519 matches
-
nu suferă o transformare neoplazică. Mecanismul care determină proliferarea implică sinteza factorilor de creștere epidermal și hepatocitic, care se găsesc în concentrație crescută în fluidul chistic, precum și pierderea mecanismului normal de feed-back negativ al diviziunii celulare prin inhibiție de contact intercelular. Concomitent are loc în celulele epiteliale chistice expresia crescută a receptorilor pentru acești factori de creștere. în felul acesta, factorii de creștere secretați de celulele chistice pot activa proliferarea celulelor care i-a produs (mecanism autocrin). Acest proces este inhibat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al ITU. Alegerea antibioterapiei optime pentru terapia piocistitei Chiștii pot fi clasificați în gradient și non-gradient, în funcție de concentrația de sodiu intrachistică raportată la cea plasmatică (vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru eradicarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru eradicarea infecțiilor de la nivelul chiștilor gradient sunt necesare antibiotice lipofile, care să difuzeze prin membrana celulară. în plus, concentrația intrachistică a antibioticelor depinde de pH intrachistic și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
potențialului de biosinteză proteinică. La acestea se adaugă o rată înaltă de reînnoire și refacere a rezervelor sale celulare. Astfel, sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe ale organismului vertebratelor. Complexitatea lui derivă din structura de rețea de comunicații intercelulare, din ubicvitatea sa în organism și din efectele multiple pe care le determină un număr mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un adevărat sistem informațional sau „creier mobil” legat de apărarea organismului față de agresori externi și interni. Din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina prin punți S=S, de unde derivă și necesitatea conservării sale. Totodată acest domeniu prezintă omologie cu domeniile regiunii constante a imunoglobulinelor. Superfamilia imunoglobulinelor (Ig) cuprinde numeroase proteine implicate în comunicarea intercelulară și toate conțin cel puțin un domeniu structural comun (fig. 8.2). Domeniile α1 și α2 formează regiunea înalt variabilă de legare a peptidului, pe când domeniul α3 și β2-microglobulina corespund structural unei regiuni de tip imunoglobulină. Analiza cristalografică a moleculelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
progeni, deoarece o asemenea celulă este supusă apoptozei. Legarea inițială a celulelor T la APC este facilitată de molecule de adeziune și liganzii lor, incluzând CD2/LFA-3 (antigenul 3 pentru funcția limfocitară CD58) și LFA-1/ICAM (molecula 1 de adeziune intercelulară). Aceste molecule funcționează ca molecule de adeziune preliminară pe ambele subseturi (CD8 și CD4+) de limfocite T. Asupra celulelor TCD8+ molecula CD8 acționează deopotrivă ca moleculă de adeziune și ca un coreceptor cu TCR. Dacă TCR are suficientă afinitate pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în vasele mici, permițând marginalizarea neutrofilelor și activarea lor de către histamină, serotonină, trombină și PAF (platelet activating factor), cu redistribuirea moleculelor de adeziune pe suprafața leucocitară (expresia selectinei-L și a integrinelor-β2). În același timp citokinele activează expresia moleculelor de adeziune intercelulare și vasculare (ICAM, PECAM, VCAM) pe suprafața celulelor endoteliale. Legarea integrinelor de moleculele de adeziune este o legătură fermă, permițând aderarea fermă apoi migrarea transendotelială a leucocitelor în lichidul interstițial (mediat de PECAM). Aici, leucocitele eliberează conținutul granulațiilor lor (enzime
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
final poate fi susținut numai histologic, pe material de biopsie sau pe piesa de rezecție chirurgicală [12]. Procesul îndelungat de modificări morfologice este însoțit de modificări cromozomiale, genetice și epigenetice, care pot conduce la dereglarea mai multor căi de semnalizare intercelulară, implicate în proliferarea tumorală, progresia tumorii și supraviețuire. Expresia genelor care participă la inițierea, creșterea și diseminarea CHC este încă incomplet cunoscută, dar ar putea contribui la clasificarea moleculară a CHC, cu implicații diagnostice și de tratament [8,12,60-63
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
că și în acest teritoriu manifestările acestora sunt comune proceselor ateromatoase în genera. Explorarea disfuncției endoteliale de exemplu se face în prezent prin studierea unor markeri plasmatici (factorul van Willebrand, trombomodulina, sICAM și sVCAM - formele solubile ale moleculelor de adeziune intercelulară și a moleculelor de adeziune a celulelor vasculare - și E selectina) și a răspunsului vasodilatator la stimuli farmacologici 58. În condițiile practicii curente, aceste explorări sunt puțin disponibile iar analiza altor markeri este mai ușor de efectuat. Există însă serioase
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Tau se corelează negativ cu grosimea intimă-medie (IMT) în timp ce Tc se corelează pozitiv cu acest parametru morfologic. Cu vârsta survin fracturi ale fibrelor elastice (elastina absoarbe majoritatea energiei presiunii pulsului) și crește proporția de fibre de colagen și de matrice intercelulară, stress-ul parietal circumferențial care acționează mulți ani producând alterarea (“oboseala”) componentei elastice parietale (teoria “st ess fatigue”) r i 10. Între “întinderea circumferențială” (c rcumferential strain) și stressul de forfecare a fost identificată recent o legătură denumită “unghi de fază
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24). Potasiul Organismul preia zilnic din alimente ~4 g de potasiu. In intestinul subțire absorbția se face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage oxigenul și de a minimiza aria de șunt (cu rată de perfuzie relativ ridicată față de preluarea tisulară de oxigen) poate fi considerat un test integrativ al funcției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
precoce în apariŃia aterosclerozei. Creșterea nivelurilor a numeroase citokine proinflamatorii determină o sporire a interacŃiunii între leucocite și celulele endoteliale. Nivelurile serice ale unor 47 molecule de adeziune (VCAM-1, ICAM-1, E-selectinăă sunt crescute la fumători, acestea determinând alterări ale interacŃiunilor intercelulare. Studiile in vitro au arătat creșterea expresiei integrinelor CD 11b/CD 18 la suprafaŃa monocitelor la fumători, cu amplificarea migraŃiei transendoteliale a acestora și a aderenŃei monocitelor la suprafaŃa celulelor endoteliale din venele cordonului ombilical. Aceste date arată că fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sau diferențiere care durează câteva luni. Pe durata fazei de proliferare un nou țesut apare în plagă care va înlocui pierderea de substanță cu formarea țesutului de legătură. Fibroblastele reprezintă celulele, cheia, la sintetizarea colagenului și a substanței de legătură intercelulară. Cercetările lui Dunphy au atras atenția asupra importanței substanței fundamentale și colagenului în procesul de vindecare a plăgilor care se desfășoară în două etape: etapa productivă (de substrat) care începe după accident și durează aproximativ 5 zile, timp în care
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nu a fost confirmată pe un lot de familii din USA [51]. Totuși majoritatea datelor de până acum susțin posibila asociere a genei VDR (sau a alteia din imediata vecinătate) cu diabetul de tip 1 la om. Molecula de adeziune intercelulară 1 (ICAM-1 = Intercellular Adhesion Molecule 1) desemnată și drept CD54 este o proteină transmembranară și face parte din superfamilia imunoglobulinelor. Ea este formată dintr-un singur lanț de aminoacizi puternic glicozilat, greutatea moleculară fiind de 90000 kd. Regiunea extracelulară este
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]