ea capătă și o natură juridică instituțională. Contractul de societate unit cu autorizarea judiciară instituționalizează o entitate colectivă 27. În considerarea celor expuse mai sus și mai ales a ultimei opinii căreia ne raliem, considerăm că societatea comercială ar putea fi definită ca fiind un act juridic, în principiu de natură contractuală, în baza căruia
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
2.1. Deliberările și deciziile asociaților în societatea în nume colectiv În societatea în nume colectiv toți asociații cooperează și se controlează reciproc riscându-și întreaga avere. Având în vedere numărul mic al asociaților societății în nume colectiv, legea nu instituționalizează adunarea generală a asociaților pentru această formă de societate. În problemele esențiale care privesc activitatea societății, deciziile sunt luate împreună de către asociați. L.S.C. consacră și pentru această formă de societate principiul majorității capitalului social pentru numirea administratorilor. În mod excepțional
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
este proporțional cu cota sa de participare la capitalul social. 3. Funcționarea societății cu răspundere limitată 3.1. Adunarea asociaților Dacă în cazul societății pe acțiuni sunt consacrate mai multe tipuri de adunări generale în societatea cu răspundere limitată este instituționalizată doar adunarea asociaților, în general, fără vreo specificare în atribuții. Adunarea asociaților se convoacă la sediul societății, cel puțin o dată pe an sau de câte ori este necesar de către administratorii societății. Convocarea adunării generale este o obligație a administratorului. Nu există criterii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
să spună: „Eu nu cred decât în mine însumi.“ Religia ca piedică Religia te împiedică să-ți împlinești dezideratele atunci când nu vine din tine, ci din altul. Adesea, am putut întâlni tineri sau tinere ai căror părinți erau credincioși, fiind instituționalizați într-o Biserică sau alta. Știind că, de obicei, un copil crede în părinții lui, acei părinți se simțeau îndreptățiți să impună aceeași credință copiilor. Dar vârsta adolescenței, cu preocupările ei „păcătoase“, cum ar fi cunoașterea, răz vrătirile și sexualitatea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a studiului, a analizei și experimentării practice, elaborarea strategiei educaționale adecvate, finalizată printr-un model de programă școlară, concepută din perspectiva specificității parcursului educațional din centrele de reeducare a minorilor. Proiectul nostru pornește de la următoarele premise: în aceste centre sunt instituționalizați minorii intre 14 și 18 ani care au comis fapte antisociale condamnabile; școlile din aceste centre funcționează pe cicluri de învățământ consacrate în curriculum național , în care sunt parcurse cele 5 cicluri curriculare specifice învățământului preuniversitar; nu se ia în
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
determinat să ajungă în această instituție; construirea relației cu sine și cu ceilalți printr-o acțiune de extindere a relațiilor de simpatie, respect, fairplay și diminuare a celor de indiferență, ostilitate, agresivitate, antipatie. Având în vedere faptele comise de copiii instituționalizați în centrele de reeducare, activitățile propuse de noi pentru integrarea socială a acestora pe parcursul școlarizări lor, dar și în pespectiva reintegrării sociale după părăsirea instituției, implică strategii educaționale centrate pe comunicare, cunoaștere și autocunoaștere, cooperare și interacțiune, în măsură se
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a psihologiei sportive și a sociologiei au fost prezentate în cadrul a două manifestări științifice de prestigiu în domeniul educație fizică și sport: Congresul Preolimpic, Fezabilitatea proiectului, prin elaborarea strategiilor educaționale de educație fizică și sport curriculare și extracurriculare pentru tinerii instituționalizați în centrele de reeducare a minorilor, va permite valorificarea și eventual perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice cu obținerea unor avantaje precum: creșterea semnificativă a contribuției educației fizice și sportului în direcția eficientizării proceselor de reeducare și de favorizare a socializării
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
eventual perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice cu obținerea unor avantaje precum: creșterea semnificativă a contribuției educației fizice și sportului în direcția eficientizării proceselor de reeducare și de favorizare a socializării a tinerilor care au săvârșit fapte condamnabile și care sunt instituționalizați în centrele de reeducare; promovarea unor forme diversificate și adaptate de practicare a exercițiilor fizice cu efecte pozitive asupra sănătății și calității vieții acestei categorii de populație; strategiile elaborate vor putea contribui la prevenirea și ameliorarea efectelor unor boli, a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
convin ca protocolul să poată fi prelungit în condițiile prezentelor prevederi sau în alte condiții ce vor fi convenite, pe bază de act adițional. 235 236 Art.4. Beneficiarii proiectului (1 Beneficiarii direcți ai proiectului de cercetare vor fi tinerii instituționalizați în cadrul centrului. (2 Beneficiarii indirecți vor fi cadrele de specialitate care lucrează în cadrul centrului ori în centre similare, care vor beneficia de o programă de educație fizică și sport întocmită în conformitate cu particularitățile tinerilor instituționalizați și cerințele sociale. (3
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
criticul a știut să o pună mereu, nota caracteristică a efortului său intelectual. Fără acest eveniment civic n-am putea înțelege opera lui Maiorescu, în esență un pedagog preocupat, ca și alți cărturari veniți din Transilvania, să îndrume și să instituționalizeze. Să-l ascultăm meditând parcă pe marginea destinului său: "Respectul exagerat pentru înălțimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment" (Aforisme, 1868). Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care o țară își conturează și implementează sistemul de distribuție a serviciilor medicale depinde, în foarte mare măsură, de modul în care răspunde la această întrebare: altfel spus, de concepția despre dreptate pe care o împărtășește și decide să o instituționalizeze. Spre exemplu, o țară în care concepția predominantă despre dreptate în distribuția serviciilor medicale este cea egalitariană va opta, în numele dreptății, pentru un sistem de asigurări de sănătate exclusiv public (așa cum este National Health Service în Marea Britanie sau sistemul canadian
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în demersul educativ al copilului, ei plasând școlii întreaga responsabilitate. 1.8 Influențe extrafamiliale: Elevul D.M. a dezvoltat relații de prietenie cu verișorii săi, care locuiesc în același imobil cu el, dar și cu alți copii ce locuiesc în casele instituționalizate din apropiere. Majoritatea prietenilor săi sunt de etnie rromă, care au abandonat școala sau care întrunesc un număr mare de absențe. Cei mai mulți dintre prietenii lui D.M. sunt mai mari ca vârstă decât acesta. Colegii de clasă au sesizat prezența elevului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
și convocării Adunărilor de stări În condițiile unei autorități centrale insuficient consolidate, începând cu secolul al XII-lea și, frecvent, din perioada secolelor XIV-XV, monarhia a apelat la colaborarea reprezentanților stărilor privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. Principiul reprezentării s-a instituționalizat, rezultând din necesitatea de a delega oameni care cunoșteau obiceiul țării și puteau oferi soluții în rezolvarea problemelor de interes public și privat. Reprezentarea era condiționată de apartenența în sens corporativ la una din stările privilegiate. Principiul reprezentării se va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de presiune vizează în principal apărarea pozițiilor cîștigate sau a intereselor categoriilor economice și sociale pe care le reprezintă. Ele pot acționa direct asupra celorlalți actori menționați sau prin intermediul mass-media și, bineînțeles, al partidelor politice. Această influență tinde să fie instituționalizată. Prin urmare, actori numeroși intervin, în diferite moduri, sub diverse titluri, în definirea și punerea în operă a politicilor economice. Aceste diferite centre constituie ceea ce numim Stat. Ele se influențează reciproc, suportînd diferite presiuni. Poate fi semnalată, ca tendință, o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
internaționa le. În primul rând, se observă o tendință de orientare a operatorilor pieței spr e o bținerea performanțelor pe termen scurt (ceea ce implică un anumit caracte r s peculativ), iar, în al doilea rând, se observă o tendință de instituționaliza re a tranzacțiilor financiare. 2.4.1. Globalizarea financiară în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea În ciuda consemnărilor de necontestat cu privir e l a progresul tehnolo gic și dezvoltarea economică pe termen lung, tr ebu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prin existența organizațiilor de tineret care urmăresc promovarea intereselor tineretului maghiar și, o parte a celor activi civic și politic, își găsesc la nivelul acestora posibilitățile de exprimare. Este cazul Conferinței Tineretului Maghiar din România (Magyar Ifjúsági Értekezlet Miért), care, instituționalizată în 2002, include peste 190 de organizații maghiare de tineret. Chiar dacă relațiile dintre UDMR și Miért sunt strânse, totuși, sunt organizații cu scopuri clar definite. Un lucru pe care îl putem remarca este acela că, la alegerile din 2004 și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
explicație suficientă pentru amploarea pe care fenomenul corupției a luat-o în zilele noastre. Corupția se constituie într-un fenomen antisocial cu profunde consecințe negative, fiind expresia unor manifestări de dereglare legislativă, politică, economică și morală și a slăbirii mecanismelor instituționalizate de control social. Datorită consecințelor sale negative produse asupra coeziunii și stabilității grupurilor și instituțiilor sociale și efectelor demoralizatoare la nivelul indivizilor, corupția definește, până la un punct, starea de funcționalitate normativă a societății, precum și gradul de legitimitate a instituțiilor specializate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
națională, nu fac altceva decât să dividă și mai mult societatea, să fragmenteze sistemul de partide, periclitând astfel guvernarea țării (Linz și Stepan 1978; Horowitz 2000, 294). În contrast cu această teză se află cei care atribuie partidelor etnice rolul de a instituționaliza conflictele etnice și, deci, de a reduce efectul destabilizator pe care aceste conflicte le au în societățile multietnice (Stroschein 2001, 61). În opinia celor din urmă, partidele etnice din țările postcomuniste sunt reprezentanții politici ai grupurilor aflate în proces de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
început să fie observate o serie de indicii ce arătau faptul că "o dezvoltare viitoare a federațiilor este posibilă"22. Un prim exemplu este faptul că în 1984 a fost inaugurată coordonarea europeană a Partidelor verzi, care deși nu se instituționalizează sub forma unei federații, demonstrează că partidele politice naționale consideră necesară colaborarea la nivel european. Un al doilea exemplu este faptul că la alegerile din 1989 toate cele trei federații europene elaborează fără prea multă greutate manifeste electorale. Hix subliniază
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de a ne conduce pe noi înșine și pe alții folosind forța și ideologiile pentru a ne impune propria concepție despre lume. Acest lucru se poate realiza cel mai bine, după cum propun cele două volume, prin redefinirea democrației ca datorie instituționalizată de a pune la îndoială impulsurile spre divinizarea Marilor Idealuri, ca obligație de a apăra pluralismul în întregul său și ca plasare a accentului pe complexitatea instituțională și pe răspunderea publică ca bariere contra acumulărilor periculoase de putere, oricînd și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de a împiedica islamizarea continuă a societății civile și a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și protejate de instituții prin politici noi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
contra britanicilor și instituționalizat ca Statele Unite ale Americii între înființarea uniunii (1781-1789) și Războiul Civil (1861-1865), este un exemplu care ar trebui să prezinte interes pentru teoreticienii contemporani ai societății civile, deoarece întreaga preocupare a acestui model fusese de a instituționaliza mijloacele de violență în așa măsură încît calitatea nejustificabilă a violenței de stat și anarhia belicoasă dintre state, tipică modelului westfalian, să fie înlăturate 14. Urme puternice ale spiritului philadelphian, în mod deosebit dorința de a pune capăt violentei anarhii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini, fructe, produse lactate, pîine și apă". De aici și o morală sexuală severă instituționalizată în care un loc privilegiat îl ocupă pudoarea, prudența și castitatea: "în zilele de sărbătoare, o fecioară mai mare de zece ani nu poate apărea în public fără mama sa, fără tatăl sau fără tutorele său". De aici și respectul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întregime a zidului respectiv. Și așa tot timpul se ridicau probleme care impuneau prezența noastră zilnică pe șantier. Apariția Hotărârii de Guvern nr. 371 din 5.IV.1990 În legătură cu pregătirea documentului pentru apariția Hotărârii de Guvern prin care să se instituționalizeze oficial existența sistemului resurselor genetice, inclusiv Banca de Gene Suceava, problemele care trebuiau îndeplinite erau destul de dificile, mai ales că era pentru prima data când ne implicam într-un asemenea demers. Hotărârea de Guvern nr. 371/1990 Trebuie însă să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]