489 matches
-
poate bizui pe un „avanpost În fiecare cetățean” - temă ilustrată (În eseul său clasic Puterea celor fără de putere) prin exemplul zarzavagiului care agață cu sfințenie În vitrina prăvăliei pancarta cu Îndemnul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Nu toate preocupările intelighenției disidente erau eficiente În lupta cu teama și apatia publică. Printre cele de succes se află catastrofa ecologică deja menționată În capitolul XV. În Slovacia, conform propriilor statistici ale regimului din 1982, 45% din cele 3.500 de mile ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suspiciune considerabilă. În cel mai bun caz, erau considerați niște inocenți naivi, instrumente oarbe ale manipulării sovietice 9. Václav Havel, de exemplu, considera mișcarea pacifistă În expansiune de la Începutul anilor ’80 drept modalitatea perfectă de angajare, deturnare și neutralizare a intelighenției occidentale: „pacea”, insista el, nu este posibilă În țări unde statul se află Într-un război permanent cu societatea. În condițiile date, pacea și dezarmarea Însemnau o Europă Occidentală liberă și independentă și o Europă de Est sub control sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Polonia sau chiar din Cehoslovacia. Uniunea Sovietică s-a retras din Asociația Mondială de Psihiatrie abia În 1983, după ce aceasta - cu o rușinoasă Întârziere - a Început să-i critice abuzurile. Dar, cu sau fără sprijin extern, majoritatea covârșitoare a intelighenției sovietice nu a urmat niciodată exemplul pe care Îl dădea, oricât de timid, restul Europei de Est. Deși nimeni nu o amintea, frica indusă de teroarea stalinistă atârna ca un giulgiu peste peisajul moral chiar și după trei decenii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inventat diferite „națiuni” și le-au atribuit regiuni și republici corespunzătoare. Reflectând practicile imperiale din alte părți, Moscova favorizase - În locuri unde cu 50 de ani În urmă nici nu se auzise de națiuni și naționalități - apariția unor instituții și intelighenții grupate În jurul unei „capitale” sau al unui centru urban național. În Caucaz sau În republicile din Asia Centrală, prim-secretarii Partidului Comunist erau de obicei selecționați din grupul etnic majoritar. Firește că, pentru a-și asigura dominația pe feuda lor, acești
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
postsovietice singurii oameni care știau cum să conducă un laborator, o fermă sau o fabrică, care aveau experiență În comerțul exterior sau În conducerea unei instituții de mari dimensiuni și care știau ce au de făcut erau tot cadrele partidului: intelighenția, aparatul birocratic și nomenklatura. În mâinile acestor oameni stăteau, după 1989 ca și Înainte, destinele țărilor est-europene - cel puțin până la apariția unei noi generații postcomuniste. Însă acum ei aveau să acționeze În altă distribuție: În loc să lucreze pentru partidul unic, urmau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
absenți, din ce În ce mai marginali. Existau diferite cauze pentru decesul intelectualului continental (În Marea Britanie, specia a fost dintotdeauna rară, iar ocurențele izolate pot fi puse pe seama exilului: Arthur Koestler sau Isaiah Berlin). În Europa Centrală și de Est, aspectele care mobilizau cândva intelighenția politică (marxismul, totalitarismul, drepturile omului sau economia de tranziție) stârneau generațiilor mai tinere doar indiferență sau plictiseală. Bătrânii moraliști ca Havel sau eroii politici de altădată ca Michnik erau asociați irevocabil cu un trecut pe care puțini aveau chef să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Est 526; etnici germani 249-250; Facțiunea Armata Roșie (RAF) 432-433; filme nostalgice 254; grupuri religioase 246; Heimat 254; identificarea cu America 484; iluziile Partidului Social-Democrat (PSD) 560; inițiative artistice și culturale 351; integrarea celor alungați 38; intelectualii 193-194, 384; intelighenția radicală 384; interesul generației ’60 pentru Holocaust 386; Înființarea 143; Kommune 1 386-387; Länder (autoritatea regională) 351; Legea reformei asigurărilor sociale din RFG (1957) 345; Legea Străinilor (1965) 312; libertatea sexuală și politică 386; maoiști goi 386; membră NATO 246
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pierderi militare 32; planul de operațiuni militare În Cehoslovacia 407-408; planuri cincinale - vezi comunism; planuri pentru industrie 165; politica externă 121; populația musulmană 543; posesori de televizoare 549; poziția În timpul „războiului de șase zile” 400; poziția postbelică 119-122; presiuni asupra intelighenției 391-392; prețul victoriei 162; prizonieri de război 32; procese-spectacol - vezi procese-spectacol; procesul Siniavski-Daniel 391; programul de reeducare și denazificare 66-69; răspunsul lui Gorbaciov la cererea de autonomie a statelor-satelit 552; război nedeclarat Împotriva propriilor cetățeni 184, 192-103, 684; reacția americanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cu Edictul iosefin de toleranță religioasă, ambele promulgate în 1781, putem vorbi despre începutul procesului de organizare sistematică a învățământului românesc în Transilvania. Adevărat, școlile Blajului funcționau deja încă de la 1754, constituindu-se ca nodul central al spiritualității și intelighenției românești, precum și a ceea ce avea să devină, în jumătate de secol, infrastructura educațională a învățământului transilvănean românesc. Dar până după Norma regia și Edictul de toleranță, despre un sistem de învățământ transilvănean de limbă română nu se poate vorbi. Acesta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului românesc din toate teritoriile țării. Odată depășite aceste rezistențe regionale, școala devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei origini coboară până în antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partid unic, în care regimul comunist era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318). Mai bine de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism, anti- comunism acestea au devenit, în timp, axele centrale pe care se construiește noua identitate românească, iar, în perfect acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]