848 matches
-
a-l ironiza este pura provocare: uzanțele, distanța socială ar trebui, dimpotrivă, să impună expeditorului o rezervă de care el nu ține seama; în aceasta consta esențialul funcției de provocare pe care o are scrisoarea deschisă"151. În arhitectonica discursului, intenționalitatea polemică a scrisorii deschise nu lasă loc echivocului atâta timp cât autorul, în calitate de protagonist al disputei, își asumă direct și explicit ofensiva publică, vizând întotdeauna un destinatar identificat și denominat, prezumat ca prim destinatar al alocuțiunii. Formal, acest tip de discurs polemic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fim atenți la registrul afectiv în care se desfășoară convorbirea (simpatie-antipatie), la registrul referențial (la ce persoane semnificative face interlocutorul referință?), la "câmpul de forțe" (există o reciprocitate a influențelor? nu este afectată libertatea unuia dintre interlocutori?). Fără să afectăm intenționalitatea convorbirii (emergența sinelui, efortul de "a se spune", de a se face înțeles), vom căuta să suscităm disponibilitatea și deschiderea celuilalt (făcându-l să-și învingă frica de relație, de a fi înțeles greșit, de a fi judecat, de a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din ea nu se pot trage concluzii ontologice, conform cărora realul nu există independent de reprezentările noastre"333. Mai mult decât atât, din perspectiva analizei pe care o propun aici, rezultă că faptele instituționale sunt produsul a ceea ce Searle numește intenționalitatea colectivă. Alături de aceasta, în aparatul conceptual pe care teoreticianul amintit îl uzitează pentru abordarea realității sociale sunt incluse atribuirea funcției și regulile de constituire. Toate aceste concepte ne permit să înțelegem că putem vorbi de existența unui proiect al realității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în virtutea existenței unor reguli constituționale de funcționare a partidelor politice și a unor reguli de desemnare a membrilor Guvernului. În fine, atât atribuirea funcțiilor, cât și regulile de constituire care dau naștere faptelor sociale sunt posibile numai în măsura în care există o intenționalitate colectivă. Aceasta înseamnă nu doar că, în cadrul social, oamenii au, de regulă, un comportament cooperant, ci și că ei au atitudini reciproce față de anumite stări intenționale, precum sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Aceasta înseamnă nu doar că, în cadrul social, oamenii au, de regulă, un comportament cooperant, ci și că ei au atitudini reciproce față de anumite stări intenționale, precum sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența unei intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
oamenii au, de regulă, un comportament cooperant, ci și că ei au atitudini reciproce față de anumite stări intenționale, precum sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența unei intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu care se apropie mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principiu care se apropie mai curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar acest proiect este unul holist. Argumentul lui Searle este următorul: Există un motiv temeinic pentru care intenționalitatea colectivă e ireductibilă la intenționalitatea individuală. Nicio mulțime de "conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea de a face (în sensul de a dori, a crede etc.) ceva
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar acest proiect este unul holist. Argumentul lui Searle este următorul: Există un motiv temeinic pentru care intenționalitatea colectivă e ireductibilă la intenționalitatea individuală. Nicio mulțime de "conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea de a face (în sensul de a dori, a crede etc.) ceva împreună, pe când intenționalitatea individuală a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proiect este unul holist. Argumentul lui Searle este următorul: Există un motiv temeinic pentru care intenționalitatea colectivă e ireductibilă la intenționalitatea individuală. Nicio mulțime de "conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea de a face (în sensul de a dori, a crede etc.) ceva împreună, pe când intenționalitatea individuală a fiecărei persoane decurge din intenționalitatea colectivă pe care o au în comun"334. Rezultatul unui astfel de demers este, indubitabil
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ireductibilă la intenționalitatea individuală. Nicio mulțime de "conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea de a face (în sensul de a dori, a crede etc.) ceva împreună, pe când intenționalitatea individuală a fiecărei persoane decurge din intenționalitatea colectivă pe care o au în comun"334. Rezultatul unui astfel de demers este, indubitabil, acela că orice fapt social nu poate exista decât ca un produs al intenționalității colective. Suntem departe, după cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conștiințe eu" nu conduc la "conștiința noi", nici măcar cu suplimentul de convingeri. Elementul esențial al intenționalității colective este ideea de a face (în sensul de a dori, a crede etc.) ceva împreună, pe când intenționalitatea individuală a fiecărei persoane decurge din intenționalitatea colectivă pe care o au în comun"334. Rezultatul unui astfel de demers este, indubitabil, acela că orice fapt social nu poate exista decât ca un produs al intenționalității colective. Suntem departe, după cum se poate observa, de concepția modernilor, care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
etc.) ceva împreună, pe când intenționalitatea individuală a fiecărei persoane decurge din intenționalitatea colectivă pe care o au în comun"334. Rezultatul unui astfel de demers este, indubitabil, acela că orice fapt social nu poate exista decât ca un produs al intenționalității colective. Suntem departe, după cum se poate observa, de concepția modernilor, care plasau întregul social în jurul ideii de individ. Nu intenționalitatea individuală este punctul de plecare al constituirii realității sociale. Dimpotrivă, intenționalitatea individului nu este decât o parte a corpus-ului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Rezultatul unui astfel de demers este, indubitabil, acela că orice fapt social nu poate exista decât ca un produs al intenționalității colective. Suntem departe, după cum se poate observa, de concepția modernilor, care plasau întregul social în jurul ideii de individ. Nu intenționalitatea individuală este punctul de plecare al constituirii realității sociale. Dimpotrivă, intenționalitatea individului nu este decât o parte a corpus-ului intențional colectiv și nu ar putea exista în absența acestuia din urmă. Și tocmai pentru că realitatea poate fi interpretată ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social nu poate exista decât ca un produs al intenționalității colective. Suntem departe, după cum se poate observa, de concepția modernilor, care plasau întregul social în jurul ideii de individ. Nu intenționalitatea individuală este punctul de plecare al constituirii realității sociale. Dimpotrivă, intenționalitatea individului nu este decât o parte a corpus-ului intențional colectiv și nu ar putea exista în absența acestuia din urmă. Și tocmai pentru că realitatea poate fi interpretată ca un produs al intenționalității colective, ca un proiect social, reiese din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de plecare al constituirii realității sociale. Dimpotrivă, intenționalitatea individului nu este decât o parte a corpus-ului intențional colectiv și nu ar putea exista în absența acestuia din urmă. Și tocmai pentru că realitatea poate fi interpretată ca un produs al intenționalității colective, ca un proiect social, reiese din nou rolul pozitiv pe care ideologia îl joacă în acest context, ca figură esențială a imaginarului, cu o importantă semnificație socio-culturală. Ideologia este astfel îmbrăcată, practic, în mantia unei reprezentări sociale a cărei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și integrator prin oferirea unor înțelesuri generale asupra principalelor coordonate ale realității sociale în care individul, încă de la nașterea sa, este "încapsulat". În principal prin procesul de socializare, individul devine "parte" a ordinii sociale, contribuind la rândul său, grație acelei intenționalități colective de care amintea Searle, la construcția conceptuală a spațiului social. Concluzia care pare să se impună la finalul acestui capitol, în conformitate cu logica perspectivei holiste asupra construcției sociale a realității, este aceea că "universul simbolic este conceput ca o matrice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială, 148, 170, 250, 296 integrare, 42, 70, 71, 72, 108, 112, 113, 126, 143, 153, 156, 173, 180, 182, 184, 185, 190, 211, 226, 231, 234-236, 256, 263, 264, 272, 274, 276, 286, 294, 297, 308, 310, 311, 312 intenționalitate colectivă, 178, 179, 185, See interes, 23, 31, 43, 46, 48, 49, 51, 84, 104, 106, 145, 151, 152, 164, 180, 201, 214, 226, 227, 260, 311 internalizare, 173, 175, 185 irațional, 21, 91, 113, 122 istoricism, 61, 142, 143
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Elena Baltuta (n. 1982) a absolvit cursurile Facultății de Filozofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. În 2011 a obținut titlul de doctor în filozofie în cadrul aceleiași universități, cu o teza despre problema intenționalității la Toma din Aquino. A fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, filiala Iași (2012-2013), si cercetător în cadrul Institutului de Cercetare „Alexandru Dragomir“ din cadrul Societății Române de Fenomenologie (2011-2013). A desfă surat stagii de cercetare doctorala și postdoctorala la Universitatea Humboldt din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma pe care o percepe este, de ase menea, ima teriala, însă nu imaterialitatea este cea care îi permite în gerului să îl cunoască pe celalalt înger. Altfel spus, gândul îngerului este despre ceva nu în virtutea imaterialității formei, ci în virtutea intenționalității acesteia. Prin mod de a fi intențional (esse intenționale) al unei forme Toma înțelege conținutul actului de gândire, proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano. Datorită popularității acestei paralele și datorită faptului că ajunsesem la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano. Datorită popularității acestei paralele și datorită faptului că ajunsesem la o poziție similară, voi întârzia puțin asupra ei. În acest fel voi putea afla dacă intenționalitatea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano. Datorită popularității acestei paralele și datorită faptului că ajunsesem la o poziție similară, voi întârzia puțin asupra ei. În acest fel voi putea afla dacă intenționalitatea este ceea ce îl leagă pe Toma de Brentano și ce rol joacă intenționalitatea în problema cunoașterii. Într-un faimos pasaj din Psihologia din punct de vedere empiric, Brentano spune: (I.5.) Orice fenomen psihic este caracterizat prin ceea ce scolasticii Evului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la Brentano. Datorită popularității acestei paralele și datorită faptului că ajunsesem la o poziție similară, voi întârzia puțin asupra ei. În acest fel voi putea afla dacă intenționalitatea este ceea ce îl leagă pe Toma de Brentano și ce rol joacă intenționalitatea în problema cunoașterii. Într-un faimos pasaj din Psihologia din punct de vedere empiric, Brentano spune: (I.5.) Orice fenomen psihic este caracterizat prin ceea ce scolasticii Evului Mediu numeau inexistentă inten tionala (sau poate mentală) a unui obiect și prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]