915 matches
-
Voicu V.A. - Toxicologie clinică, Ed. Albatros, 1997 8. Voicu V.A., Macovei R., Miclea L. - Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1999. 111 INTOXICAȚIA ACUTĂ CU GLICOZIZI DIGITALICI Circumstanțe de apariție. Intoxicația acută apare ca urmare a ingestiei intenționale sau accidentale a unei doze mari de medicament sau a consumului de plante conținând digitalice. Cea cronică apare la pacienții care primesc glicozide cardiace În scop terapeutic, fiind rezultatul unor doze de Întreținere excesive sau prezenței unor factori predispozanți. Date
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil al scriitorului și al sculptorului, respectiv al operei literare și al sculpturii mutilate. Structural, descrierea ekphrastică a tabloului Plata dijmei și a statuii Victoriei din Samotrache reprezintă o descriere ekphrastică reflexivă (adresată sau intențională). Acest tip de descriere respectă o convenție auctorială: este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj (Chiril și Reta, respectiv, Vasi și Babis naratorul), dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar. De cealaltă parte
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Popovici, și în acest caz nu s-a făcut nici un fel de publicitate. însă, în comparație cu mișcarea lui Popovici, în cazul de față nu au fost luate măsuri coercitive împotriva conjuraților, având în vedere că proiectul lor nu a depășit stadiul intențional. Promptitudinea cu care Mihail Sturdza a informat curtea protectoare în legătură cu conjurația, i-a consolidat acestuia imaginea, înlăturând bănuielile cu privire la amestecul său în mișcarea politică a lui Ion Câmpineanu. într-un raport către Titov, din 2 februarie 840, Mihail Sturdza consemna
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
filosof, psiholog și teolog german, studiază pe Aristotel și empirismul. El introduce conceptul intenționalității ca fenomen mintal ce apare în discuții sub forma de "vorbind despre" și care este momentul în care fenomenul mintal devine fenomen fizic, ambele reprezentând "obiectul intențional". Orice părere sau dorință are un obiect "intențional" în mintea omului. Proprietatea de a fi "intențional" este cheia diferenței dintre fenomenul mintal și cel fizic (care nu are intenția la origine, ci, doar una derivată. Referitor la percepție, o consideră
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și empirismul. El introduce conceptul intenționalității ca fenomen mintal ce apare în discuții sub forma de "vorbind despre" și care este momentul în care fenomenul mintal devine fenomen fizic, ambele reprezentând "obiectul intențional". Orice părere sau dorință are un obiect "intențional" în mintea omului. Proprietatea de a fi "intențional" este cheia diferenței dintre fenomenul mintal și cel fizic (care nu are intenția la origine, ci, doar una derivată. Referitor la percepție, o consideră eronată, reamintind "noumena lui Kant". Scrie cartea Psychologie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mintal ce apare în discuții sub forma de "vorbind despre" și care este momentul în care fenomenul mintal devine fenomen fizic, ambele reprezentând "obiectul intențional". Orice părere sau dorință are un obiect "intențional" în mintea omului. Proprietatea de a fi "intențional" este cheia diferenței dintre fenomenul mintal și cel fizic (care nu are intenția la origine, ci, doar una derivată. Referitor la percepție, o consideră eronată, reamintind "noumena lui Kant". Scrie cartea Psychologie vom Empirischen Standpunkte ("Psihologia din punct de vedere
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este percepția ?................................................................................................ 11 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL 2 SEMANTICA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 24 1. Introducere............................................................................................................ 24 2. Schema cazuală a verbelor de percepție............................................................. 24 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aspectuale ale verbelor de percepție din limba română... 36 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare de construcție a verbelor de percepție intențională. Valențe sintactico-semantice............................................................................................. 116 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională....................... 116 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente..... 121 5.2.1. Obiectul direct realizat prin GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare de construcție a verbelor de percepție intențională. Valențe sintactico-semantice............................................................................................. 116 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională....................... 116 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente..... 121 5.2.1. Obiectul direct realizat prin GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă................................... 125 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare de construcție a verbelor de percepție intențională. Valențe sintactico-semantice............................................................................................. 116 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională....................... 116 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente..... 121 5.2.1. Obiectul direct realizat prin GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă................................... 125 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită................. 125 5.2.4. Obiectul direct realizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Obiectul direct realizat prin GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă................................... 125 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită................. 125 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă..................... 125 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acestor verbe și selecția pe care o operează asupra argumentului subiect și asupra complementelor, în termeni de trăsături semice binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intrarea percepție corespunde, de fapt, intrării referitoare la clasa verbelor de percepție, definită global ca "o clasă lexico-gramaticală de verbe caracterizată prin trăsătura inerentă [+Percepție], oscilând gramatical între clasa verbelor nonagentive și a celor agentive, după cum percepția este nonintențională sau intențională: *vede cu atenție, privește cu atenție. Investigarea domeniului lexico-semantic al verbelor de percepție trebuie pusă în legătură și cu extensiunea verbului corespunzător din limba română - a percepe. Din contextele în care apare verbul a percepe în română, se detașează un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi". (19) a asculta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
repartizarea modalităților de percepție și a realizărilor lexicale corespunzătoare, se observă că numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
numai câmpul lexico-semantic auditiv exprimă diferit cele trei tipuri de percepții în raport cu trăsăturile semantice menționate anterior (vezi supra, 3), percepția auditivă nonintențională se exprimă prin verbul hear, cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]