156,939 matches
-
de bunul său prieten Chibici-Râvneanul, Întreprinde o călătorie de refacere, după cum ne asigură Titu Maiorescu, Într-o scrisoare expediata bolnavului, la Viena: „El (Chibici n.a.) vine pentru că, În Înțelegere cu dr. Obersteiner și după sfatul lui, să te scoată din Institut și să facă Împreună cu D-ta o excursie de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloacele bănești pentru aceasta... Așadar, fii fără grijă, redobândeste-ti acea filozofie impersonala ce o aveai totdeauna, adaoge-i
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
era perfect adevărat. Urîtă în copilărie, acceptabilă la vremea măritișului, frumoasă ieri, încîntătoare astăzi. Barbara Stevens era una din acele ființe rare pe care esența profundă a naturii lor le face apte de toate transformările, de toate întineririle cu care institutele de frumusețe ademenesc atît de îndrăzneț: înzestrată cu un simț înnăscut al mimetismului, chipul ei putea reproduce cu o tulburătoare precizie expresiile cele mai contradictorii ale oricărei ființe — bărbat, femeie, chiar și animal. Azvîrlindu-se nebunește în mitologia magazinelor de modă
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
regizorul, sau cum Romulus Guga este dramaturgul. Cornel Popescu a Învățat să prețuiască necondiționat teatrul de la maestrul său, marele regizor și pedagog Ion Cojar. Și a slujit cu conștiinciozitate și neodihnă acest Teatru cu T. Din 1972, când a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, și până În ultima clipă a existenței sale pământești, el a realizat pe scenă interpretări antologice. A creat un remarcabil Hamlet, ca și un irezistibil Cetățean turmentat, roluri care ilustrează elocvent Întinderea extraordinară a
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
o “tradiție totemică la unele populații primitive, intrată În deprinderi și ritualuri simbolice din antichitate, de autodefinire sau de raportare obiectivă, În cadrul unor superstiții, a anumitor ființe umane la posibilitatea metamorfozării omului În lup“. 2. Cf. V.Lovinescu, Incantația sângelui, Institutul European, Iași, 1993, pp. 100-126: Elementul care unifică șirul voievodal prin veacuri (...) se spune că ar fi un sânge blestemat (...) e mult mai just să definim acest sânge după datele tradiționale, ca fiind venin infinit de prețios, VITRIOLUL, ostil vieții
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
de cais libertatea primăverii. De parcă atâta ar fi așteptat, iarna dispăru brusc, lăsând locul unor zile călduroase. Eram În delegație. Paltonul mă sufoca. Noroc că nu-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări, se simțea venirea primăverii până și În mersul personalului. Femeile veniseră cu rochii viu colorate, cu pardesie ușoare, alergând vesele de la stația de autobuz spre intrarea În incinta institutului. Mă simțeam ridicol În paltonul meu. Dar cum numi
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări, se simțea venirea primăverii până și În mersul personalului. Femeile veniseră cu rochii viu colorate, cu pardesie ușoare, alergând vesele de la stația de autobuz spre intrarea În incinta institutului. Mă simțeam ridicol În paltonul meu. Dar cum numi terminasem obiectivele deplasării trebuia să Îndur cu stoicism, consecințele prevederilor mele exagerate. Mă consolam la gândul că În câteva zile, aveam să-mi termin lucrările și să mă Întorc acasă. Mă
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
În față bălăbănindu-i-se fără nici un rost. Și acesta era un semn de inferioritate. Cei mai evoluați dintre noi, Își găsiseră cu prisosință rost pentru mâinile cu care venisem pe lume. Trupul ușor aplecat din bazin, dispăru după ușile institutului. Curând Începură să apară cercetătorii. Femelele ușor iritate și mai ales stăpânite de curiozitate iar masculii gravi, impasibili, pășeau cu grabă spre locul unde mă aflam. În urma tuturor, târșindu-și Încălțările de protocol, venea bătrânul Lobo. Smocuri lungi de păr Îi
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
să știu" - a răspuns el și a râs. Poza i-o făcuse a doua zi. Era obosită și speriată, fericită și nefericită, și o dureau, o, cum o dureau !, toți mușchii după orele, nesfârșite, petrecute în camera de oaspeți de la Institutul piscicol. Apoi, ce nebunie !, să coboare cu el pe faleză... Se sprijinise de balustradă cu tot trupul. Bara de fier mai păstra ceva din căldura soarelui de peste zi. Dacă balustrada s-ar fi rupt atunci, dacă... Ar fi fost, poate
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimie fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare; înnobilarea caolinului de Aghireș; urmărirea fluxului tehnologic în industria auriferă; recuperarea aurului, seleniului
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
discipolul cel mai de seamă a lui Dragomir Hurmuzescu la Iași. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru titular al Academiei Române (1955) a fost decorat de nenumărate ori, a fost Laureat al Premiului de stat, „Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic Iași. La Iași, Ștefan Procopiu își desfășoară întreaga activitate de om de știință, de om de cultură; aici își împlinește cariera de profesor, își publică meditațiile filozofice și contribuie la desfășurarea activităților instituțiilor de cultură, îndeosebi la Teatrul Național
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Ligeti on his Orchestral Works), Ligeti detaliază câteva secvențe din tribulațiile pe care le-a întâmpinat cu interpretarea opusului său de tinerețe: „În 1949, când aveam 26 de ani, am învățat să transcriu cântece populare, după cilindri de fonograf, la Institutul de Folclor din București. Multe din aceste melodii au rămas fixate în memoria mea și m-au condus, în 1951, spre compunerea Concertului Românesc. Totuși, nu totul este original românesc în el, deoarece am inventat, de asemenea, elemente în spiritul
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
expirat și el nu ar mai ar fi fost eligibil să imigreze decât după un interval de doi ani. Evident, Universitatea a fost consternata, nevoind să-l piardă, si a recurs prin intervenții la Administrația Eisenhower. John Neff, fondator al institutului“The Committee on Social Thought”, apelează la un bun prieten (Jim Douglas), care era Assistant Secretary of War. Dar decizia trebuia să fie întâi aprobată de Department of Defence, după care Președintele Eisenhower semnează un decret special (“special bill”) pe
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
în întuneric, pentru că este văzut fără a fi înțeles”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în cea de extaz, este o „răpire în contemplarea dragostei lui Dumnezeu, sau o copleșire a lor de dragostea ce o simt pentru Dumnezeu”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 571a, în Filocalia ...., vol. X, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981, p. 454. footnote>, iar „beția dumnezeiască și lucidă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992B. footnote> este și o anticipare a fericirii cerești. Fiul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mai repede considerat un semn de vinovăție decît de lașitate!! După înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu Regatul Român, ungurii transilvăneni au beneficiat de toate drepturile înscrise în Constituția României. De exemplu; viitorul tătic a lui cap pătrat termină, în limba maghiară, Institutul Teologic Reformat din Cluj în 1938 și pleacă mai departe la studii în Germania și Elveția. De unde se intoarce imediat după intrarea triumfala a Amiralul Horthy în Kolozsvar (adică Cluj, fiindcă Laszlo Tokes ne atenționează că refuză să folosească denumirea
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Tokes iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt înjosiți, maltratați sau deznaționalizați, isi vorbesc incontinuare limba maternă, învață în școli ungurești iar tata lui cap pătrat din fost secretar al episcopului horthyist ajunge profesor universitar la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Alți unguri ocupați de români, dar eliberați de armată roșie, din revanșarzi hothysti devin cei mai înfocați comuniști și rămîn pe aceleași poziții de conducători pe care le-au avut și pe timpul lui Horthy. În repetate
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Minte, fiindcă așa a fost el învățat la teologia reformata să mintă în plain hungarian language, să dezinformeze, să denigreze și să acuze statul român peste tot in lume. El personal a făcut tot învățămîntul: de la școală primară pînă la institut în limba ungară (în textul englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap pătrat dezvăluie o injustiție
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
telefon sau la El la Office, ceea ce nu este același lucru! Nu! Oricum, trebuie sa fi dus de-acasă rău de totului să încerci să impresionezi, chiar și pe americani, cu asemenea smintiri! God nu se amestecă în admiterea de la Institutul Teologic Reformat din Kolozsvar, nu are asemenea practici oricît de mare să fi fost penuria de candidați, nu face chemare la un cap pătrat sălbatic de mîndrie națională, știind că în curînd Uniunea Europeană va încearcă să desființeze naționalismul (cu unele
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
chemat Domnu să fie pastor reformat. Io zic să meargă,să se coate iute la cap,cît nu-i prea tîrziu” Nu mai este nimic de comentat. Citînd mai departe această incredibile story, aflăm cum cap pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia că l-a primit de la
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al evreilor sau poate și mai lugubru! După terminarea Institutului Teologic Reformat , s-a aranjat să fie reformat și de armată! Nu ne spune cu ce parte a trupului sau al spiritului nu corespundea serviciului militar și nici dacă God, sau altcineva mai mic în rang, l-a scutit de
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]