1,676 matches
-
Deveniți actori importanți ai scenei globale și regionale, Balcanii post-Război Rece au cunoscut un intens proces de fragmentare, marcat de apariția unui grup de puteri minoritare, ca și a unor state considerate eșuate, măcinate de un întreg șir de conflicte interetnice și religioase, care își pun amprenta asupra politicii regionale. Pentru Uniunea Europeană, bioregiunea balcanică a reprezentat în permanență o provocare politică, generată de acutizarea conflictelor interetnice și religioase, amplificarea crimei organizate și creșterea riscului apariției unor state eșuate. Din această perspectivă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
minoritare, ca și a unor state considerate eșuate, măcinate de un întreg șir de conflicte interetnice și religioase, care își pun amprenta asupra politicii regionale. Pentru Uniunea Europeană, bioregiunea balcanică a reprezentat în permanență o provocare politică, generată de acutizarea conflictelor interetnice și religioase, amplificarea crimei organizate și creșterea riscului apariției unor state eșuate. Din această perspectivă, istoria recentă a bioregiunii balcanice pare a fi o întruchipare a conceptului avansat de școală realistă, potrivit căreia războiul nu este inevitabil, fiind izvorât dintr-
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
19"> Henry Kissinger ., op. cit., p.714; ; ; relația organizației cu Federația Rusă. „Cei care fac politica U.E. ar trebui să recunoască faptul că binele actual servește intereselor americane vitale." Așadar interesele europene tind să fie subordonate Statelor Unite, datorită instabilității și conflictelor interetnice, europenii nu au avut puterea să uite diferențele și să ducă o politică asemănătoare cu cea purtată de S.U.A. „O dată cu colapsul U.R.S.S.-ului și declinul puterii Federației Ruse, extinderea N.A.T.O. și a Uniunii Europene este în interesul strategic
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
stat agresor, nu va fi suficient pentru asigurarea păcii internaționale. Chiar dacă oportunitățile economice nu au fost singura cauză în istorie pentru care s-a ajuns la un conflict armat, aceste oportunității interacționează cu interesele socio-economice și cu cele politice, conflictele interetnice și dilemele securității sunt de asemenea factori semnificativi.93 „Factorii noneconomici sunt de cele mai multe ori mai importanți în a determina dacă sancțiunile au efecte mai semnificative decât daunele economice efective. ; Un important factor noneconomic este forța politică a statului sancționat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
nu făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a statului român , funcționalitatea lui ca organism sănătos, luciditatea liderilor politici în asumarea riscurilor și capacitatea de a întrevedea, deopotrivă, succesul ori dezastrul. Sub aspectele politic și social, sub raportul pregătirii militare, al echilibrului și solidității naționale, pe planul raporturilor interetnice ori al stabilității instituționale, etc. S-a manifestat atunci slăbiciunea regimului carlist, fapt ce a condus la cedările teritoriale, iar acestea, la rândul lor, au agravat situația regimului care s-a prăbușit instantaneu în septembrie 1940. De altfel, însuși regele
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
german. O mare varietate de fenomene Marile crize economice, exodurile, foametea (Sahel, Sudan), epurările etnice succesive și reciproce (Europa balcanică a anilor ’90), expulzările (mexicanii din Statele Unite, În 1954), genocidurile (evreii, armenii, ruandezii În secolul XX), războaiele de cuceriri teritoriale, interetnice, politice ori religioase sau, În termeni mai generali, trecutul dramatic se află la originea dispersării a numeroase popoare. Departe de teritoriile lor istorice, acestea Învață, din nevoia de comunicare, limbi noi (bilingvism, multilingvism). Unele sunt obligate să se convertească la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
experiența decolonizării, vechiul vocabular (trib, primitivi etc.) fiind compromis o dată cu colonialismul. De la descrierea caracteristicilor etnice, s-a trecut la studiul relațiilor dintre grupuri. Această lovitură dată perspectivei substanțialiste ne permite să spunem că trebuie să facem distincție, În studierea relațiilor interetnice, Între perioada de dinainte de Barth (B.B. ă Before Barth) și cea de după Barth (A.B. ă After Barth). Putem totuși să ne Întrebăm dacă teoretizarea lui Barth ă În mod incontestabil, salutară În linii generale ă nu estompează cumva specificitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legături primordiale, Întocmai ca și legăturile de familie ă ar constitui un fel de matrice pre-politică de credințe și de solidaritate (Shils, 1957)? Din această perspectivă, relațiile cu alte grupuri prezintă prea puțin interes, legătura primordială fiind anterioară oricărei relații interetnice. Astfel, dacă dorim să dăm consistență proiectului democratic, preeminenței legăturii civice asupra celei etnice, trebuie să luăm În serios atașamentul etnic, a cărui forță coercitivă derivă dintr-o datorie de solidaritate cu cei care simt că aparțin aceleiași specii. Așa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care combină repunerea În discuție a statului-providență, disfuncțiile de pe piața muncii și declinul societății industriale. Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caracterizează, pe lângă faptul că provin din două specii diferite, este, de obicei, sterilitatea lor. Definiția hibridității include așadar, În mod tradițional, și această trăsătură esențială, atât În ceea ce privește hibrizii (chiar dacă există câteva excepții), cât și speciile respective. Transpunerea la relațiile umane interetnice a fost anterioară dobândirii acestor cunoștințe biologice și genetice și se Înscrie printre mecanismele etnocentriste prezentate ca având o valoare naturală, atât morală, cât și biologică. Dificultățile ce stăteau În calea suprapunerii categoriilor biologice stabilite pe baza bunului-simț și bazate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod științific factorii preciși care permit simbolizarea identității etnice și, a fortiori, factorii care ar permite precizarea identității naționale (Klineberg, 1991, p. 336). Exemple recente au arătat că, inclusiv atunci când această identitate este bine instalată, ea nu exclude tensiuni interetnice care pot să conducă la contestarea sa radicală. Un factor non-genetic și care intervine totuși puternic În hibridare este sistemul ecologic În care aceasta se produce. Acest sistem include, evident, condițiile fizice (geografice, climaterice etc.), dar și pe cele culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiind acela de a realiza un tablou al zonelor cele mai afectate și de a Încerca remedierea acestor situații prin muncă comunitară. Chicago fiind un oraș cu imigrație recentă și puternică, studiul dezorganizării va fi intim legat de chestiunea relațiilor interetnice. Imigranții nou instalați reconstruiau, după modelul țării lor de origine, comunități puternic afectate de disfuncții. Altfel spus, imigranții se găseau Într-o situație În care slăbirea controalelor tradiționale nu era compensată de o interiorizare a normelor culturii dominante anglo-americane. Sociologii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
treptat tot ceea ce era conflictual În reunirea unor etnii diferite pe același teritoriu și sub aceeași guvernare. Printre procesele de ștergere treptată a diferențelor, trebuie să semnalăm: 1) creuzetul educației, al funcționariatului, al industrializării, al șederilor În străinătate; 2) căsătoriile interetnice pe criterii de omogamie culturală, economică sau politică; 3) regruparea asociativă nu pe baze etnice, ci de vârstă, sex, profesiune, religie; 4) evitarea conflictelor printr-un catharsis ludic: sărbători, jocuri, meciuri, manifestării populare; 5) fuziunea grupurilor Înrudite (Nalou, Baga, Landouman
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei astfel de abordări impune o reconsiderare completă a antirasismului: dacă rasismul se confundă cu funcționarea discriminatorie obișnuită a societății „albe”, dacă Îi exprimă normalitatea, și nu o dimensiune patologică și marginală, nu mai poate fi vorba de ameliorarea relațiilor interetnice În cadrul acesteia, ci de distrugerea printr-o Revoluție sau de lăsarea În urmă, abandonarea, uitarea unei astfel de societăți. Cel puțin din punctul de vedere al celor care nu acceptă ordinea socio-rasială americană. Acesta a fost un moment de răscruce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturală” și care tinde să se impună. Totuși, În măsura În care această superioritate este acceptată de ceilalți, nu este nevoie nici de proclamarea sau reafirmarea ei, nici de verificarea sau impunerea ei ostentativă. În acest caz, numai anumite situații concrete de contacte interetnice permit punerea În evidență a unor astfel de atitudini care, altminteri, ar rămâne adânc ascunse În suflete. În sfârșit, distincția operată de Taguieff o reamintește pe cea a lui Robert Julian Între două pariuri pe Celălalt: primul, „pesimist”, duce la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constitutiv: sentimentul de „a fi invadat”. Acest sentiment trebuie să Îmbrace aparența obiectivității, prin constatarea unei modificări sensibile a echilibrelor demografice anterioare. Nu vom clasifica așadar printre manifestările de xenofobie apartheid-ul din Africa de Sud (Înainte de epoca Mandela), și nici măcar conflictele interetnice ale cetățenilor stabiliți de multă vreme În Statele Unite, Întrucât nu sunt reunite simultan cele trei caracteristici menționate anterior. Rezumând, conceptul de xenofobie Își păstrează integral utilitatea, ajutându-ne să descriem cu precizie forme ale rasismului Înrudite cu auto-rasializarea și care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
americănesc“ în Al 27-lea oraș. Și uneltește în acest sens, manipulându-i fiica și, în final, ucigându-i soția. Iar dramele personale sunt proiectate pe un decor al orașului hăituit de conspirații și interese financiare și slăbit de conflicte interetnice absurde. O critică și o cronică socială precisă, tulburătoare și deloc simplistă. » „Imaginea finului consilier municipal Ronald Struthers, îmbrăcat într-un costum cu vestă, îl deranja pe RC. Închise ochii când lovi și - sub, baby - lovi o linie drive. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cară sicriul până la mașina Crucii Roșii care îl va duce pe Isaac spre Israel, unde a dorit să fie înmormântat. Dossers are o căldură aparte, poate mult mai multă decât filmul lui Dan Alexe Într-o epocă ale cărei turbulențe interetnice Dan Alexe le cunoaște prea bine ca jurnalist, filmul său vine cu niște personaje care ni se prezintă așa cum sunt, cu răutăți, viclenii, prejudecăți ori scepticisme, făcându-ne mai ușor să înțelegem de ce oamenii nu pot trăi în prietenie, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
această structurare ambiguă și generează o nouă formă de transpunere a conflictelor sociale. Perioada de după 1989 și substitutul de clivaj de durată determinată: între consens și superficial și tensiuni sociale Trecerea din decembrie 1989 se operează valorizând solidaritatea (de clasă, interetnică, cu poporul, armata, intelectualii și așa mai departe) ceea ce, în logica demonstrației noastre anterioare, considerăm că nu constituie o surpriză. Referitor la aceasta, Alexandru Ionescu observa pe bună dreptate că "poporul român a fost proclamat actor mic și absolut al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sunt trăite diferit. Târgu Mureș este perceput ca începutul unei purificări etnice, mai ales în străinătate; în România, viziunea naționalistă a împiedicat o abordare neutră. La nivel național, în ciuda faptului că Proclamația de la Timișoara insistă, la punctul patru, asupra solidarității interetnice, ambiguitatea națională pe care au evocat-o deja reunește adesea toate partidele sau identitățile de partid care se legitimează în raport cu națiunea română. Mai ales represiunea protestelor din Piața Universității este cea care coagulează simbolic mesajul anticomunist și îl distinge de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Petre Roman marchează decisiv integrarea FSN nu numai în cadrul versantului postnomenclaturii nemărturisite, în raport cu genealogiile personale ale multora dintre liderii săi, dar în mod egal și în antisistem, prin această justificare a violenței și, în mod secundar, prin întărâtarea unui conflict interetnic. Începând cu acest moment, piața "reamintește mereu fractura violentă a societății din 1990"53, construită în raport cu legitimarea trecutului și a practicilor autoritare. Din acest punct de vedere, ar putea fi făcută o apropiere la nivelul conținutului opoziției între "postdizidența anticomunistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
I. Toth, Primul secol al naționalismului românesc ardelean. 1697-1792, Budapesta, 1946. footnote> înțelege prin naționalism ,,ideologie și politică națională“, ceea ce este cu totul firesc <footnote Dicționarul enciclopedic ilustrat ,,Cartea românească“ din 1931 privește naționalismul de pe această poziție, despovărîndu-l de pornirile interetnice speculate în planul politic: ,,Doctrină politică ce tinde să apere în primul rînd drepturile și aspirațiunile naționale“. Dar reducerea la planul politic sărăcește considerabil conceptul. footnote> : ideologia și politica națională nu trebuie să vizeze ridicarea unei națiuni prin uzurparea altora
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Istoria Bucovinei, București, 1991. footnote> . Era confirmarea declarației din articolul program al Glasului Bucovinei, Ce vrem? în care autorii, personalități de mare prestigiu ale Cernăuțiului, asigurau că ,,eluptînd drepturile noastre, nu vom scurta pe nimeni în drepturile lui“. Înăsprirea relațiilor interetnice din Bucovina nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
senin, o tradiție a întâlnirii fericite cu Celălalt. Diversitatea și armonia modurilor în care s-au articulat reprezentările realului, ale sacrului și ale imaginarului sunt coordonatele esențiale ce au făcut posibilă apariția acestui Eden (central)-european. Caracterul exemplar al relațiilor interetnice, certificat de o lungă istorie a simbiozei multiculturale este, la ora actuală, mai mult decît un capitol solar dintr-o istorie europeană adesea convulsivă și întunecată. Este o poveste adevărată, deci posibil un mit ce se scrie și acum, în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]