3,324 matches
-
al statului este supraviețuirea sau că relațiile internaționale implică un grad considerabil de conflict, neoliberalii se concentrează asupra modului în care statele cooperează în condiții de anarhie, încercând să-și promoveze interesele în diverse arii tematice. Ei atrag atenția asupra interdependenței statelor și societăților, arătând că aceasta sporește nevoia de cooperare la nivel guvernamental. Însă, într-un mediu anarhic, în care nu există nici o autoritate care să impună respectarea angajamentelor, cooperarea este dificilă, mai ales din cauza incertitudinii privind acțiunile partenerilor. Cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în spațiul euro-atlantic, încât adeseori conceptele sale, limbajul său și maniera de a concepe o agendă proprie de cercetare s-au banalizat, devenind o „modă” care se insinuează chiar și în discursul politic. Nu este primul fenomen de acest tip, „interdependența complexă” propusă de Keohane și Nye făcând vogă în anii ’70. În momentul de față, constructivismul în relațiile internaționale este cel mai frecvent asociat cu numele lui Alexander Wendt, actualmente profesor la Ohio State University, autorul care a publicat câteva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
accentuat de fapul că unii actori prezintă această capacitate și o exercită în detrimentul și asupra altor actori, care nu dispun de capacitatea respectivă. Plecând de la experiențele existențiale ale femeilor, de la capacitatea grijii, transformată în etică a grijii, precum și de la realitățile interdependenței (umane și, extins, statale), feminismul perspectival propune substituirea puterii coercitive cu puterea coactivă. Puterea asupra celuilalt poate fi transformată în puterea de a face ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a fost dobândit în urma unui discurs antiliberal, extrem de bine primit de cei grav afectați de criza economică. În condițiile globalizării, problematica de ordin economic a fost mult amplificată prin procese cum ar fi creșterea competiției cu care se confruntă firmele, interdependența prin care o criză se propagă foarte ușor, creșterea comerțului ilegal ori presiunea asupra mediului datorită dezvoltării. Amenințările la adresa securității sunt cu atât mai evidente cu cât există o legătură directă între puterea economică și cea militară a unui stat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că, în timp ce democratizarea în sine nu necesită dezvoltare economică pentru a avea loc, un grad minim de dezvoltare economică este imperios necesar pentru supraviețuirea unei democrații. Pe aceeași dimensiune economică, o moștenire a curentului liberal interbelic este reprezentată de argumentul interdependenței economice. Premisa acestuia este aceea că cetățenii a căror prosperitate depinde de continuarea neîntreruptă a comerțului, vor susține și încuraja o politică externă ce stimulează schimbul comercial continuu - și, în consecință, vor fi avocați ai evitării soluțiilor belicoase ca metodă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană a condițiilor derivând din trei dimensiuni: reprezentare republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependență economică. Dar un program de cercetare alcătuit dintr-o multitudine de mecanisme cauzale ridică serioase probleme legate de falsifiabilitate și de dificultățile generalizării (Ibidem, p. 469). În realitate, așa cum arată analiști de înclinație realistă, democrațiile par a fi înclinate spre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
resurse naturale, generează politici imperialiste ale societăților capitaliste, ceea ce duce la războaie. Promotorii teoriilor economice liberale au încercat să promoveze un punct de vedere potrivit căruia factorul economic poate contribui la reducerea probalității declanșării unui conflict militar. În acest sens, interdependența economică generată de sistemul capitalist și existența unui sistem de comerț liber sunt considerate garanții ale unei păci durabile. Potrivit liberalilor, comerțul dintre țări generează avantaje reciproce, iar raționamentul că războiul ar determine sistarea acestuia - ceea ce s-ar exprima în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și amplitudine (pentru latura sa extensivă). O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
actorilor non-statali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și amplitudinii a ceea ce se numește „globalizare”, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate; ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan este nu globalizat, ci regionalizat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat (Weiss, 2002, p. 257) și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye (Keohane și Nye, 1989, p. 26), prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar-bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale statelor post-westfalice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
externe; interferență reciprocă în afaceri considerate tradițional interne și supraveghere (surveillance) mutuală; respingerea forței ca mijloc de soluționare a disputelor și, în consecință, codificare normelor de comportament respectate benevol; irelevanța sporită a frontierelor; securitatea este bazată pe transparență, deschidere reciprocă, interdependență și vulnerabilitate mutuală (Cooper, 2002, p. 13). În legătură cu aceste caracteristici se impun două precizări: războiul militar clasic a fost înlocuit de războiul vinului, puilor, ciocolatei, oțelului, biscuiților sau de războiul împotriva terorismului; frontierele au devenit aproape inexistente în ceea ce privește circulația bunurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este contestată și contestabilă - vezi Levy și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se ocupă de studiul relațiilor transnaționale) - vezi, de exemplu, Nye (1998), Moravcsik (1992) și Baldwin (1993). Două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cunoscut și sub alte denumiri - „război generalizat”, „război global”, „război mondial”, „război sistemic”. Pentru mai multe detalii, vezi Levy (1985, pp. 344-374). Pentru o analiză detaliată a acestei ipoteze, vezi McMillan (1997, pp. 33-58). Pentru o analiză a termenilor dependență, interdependență și a relației acestora cu puterea, vezi Baldwin (1980, pp. 471-506). Acest subcapitol se bazează pe articolul lui Daniel Biró „Dialectic of War Transformation: the New Medievalism”, SNSPA Occasional Paper, Politeia, București, octombrie 2003. Pentru mai multe detalii privind dezbaterile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
strategie etc., ceea ce complică mult căutarea și formularea unei definiții. Definiții ale termenului de globalizare Proces dinamic de liberalizare, de deschidere și integrare internațională pe o serie largă de piețe de capital, bunuri, resurse umane, tehnologie etc. (de la Dehesa) Creșterea interdependenței economice a țărilor din întreaga lume prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid și o difuziune mai largă a tehnologiilor. (FMI, 1997) Libertatea și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tranzacții voluntare cu rezidenții din alte țări. (Banca Mondială) Tendința firmelor de a-și stabili unitățile de producție oriunde în lume, adică acolo unde piața este suficient de mare pentru a permite economii de scară. Proces deosebit de dinamic al creșterii interdependenței dintre statele naționale - ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale și culturale, având drept implicație faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, iar soluționarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
conceptului; instrumentele globalizării; concepte similare; și forma finală (concluzii). Oamenii de știință și instituții internaționale de specialitate intervin prin abordările teoretice pentru a stabili prioritatea celor doi termeni ai relației obiective-globalizare. Dintre cele mai semnificative contribuții amintim: − Clubul de la Roma: interdependență între țări la scară mondială, fără frontiere naționale. − Forumul Economic Mondial (Davos): deschiderea piețelor lumii și formarea unei piețe mondiale total liberalizate (Klaus Schwabe). − ONU (PNUD, 1999): Globalizarea cu față umană, concept care presupune luarea în considerare și a conceptelor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de acces la fluxurile de informații, cunoștințe și comunicații etc. La definirea globalizării (caseta 1) trebuie adăugate și accepții date acestei noțiuni (concept) și de instituții internaționale (caseta 3). Definiții ale globalizării în accepția unor instituții internaționale FMI: creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga lume, prin creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei.<footnote FMI, World
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
procesului (vezi capitolul 1) se preia definiția după care „globalizarea realizează întărirea și lărgirea legăturilor dintre economiile naționale pe piața globală a bunurilor, serviciilor și a capitalului” sau, într-o expresie mai didactică, „globalizarea este procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele-națiuni, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale, culturale, având drept implicare faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, impunând, la rândul lor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
marchează mersul economiei moderne. Liberalizarea comerțului cu servicii, în special în domeniul telecomunicațiilor și al asigurărilor bancare, a avut loc, mai întâi, în anii ’80 în Marea Britanie, apoi în UE, Japonia, continuată în Europa Centrală și de Est, favorizând dezvoltarea interdependențelor globale. Liberalizarea piețelor de capital este premisa formării pieței financiare globale și formării și consolidării instituțiilor financiare. De asemenea, s-a amplificat fluxul de investiții străine directe (ISD), care au redesenat geografia investițiilor și stimulat dezvoltarea economiilor naționale. Pe plan
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
importului unor produse pe piețele interne. Țările din UE concurează între ele pentru statutul de țară privilegiată, atrase fiind de piața imensă a Chinei și ca sursă de capital. Se consideră că Germania este a intrat într-o stare de interdependență cu China, având în vedere faptul că recent au fost anunțate șapte fuziuni între companiile chineze și germane. Relațiile bilaterale dintre China și unele state membre ale UE nu sunt privite favorabil de unii reprezentanți ai UE, considerându-se că
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în prezent), piețe noi sunt destinate computerelor, roboților industriali, tehnologiei informației; s-a majorat ponderea produselor intangibile în volumul comerțului; a crescut semnificativ ponderea țărilor dezvoltate în comerțul mondial, ajungând la circa 70%; schimburile intersectoriale au fost urmate de o interdependență între națiuni, via import-export, care a devenit o caracteristică a procesului de globalizare; existența paralelă a fluxurilor financiare care stabilesc rata dobânzilor, cursurile de schimb, fluxul de capital etc. ce stimulează comerțul mondial; Pe piețele globale se întâlnesc țări cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
logicii afacerilor, relația creditor-debitor din sistemul financiar global se înclină în defavoarea solicitantului. 4.1. Piața financiară Dacă piața mondială cuprinde ansamblul fluxurilor internaționale de produse, servicii, cunoștințe tehnice, capital, forță de muncă, piața financiară globală aduce ca noutate crearea unei interdependențe între statele lumii prin intermediul fluxurilor internaționale de capital care au ajuns la valori foarte mari, implicându-se în mersul și dezvoltarea economiei globale. Piețele financiare globale sunt purtătoare de avantaje, dar și de slăbiciuni care apar la nivelul fiecărei țări
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ei practic în societatea modernă/comunitate. Aceste perspective de abordare corelează funcțiile active, practice ale asistenței sociale, de schimbare și intervenție asupra mediului social și persoanelor în dificultate, pornind de la modelele politicilor sociale care o susțin. Apare tot mai insistent interdependența dintre practica profesiei și cerințele politicilor sociale ca bază a eficienței acțiunilor de protecție și asistență socială. Cu toate că debutul asistenței sociale a fost unul neclar, controversat și ezitant pentru statutul ei ca profesie/ocupație, trebuie menționat faptul că aceasta, alături de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
anilor ’90” are ca obiectiv „legăturile dintre tipurile de state ale bunăstării și relațiile care se stabilesc pe piața muncii în cadrul acestora” (p. 13). De asemenea, acest capitol conține o dimensiunea istorică și comparativă, concepte ale statului bunăstării, relațiile de interdependență văzute la nivel macro. De remarcat este faptul că autorul urmărește în analiza sa evoluția statului bunăstării modern și, așa cum distinge Gosta Esping Anderson (1990), se remarcă „trei «lumi» ale regimurilor statului bunăstării: cea liberală, corporativ/conservatoare și social-democrată” (p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]