5,197 matches
-
asigurare a rezilienței lanțului de aprovizionare local va putea conferi un instrument activ pentru securizarea operării infrastructurii energetice nucleare existente. OS 1.8. LEGIFERAREA ANGAJAMENTULUI ROMÂNIEI DE A GARANTA SECURITATEA ENERGETICĂ A REPUBLICII MOLDOVA Pentru România, prioritatea de prim-rang este interconectarea energetică cu Republica Moldova, asigurându-i acesteia securitatea energetică în proporție de 100%. OG 2. ENERGIE CU EMISII SCĂZUTE DE CARBON În evoluția sectorului energetic, România urmează cele mai bune practici de protecție a mediului, cu respectarea țintelor naționale de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
asemenea, în cadrul Cloud-ului Privat Guvernamental (CPG) vor fi migrate rețelele și sistemele informatice ale companiilor din sistemul energetic național, iar prin Programul Național de Interconectare (PNI) acestea se vor interconecta între ele. Pentru a asigura o migrare și interconectare eficientă și sigură, este necesar realizarea unei evaluări inițiale pentru a identifica și mapa rețelele și sistemele informatice existente. Astfel, PNI reprezintă cheia în procesul de interconectare a rețelelor și sistemelor informatice în cadrul platformei de cloud guvernamental, asigurând, totodată
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
PNI) acestea se vor interconecta între ele. Pentru a asigura o migrare și interconectare eficientă și sigură, este necesar realizarea unei evaluări inițiale pentru a identifica și mapa rețelele și sistemele informatice existente. Astfel, PNI reprezintă cheia în procesul de interconectare a rețelelor și sistemelor informatice în cadrul platformei de cloud guvernamental, asigurând, totodată, o colaborare eficientă și securizată între companiile din sectorul energetic. PNI va funcționa în conformitate cu cerințele tehnice și operaționale prevăzute în legislația actuală, asigurând astfel o
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
REȚELELOR DE TRANSPORT DE ENERGIE Investiții în realizarea interconectărilor transfrontaliere cu țările vecine (State Membre UE și state terțe), atât pentru gaze naturale, cât și pentru energia electrică. Capitolul 3.4 din PNIESC va prezintă lista proiectelor de mari investiții privind interconectările, detaliind contribuțiile individuale ale fiecărui proiect la atingerea obiectivului general de a crește nivelul de interconectare la 15% din capacitatea totală instalată până în 2030. P.1.5.1. EXTINDEREA INTERCONECTĂRILOR TRANSFRONTALIERE DE ENERGIE ELECTRICĂ România este inclusă în Coridorul prioritar Interconexiunile electrice
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și state terțe), atât pentru gaze naturale, cât și pentru energia electrică. Capitolul 3.4 din PNIESC va prezintă lista proiectelor de mari investiții privind interconectările, detaliind contribuțiile individuale ale fiecărui proiect la atingerea obiectivului general de a crește nivelul de interconectare la 15% din capacitatea totală instalată până în 2030. P.1.5.1. EXTINDEREA INTERCONECTĂRILOR TRANSFRONTALIERE DE ENERGIE ELECTRICĂ România este inclusă în Coridorul prioritar Interconexiunile electrice pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (NSI East Electricity) care
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Regulamentul Delegat (UE) 2022/564 al Comisiei din 19 noiembrie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii. În ceea ce privește obiectivul de interconectare de 15% în 2030 stabilit prin Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunilor climatice, se intenționează ca acest obiectiv să fie depășit, în principal, prin implementarea PCI-urilor și respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice. Proiectele aferente extinderii interconexiunilor sunt prezentate în detaliu în Capitolul 3 al PNIESC. România cooperează cu Republica Moldova pentru construirea unor noi linii de interconectare de 400 kV. România face parte de asemenea parte din proiectul transfrontalier de dezvoltare a rețelei de transport a energiei electrice Black Sea Corridor (ID 138 din TYNDP al ENTSO-E), scopul acestui proiect fiind de a consolida în continuare interconectarea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
interconectare de 400 kV. România face parte de asemenea parte din proiectul transfrontalier de dezvoltare a rețelei de transport a energiei electrice Black Sea Corridor (ID 138 din TYNDP al ENTSO-E), scopul acestui proiect fiind de a consolida în continuare interconectarea dintre România și Bulgaria, prin construirea a noi linii de transport de înaltă tensiune. De asemenea, România face parte din proiectul transfrontalier de dezvoltare a rețelei de transport a energiei electrice Mid-Continental East Corridor (ID 144 din TYNDP al ENTSO-
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
regiune prin creșterea capacității de echilibrare disponibile pentru echilibrare încrucișată. Pe lângă inițiativele și proiectele menționate mai sus, România face parte și din proiectul HU - RO (ID 259 din TYNDP al ENTSO-E). Scopul acestui proiect este de a consolida interconectarea dintre Ungaria și România, prin investiția într-o nouă LEA între cele două țări. În cadrul acestui proiect, sunt planificate mai multe investiții interne suplimentare în dezvoltarea rețelei pe partea românească. În cele din urmă, România face parte din proiectul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
România, prin investiția într-o nouă LEA între cele două țări. În cadrul acestui proiect, sunt planificate mai multe investiții interne suplimentare în dezvoltarea rețelei pe partea românească. În cele din urmă, România face parte din proiectul cablului submarin de interconectare Georgia-România din Marea Neagră (ID 1.105 din TYNDP al ENTSO-E), care are scopul de a conecta sistemul electric georgian la rețeaua sincronă a Europei continentale. Proiectul va avea un impact și asupra securității energetice atât în regiunea Caucazului, cât și
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
aprovizionarea cu gaze naturale, România are în vedere în mod special dezvoltarea SNT pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului de transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre. Gradul de interconectare va crește în continuare, prin întărirea interconectării cu Republica Moldova, adăugarea unei viitoare interconectări cu Serbia și finalizarea realizării curgerii bidirecționale pe conductele Culoarului Transbalcanic (UA-RO-BG) aflate pe teritoriul României. Aceste proiecte vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
vedere în mod special dezvoltarea SNT pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului de transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre. Gradul de interconectare va crește în continuare, prin întărirea interconectării cu Republica Moldova, adăugarea unei viitoare interconectări cu Serbia și finalizarea realizării curgerii bidirecționale pe conductele Culoarului Transbalcanic (UA-RO-BG) aflate pe teritoriul României. Aceste proiecte vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și reducerea dependenței față de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului de transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre. Gradul de interconectare va crește în continuare, prin întărirea interconectării cu Republica Moldova, adăugarea unei viitoare interconectări cu Serbia și finalizarea realizării curgerii bidirecționale pe conductele Culoarului Transbalcanic (UA-RO-BG) aflate pe teritoriul României. Aceste proiecte vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și reducerea dependenței față de Federația Rusă, oferind conectivitate și capacitate de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
prin conversie directă - utilizând pile de combustibil alimentate cu hidrogen, fie prin utilizarea hidrogenului drept combustibil în centrale electrice și de termoficare tip CHP sau CCGT. P.1.8. LEGIFERAREA ANGAJAMENTULUI ROMÂNIEI DE A GARANTA SECURITATEA ENERGETICĂ A REPUBLICII MOLDOVA Programul vizează interconectarea energetică cu Republic Moldova pentru a îi asigura acesteia securitatea energetică în proporție de 100%. ... 2. ENERGIE CU EMISII SCĂZUTE DE CARBON Promovarea investițiilor în capacități noi de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon reprezintă o componentă
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
centralizat al întregii infrastructuri termice, permițând operatorilor să reacționeze rapid la schimbările în sistem și să optimizeze operațiunile în timp real. P.6.3.1. INTERCONECTAREA REȚELELOR ȘI SISTEMELOR INFORMATICE ALE COMPANIILOR DIN SECTORUL ENERGETIC NAȚIONAL LA PLATFORMA DE CLOUD GUVERNAMENTAL Programul vizează interconectarea rețelelor și a sistemelor informatice ale companiilor din sectorul energetic național la platforma de cloud guvernamental prin PNI, în condițiile Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2023, cu modificările și completările ulterioare. În contextul modernizării și securizării infrastructurii energetice a României, interconectarea rețelelor și sistemelor informatice ale companiilor din sectorul energetic național devine esențială și trebuie realizată prin intermediul Programului Național de Interconectare (PNI) are ca scop asigurarea interoperabilității și securității acestor sisteme prin migrarea lor la Cloudul Privat Guvernamental (CPG). Se
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie, instalații de transport, distribuție, capacități industriale) gata să preia sarcina în cazul unei întreruperi majore ... I.1.4.2. Rata de succes a testelor de transfer la sistemele de rezervă efectuate pentru a verifica eficacitatea planurilor de continuitate ... I.1.5.1. Capacitatea transfrontaliera de interconectare ... I.1.5.2. Număr de proiecte de interconexiune realizate ... I.1.6.1. Timpul mediu necesar pentru restabilirea serviciilor energetice, sistemelor de producție sau de altă natură după o perturbare majoră (indicator de recuperare rapidă) ... I.1.6.2. Procentul de reducere a întreruperilor de serviciu/producție pe an
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
instalații de transport, distribuție, capacități industriale) gata să preia sarcina în cazul unei întreruperi majore. I.1.4.2. Rata de succes a testelor de transfer la sistemele de rezervă efectuate pentru a verifica eficacitatea planurilor de continuitate. OS 1.5. Creșterea capacităților de interconectare transfrontalieră a rețelelor de transport de energie P.1.5.1. Extinderea interconectărilor transfrontaliere de energie electrică R.1.4. Realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de transport de energie Vor fi realizate toate proiectele de interes comun (PCI) în care România este partener, precum
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
a testelor de transfer la sistemele de rezervă efectuate pentru a verifica eficacitatea planurilor de continuitate. OS 1.5. Creșterea capacităților de interconectare transfrontalieră a rețelelor de transport de energie P.1.5.1. Extinderea interconectărilor transfrontaliere de energie electrică R.1.4. Realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de transport de energie Vor fi realizate toate proiectele de interes comun (PCI) în care România este partener, precum și alte proiecte majore de infrastructură incluse în Planurile de Dezvoltare a RET, respectiv a Sistemului Național de Transport
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Vor fi realizate toate proiectele de interes comun (PCI) în care România este partener, precum și alte proiecte majore de infrastructură incluse în Planurile de Dezvoltare a RET, respectiv a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale I.1.5.1. Capacitatea transfrontaliera de interconectare I.1.5.2. Număr de proiecte de interconexiune realizate P.1.5.2. Extinderea interconectărilor transfrontaliere de gaze naturale OS 1.6 Protecția infrastructurii critice P.1.6. Protecția infrastructurii critice împotriva atacurilor fizice, informatice și a calamităților R.1.5. Consolidarea siguranței infrastructurilor critice în energie I.1.6.1. Timpul mediu
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
nivel național. Aceste date includ informații statistice, raportări instituționale și detalii privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare; ... b) facilitarea monitorizării și evaluării instituțiilor de învățământ superior, contribuind la îmbunătățirea politicilor educaționale și la promovarea transparenței; ... c) îmbunătățirea interconectării și interoperabilității între instituțiile de învățământ superior și entitățile publice, optimizând fluxul de informații și reducând redundanța raportărilor. ... Articolul 2 (1) În calitate de instituție responsabilă cu gestiunea PNRUIS, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
HOTĂRÂRE nr. 441 din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297093]
-
privind armele de foc T4 2025 21. Evaluarea Fondului pentru inovare T4 2025 22. Evaluarea Fondului pentru modernizare T4 2025 23. Evaluarea Regulamentului (UE) 2016/796 privind Agenția UE pentru Căile Ferate T3 2025 24. Evaluarea ex post a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru perioada 2014-2020 T3/T4 2025 25. Evaluarea ex post a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) pentru perioada 2014-2020 T2 2025 26. Evaluarea ex post a Fondului pentru securitate internă - Frontiere și vize (FSI-BV) pentru perioada 2014-2020
HOTĂRÂRE nr. 30 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297079]
-
la capitolul 84.01 „Transporturi“, titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de modernizare“, articolul 58.19 - Transferuri din bugetul de stat necesare susținerii derulării proiectelor aprobate la finanțare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. (2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii într-un cont de trezorerie, deschis pe numele Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A., în termen de cel mult 30 de zile de
HOTĂRÂRE nr. 417 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296923]
-
O umanitate dezolant de antisimetrică, până la urmă, în structura ei explorabilă și complexă, ce pare sprijinită pe un sistem propriu suprapus cu evidență peste un plan al contrariilor deja existente, cu toate că modelul de raportare a întregii scheme de gândire a interconectării contemporane a ființelor este cel al simetriei cosmice. Și, ca un adagio fundamental, deasupra acestei lumi pline de restricții de tot felul și reductibile numai la scrâșnetul furios al materiei, omul autotelic funcționează cu din ce în ce multe grade
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
zona Moldovei, Roșia Montană-Apuseni și identificarea altor zone care necesită pachete de intervenție integrate din fonduri publice si private. * Pregătirea în condiții optime a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în 2019. * Dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și continuarea eforturilor de interconectare energetică și consolidare a independenței și securității energetice a țării. * Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural național. * Sprijinirea sportului de performanță și dezvoltarea unui program național de promovare a sportului de masă.
100 de zile ale schimbării: 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni () [Corola-blog/BlogPost/338764_a_340093]