275,179 matches
-
foarte documentată postfață prin studiul lui Sorin Antohi Saul Bellow, Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie. Note pentru publicul românesc. Sunt îndeplinite astfel toate criteriile pentru un volum de un lux democratic, accesibil unei diversități de cititori. Am citit romanul cu mare interes, dar la sfârșit m-am întrebat - aș spune că inevitabil - cât din atenția mea se datorează calităților sale și cât unei sume de considerente extrinseci. Stephen Moss observa de altfel, în "Guardian", că cei mai mulți critici aproape că au uitat să
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
a-și concentra atenția asupra sănătății lui Chick - a lui Saul Bellow însuși, asupra avatarurilor sale pe drumul către o moarte până la urmă amânată - nu în ultimul rând prin eforturile devotatei și minunatei (dar total netalentatei ca personaj) Rosamund. Deși interesul pentru personaje slăbește din acest punct, el nu dispare totuși, ci se menține la cota unei lecturi încă predispuse la un deznodământ. Să se datoreze el ocupației-ataș, aici întru totul profitabile, a lecturii printre rânduri în vânătoarea de profiluri reale
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
întregi lanțuri de localuri "fast food" și tocmai de aceea avem și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Aproape toată cartea face o pledoarie aprinsă pentru "soluția Brâncoveanu" în politica Țării Românești: această cale a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau nebuni să o strice, ci fii!"), și de aceea primește el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea pururea să fie domnii în Țara Muntenească din neamul Cantacuzinilor. [...] să fie domnii singuri stăpânitori, cum va vrea să facă cu țara și cu ai țării și de
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
pozează pedeseriștii în partid monolitic, degeaba se țin grațios de mâini și valsează tandru în diverse ocazii publice. Fisurile în interiorul clicii conducătoare a României sunt tot mai greu de astupat. Zi de zi, în plan local, reprezentanții diverselor grupuri de interese nu ezită să se spurce ca la ușa cortului. într-adevăr, la lăcomia și iresponsabilitatea lor, România e prea mică și prea săracă. Ar fi nevoie de petrolul Siberiei, de diamantele Africii de Sud și de tehnologia Americii pentru a ostoi setea
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
aici mai puțin... Pentru că trebuie precizat pentru țara bîrfelor literare: Cărtărescu nu este inamicul public nr. 1. Și încă ceva ! După ce citiți și acest volum din Orbitor puneți-vă o întrebare-test: de cît timp n-ați mai citit cu atîta interes un roman publicat de un scriitor român după '89? Poate cam de prin '96... Mircea Cărtărescu, Orbitor
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
ciocnire. Cineva însă, dintre martorii vizuali posibili a pus știrea în mișcare, cu detalii. Dar cine ar fi putut vedea acest accident care nu s-a produs știind însă că totuși s-a întîmplat ceva? Și mai ales cine avea interes să-și bată joc de presă într-un asemenea hal? Dacă e cine bănuiește Cronicarul, acel cineva va deveni inamicul nr 1 nedeclarat al mass-media autohtone. Aviz amatorilor.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
față de linia trasată și aprobată de partidul comunist. Nici un domeniu n-a scăpat vigilenței ideologice a discipolilor bolșevicilor care au instituit o dogmă de la care nu se admiteau abateri semnificative; doar partidul avea dreptul să modifice elemente ale dogmei în funcție de interesele sale conjuncturale: așa s-a trecut de la teoria originii slave a românilor din epoca stalinistă la național-comunismul tracizant promovat de Nicolae Ceaușescu. Partidul tolera voci izolate: ori de câte ori însă exista pericolul ca o asemenea voce să fie auzită public, ori de câte ori exista
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
asfalt", permite încă apariția viziunilor și a viselor care vorbesc despre o lume perfectă: "ți-ai dori să vezi prin fereastră o creangă luminată de muguri albaștri/ în formă de pești/ din care vor izbucni în curînd florile portocalii", deși "interesul tău pentru vise apare doar în momentele de criză" și nu te poți întrupa "în visul de dimineață/ în visul prietenului despre tine sau/ măcar în visul acela descoperit într-un vis cu numele tău". în poezia lui Emil Nicolae
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
unui eșafodaj mecanic, mai domnea încă grija - grija mamei vieții, ale cărei reflexe sunt mamele animalelor și mamele oamenilor. Ca de atâtea ori m-am întrebat și de această dată: De ce ți s-a oferit anume ție această priveliște?" Pe lângă interesul legat de relatarea istorică, de simbolistica și metafizica jüngeriană, cititorul ar putea fi în mod special interesat și de referirile la nume culturale românești, de pildă, la Mircea Eliade... Am citit în ea două studii, unul despre obiceiuri legate de
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară), dar de a căror receptare autorul nu e mulțumit: Postmodernismul la Porțile Orientului, S-avem și noi postmoderniștii noștri, Paradisul din tomberon. Declarația de la început, cu lipsa de interes față de cronica literară, nu e în măsură să ne liniștească și să ne asigure că într-adevăr nu-l va interesa ce scriu eu aici. Din toate textele sale se desprinde un model de gîndire explicativă, conspirativă care numai liniștit
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Constantin Țoiu Încredințez tiparului două scrisori primite din partea marelui prozator român dispărut cu gândul de a adăuga, cât de cât, o nuanță portretului său pe care destui confrați, recent, ori mai demult, i-l făcură. Este la mijloc și un interes de epocă... Ambele scrisori sunt prilejuite de un articol, Opera magna, destinat prozei sale și tipărit în România literară, în 1996. Trebuie să precizez că articolul meu apărea într-un moment în care majoritatea confraților îl denigrau pentru colaborarea din
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult interes și cu plăcere remarcabilul articol intitulat "Opera magna". Îți mulțumesc pentru constatările literare extrem de pătrunzătoare, de amintirile relatate extrem de viu și regret amintirea contractului rupt în patru pe care ai păstrat-o despre mine... Eu nu-mi amintesc nimic, nimic
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
care nu ajung niciodată să se pună de acord să închidă duminica fiindcă, dacă unul singur refuză, nici ceilalți nu-și pot permite să țină închis. N-ar putea exista un acord, având în vedere că e vorba de un interes comun, care e cartea? Sau poate nu e vorba de un interes comun? La acestea și la multe alte lucruri mă gândeam de Sfântul Gheorghe 1, în timp ce treceam prin mulțimea de oameni care, sistematic, făceau cele mai mari cozi acolo
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
fiindcă, dacă unul singur refuză, nici ceilalți nu-și pot permite să țină închis. N-ar putea exista un acord, având în vedere că e vorba de un interes comun, care e cartea? Sau poate nu e vorba de un interes comun? La acestea și la multe alte lucruri mă gândeam de Sfântul Gheorghe 1, în timp ce treceam prin mulțimea de oameni care, sistematic, făceau cele mai mari cozi acolo unde oferta de calitate literară era mai mică... Mă întreb atunci ce
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
ce anume guvernează canoanele personale ale fiecărui cititor. Prin ce mă deosebesc de entuziaștii cititori ai unei cărți proaste? Nu știu. Cred că gustul personal trebuie să fie guvernat doar de onestitatea literară a cititorului. Iată de ce am asistat cu interes, și de la o anumită distanță, la polemica în jurul lui Carner și am meditat puțin. Da, e clar, dacă discutăm e fiindcă suntem vii, de acord. Dar n-am nevoie să-mi spună cineva ceea ce eu știu deja (că-mi place
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
a-și da demisia. Dar cine ar mai fi ea fără sintagma "doamna ministră" atașată numelui său? O profesoară oarecare, un personaj care n-a lăsat în urmă decât frustrări, dispreț și resentimente. Chiar dacă știe c-a devenit girantul unor interese murdare, d-na Andronescu nu se va clinti nici un milimetru de pe poziția întărită unde a fost proptită în virtutea "entereselor" superioare ale partidului. Nu știu dacă întreaga mascaradă al cărei protagonist a devenit strania ministresă se desfășoară, în total dispreț al
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
inventariază titlurile în care istorici literari români au studiat chestiunea atașurilor legionare din tinerețea lui Cioran și Eliade. E un fel de răspuns la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine. Nu ne îndoim că dna Petreu nu se va opri aici. Așteptăm cu interes. Excizie și canibalism Un interviu senzațional i-a acordat dnei Letiția Guran pentru VATRA nr. 1-2, dna Evelyne Accad, romancieră și profesoară americană, născută la Beirut în 1943 și stabilită în SUA în 1967, care a publicat în anii '80
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
spus "mai ușor" deși "originalul" spectacol politic contemporan ne oferă, nu de puține ori, imaginea unor inveterați frânari în ipostaza "nepotoliților"... de profesie. Și nu sunt puțini cei ce-i confundă și-i aplaudă, pentru că și în acest caz marile interese, nu numai politice, sunt precumpănitoare, confirmând celebra maximă a lui La Rochefoucauld după care: "Interesul se folosește de tot felul de virtuți și de vicii."
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
unor inveterați frânari în ipostaza "nepotoliților"... de profesie. Și nu sunt puțini cei ce-i confundă și-i aplaudă, pentru că și în acest caz marile interese, nu numai politice, sunt precumpănitoare, confirmând celebra maximă a lui La Rochefoucauld după care: "Interesul se folosește de tot felul de virtuți și de vicii."
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
ascensiune socială. Pentru muritorii de rând, la care nu a sosit încă vremea moralității sau a eroismului, lucrurile par scuzabile până la un anumit nivel. A doua pervertire se produce însă când obediența nu mai este o necesitate dictată de un interes sau instinct de conservare, ci devine un mod de viață consimțit, agreat, chiar adorat. Cu mult timp în urmă compuneam un discurs "dedicat luptei pentru pace", în cadrul mascaradei ordonate de sus (în timp ce România făcea un profitabil export de arme). Nu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
a consolidat existența. De la semne heraldice la forme vagi, de la figuri feminine vag neolitice, cu siluete marcate de steatopigie și accentuate puternic cu atributele fertilității și pînă la impresionantele portrete-efigie, pe care și Florin Mitroi le-a analizat cu un interes inepuizabil, și de aici înapoi la lumea zoologiei, repertoriul de semne și de forme al lui Boca tinde să se identifice cu întreaga realitate. Libertatea ca formă de captivitate Dacă aceasta ar fi, în mare, imaginea artistului așa cum se detașează
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
rar întîlnită, atît în ceea ce privește întinderea propriu-zisă cît și anvergura ei lăuntrică, s-a structurat de-a lungul a peste trei decenii în jurul unei viziuni perfect unitare și al cîtorva coordonate mari. În primul rînd, pictorul și-a identificat spațiul de interes în zona de confluență a unui anumit spirit popular, ingenuu și lipsit de orice crispare, cu un reflex religios generic, în permanență viu și nefundamentat pe o dogmă anume. Din această perspectivă, pictura sa este o adevărată epopee în imagini
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]