1,667 matches
-
importarea masivă de elite În mai multe sectoare constituind o „specificitate germană” (cf. Derlien, 1997). Și În celelalte țări au existat asemenea distincții cronologice Între un moment al compromisului politic („mesele rotunde”; În România CPUN-ul) și un altul al instituționalizării și al profesionalizării vieții politice ca urmare a alegerilor. Procesul de democratizare și de liberalizare care a marcat În mai toate aceste țări ultima perioadă a Împiedicat totodată producerea unor rupturi revoluționare. Mai peste tot s-a vorbit despre „revoluția
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de asemenea aleși pentru prima oară. După alegerile din 1994, procentul de reînnoire a scăzut la 40% de „nou-veniți” În Landtagen și la 29% În Bundestag. Studiile asupra parlamentarilor indică prin urmare o stabilizare și o profesionalizare a carierelor politice: instituționalizarea s-a efectuat cu mult mai repede În intervalul anilor 1990-1994 decât În 1949 (fiind Însă mai lentă În Landtagen). Impresia de puternică discontinuitate pe care o lasă aceste procente scade Însă dacă se ia În seamă vechimea În partid
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990 până În 1996. Odată câștigate alegerile de o «Convenție Democratică», regrupând principalele partide de opoziție și asociații reprezentative ale «societății civile», acest moment de apogeu al mișcării intelectuale a fost urmat de un declin, sub dublul efect al politizării și instituționalizării carierelor profesionale. Grupul se aseamănă mai mult cu un think tank al opoziției liberale când susține guvernul «Convenției Democratice» (1996-2000), conservatoare și liberală, chiar dacă nu este reprezentat În această coaliție de partide de centru-dreapta decât prin anumiți membri cu titlu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu pot dovedi că eventualii copii pe care îi au provin de la soțul de ritual sau de la unul dintre soții vizitatori (ori, în anumite împrejurări, de la alt bărbat cu statut de castă acceptabil), ele sunt pedepsite. Cazul Nayar ne arată instituționalizarea culturală a situației de (posibilă) diferență dintre tatăl biologic și tatăl social, precum și nevoia ca acesta din urmă să existe; ritualul de căsătorie are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată (soțul de ritual). Așa încât, cu toate că exemplul Nayar infirmă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cluj-Napoca, 1980; Roua și bruma, București, 1982; Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie spre marea interioară, I-III, București, 1986-1990; Permisul de pieton, București, 2000. Antologii, ediții: Anul 1946. Scrisori și alte texte, București, 1997; Anul 1948. Instituționalizarea comunismului, București, 1998; Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, București, 1999; Exerciții de memorie, postfață Ana Blandiana, București, 1999; Timișoara în arhivele Europei Libere: 17-20 decembrie 1989, București, 1999; Nicoleta Franck, De la Iași la Geneva, de pe Bahlui pe Leman. Amintiri, București, 2000
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea lui furtunoasă cât și rezistența la fel de acerbă la el au continuat, până foarte curând, să fie dinamica definitorie a politicii europene și a politicii În majoritatea restului lumii. Instituționalizarea proprietății private trebuie desigur să fie considerată una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei. Fără un regim matur și bine reglementat al proprietății private, capitalismul de piață nu ar putea să existe, iar statul-națiune nu ar fi supraviețuit. Acest
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un anume opțional care să satisfacă În bună măsură posibilitățile unor copii cu capacități Înalte, sau dacă În colectivul de elevi al clasei are și copii cu deficiențe, În funcție de natura acestora, elaborarea unui curriculum adaptat. Considerând că modelul separării și instituționalizării elevilor cu cerințe educaționale speciale mărește gradul de handicap social prin etichetarea care Îi este atribuită copilului și prin automarginalizare, a crescut tot mai mult numărul copiilor cu deficiențe mai ales de intelect, În școlile de masă. Acest lucru impune
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
și discontinuitate spațială (insularitate). Rolul profeților itineranți este esențial pentru că, pe de o parte, lor li se datorează un mare număr de convertiri, iar, pe de altă parte, asigură legătura permanentă între comunitățile creștine dintr‑o anumită regiune. O dată cu fenomenul instituționalizării, mai precis cu crearea structurilor cultural‑administrative cvasiautonome sub autoritatea episcopilor, se produce o „paralizie”. Profeția de tip itinerant trebuie să respecte anumite reguli. Nu oricine vine din alt loc și predică Evanghelia este în mod obligatoriu un profet. Didahia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
profetice în interiorul Bisericii. Din punctul de vedere al autorității sacerdotale, apropierea parusiei este anunțată de înmulțirea impostorilor, a celor care se pretind inspirați. Din punctul de vedere al profeților însă, apropierea parusiei se deduce din dispariția fervorii profetice și din instituționalizarea credinței. Pactizarea cu cele lumești constituie, pentru autorul Urcării la cer..., cea mai gravă trădare a Evangheliei, trădare care se înscrie totuși în ordinea divină a lucrurilor. „În zilele acelea, se vor înmulți cei care, lipsiți de înțelepciune, vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un „operator teologic”, un element convențional al tradiției, invocat cu ușurință, fără a se avea în vedere un corespondent extratextual în plan istoric. Dialogul cu Trifon ne pare a fi primul martor din acest proces, deja încheiat, de formalizare, de instituționalizare a figurii Anticristului, chiar dacă numele ca atare rămâne încă neformulat. 2. Cele două Apologii, Dialogul cu Trifon și tratatul (care nu s‑a păstrat) Împotriva ereticilor formează un vast proiect dogmatic, care acoperă mai multe domenii: teologie (diteism); cristologie (cele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi confruntat de‑a lungul primei jumătăți a secolului al II‑lea cu o serie întreagă de obstacole traumatizante care i‑au marcat evoluția. În opinia noastră, trei dintre aceste evenimente au jucat un rol determinant în sistematizarea și în instituționalizarea mitului: 1) apariția ereziilor creștine și, progresiv, crearea unei „conștiințe ortodoxe”, prin formarea ideii de tradiție, a celei de canon normativ etc.; 2) agravarea conflictului dintre Stat/Imperiu și Biserica aflată în plin efort de a‑și constitui o „personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
târziu (Friedrich Novalis, Ludwig Tieck, E. A. Poe, Gérard de Nerval) și de poezia lui Charles Baudelaire, s. exprimă starea de spirit a unei generații dezamăgite de orientarea unei culturi și de rânduielile unei societăți care, prin fetișizarea bunurilor materiale și instituționalizarea gândirii dominate de principii utilitariste, marginalizau valorile spiritului. Tinerii poeți, promovați de numeroasele cenacluri pariziene și de cele peste o sută de mici reviste efemere, opun poeticii parnasiene, al cărei principiu era eternizarea priveliștilor lumii date, o poetică a visului
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
elementele de frescă socială în care e cuprins, într-un vast roman-cronică, o „saga” pe care S. chiar intenționa să o scrie. Biografia interioară evoluează pe fundalul circumstanțelor de epocă ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
decât dacă sunt înscrise în cadrul unui program instituționalizat, care să poată acționa atât asupra structurilor orașului, cât și asupra comunității social-umane. Punând problema în felul acesta, igiena mintală devine o acțiune socială importantă, ale cărei rezultate vor fi asigurate prin instituționalizarea ei. Trebuie însă evitată, prin această „instituționalizare” a igienei mintale în sfera socialului, acțiunea de „psihiatrizare a societății”. Aceasta ar putea stârni reacții protestatare din partea societății, a instituțiilor și a comunității de indivizi. Din acest motiv, trebuie construită o strategie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituționalizat, care să poată acționa atât asupra structurilor orașului, cât și asupra comunității social-umane. Punând problema în felul acesta, igiena mintală devine o acțiune socială importantă, ale cărei rezultate vor fi asigurate prin instituționalizarea ei. Trebuie însă evitată, prin această „instituționalizare” a igienei mintale în sfera socialului, acțiunea de „psihiatrizare a societății”. Aceasta ar putea stârni reacții protestatare din partea societății, a instituțiilor și a comunității de indivizi. Din acest motiv, trebuie construită o strategie care să aibă ca punct de plecare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor metode superioare de diagnostic și supraveghere Elaborarea unor programe de recuperare medico-socială Elaborarea unor programe de psihoprofilaxie Producerea unor medicamente noi Supravegherea evoluției tendințelor de morbigeneză psihică Stadiul factorilor de risc morbigenetic Studiul proceselor de adaptare la acțiunea stresurilor Instituționalizarea programului de igienă mintală Arborii de pertinență I Măsuri medicale de ordin terapeutic II Măsuri medico-sociale de ordin psihoprofilactic Măsuri de ordin protector-instituționalizat Programul de Igienă Mintală 3) Obiectivele acțiunii de igienă mintală Orice acțiune de igienă mintală, individuală sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Dificultatea cea mai mare este dată de incapacitatea acestei categorii de populație de adaptare/integrare socială. Aceste persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
optimizarea adaptării indivizilor la acțiunea factorilor de tip stresant; studiul factorilor de risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală și al mecanismelor lor de acțiune asupra indivizilor; studiul proceselor de adaptare bio-psihosocială a indivizilor la acțiunea factorilor de risc morbigenetic; instituționalizarea programului de igienă mintală, cu obligativitatea introducerii și aplicării acestuia în practica psihiatrică curentă. Ca o concluzie a celor de mai sus, se desprinde faptul că psihoigiena aplicată la sfera psihiatriei are câteva caracteristici proprii, care pot fi sintetizate în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lor; măsuri privind adaptarea școlară, profesională, familială și socială a deficienților; măsuri speciale de școlarizare și profesionalizare în raport cu capacitățile de care dispun deficienții; măsuri de protejare compensatorie a deficiențelor. Capitolul 34 Psihoigiena persoanelor instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ și educație, de reeducare, de constrângere punitivă etc.) operează o „separare” a individului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ și educație, de reeducare, de constrângere punitivă etc.) operează o „separare” a individului de lume. Instituționalizarea presupune obligativitatea desfășurării existenței într-un alt mediu, diferit de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale, căminele-spital de bolnavi cronici cu tulburări somatice sau psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al personalității și, implicit, un anumit tip de sănătate mintală. Omul liber se va dezvolta independent, armonios, echilibrat, va fi capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai bune intenții produce adesea „tipuri umane” de o mare varietate a „nefirescului”. Chiar dacă nu este vorba de tulburări clinico-psihiatrice propriu-zise, ne aflăm, în numeroase situații, în fața unor „tulburări de dezvoltare/formare” serioase ale personalității cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală, căreia îi revine practic în întregime sarcina de a preveni și de a corecta aceste aspecte care afectează în mod direct starea de sănătate mintală. 3. Profilul psihologic al persoanelor instituționalizate Am menționat mai sus că procesul de instituționalizare afectează în mod direct, în diferite forme și grade, modul de formare a personalității individului. Am putea sistematiza aceste probleme în următoarele grupe: - dificultăți sau întârzieri de maturizare emoțional-afectivă; - dificultăți sau chiar tulburări de relaționare și comunicare; - tulburări de identitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative” care cultivă violența sau servilismul și care, prin aceasta, duc la succes imediat și nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele de mai sus că procesul de instituționalizare nu poate oferi un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini și conduite ostile valorilor pozitive, creând condiții pentru aderarea la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]