688 matches
-
care erau asociate cu banii, puterea și statutul social au câștigat mulți susținători în anii '80 și '90, fapt care s-a răsfrânt asupra modului în care valorile definite în raport cu conștiința socială (valori ale întrajutorării, altruismului, solidarității etc.) au fost interiorizate, adepții acestora fiind într-un număr mai mic. Sursa: Starch INRA Hooper/Roper în apud James W. Vander Zanden, The Social Experience: An Introduction to Sociology, ediția a II-a, McGraw-Hill Publishing Company, Inc., 1990, p. 74. "Teoriile funcționaliste susțin
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
însă, nu pot face în mod direct același lucru, pentru că o valoare poate sta la baza a două comportante diferite și chiar opuse. Religiozitatea, de pildă, este o valoare care poate modifica felul în care se comportă cei care au interiorizat-o. O persoană care crede în valorile religioase poate merge la biserică, participa la slujbe și rugăciuni, acest comportament fiind suficient pentru a produce sentimentul de credință veritabilă. Religiozitatea nu afectează faptul că în afara bisericii aceasta încearcă să beneficieze cât
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Diversitatea valorică este o caracteristică importantă a oricărei societăți, întrucât în cadrul unei culturi funcționează valori foarte diferite, chiar opuse. Fiecare cultură este definită de un set de valori, dar acest lucru nu presupune ca fiecare membru al culturii respective a interiorizat fiecare valoare. Valorile definitorii pentru o societate configurează cultura dominantă, iar acestea intră în contact cu altele cu un grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil. "Sistemele de standarde de valori (criteriile de selecție) și alte structuri ale culturii, atunci când sunt instituționalizate în sisteme sociale și interiorizate în sisteme de personalitate, îndrumă actorul atât în ce privește scopurile, cât și în ce privește reglementarea normativă a mijloacelor și activităților expresive, ori de câte ori nevoile actorului îi permit o opțiune în aceste probleme"217. Sistemul de valori (care este o parte a sistemului cultural
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Apare necesitatea întăririi din exterior, pentru a compensa stingerea rapidă a efectului motivației. Acest tip de motivație este de o 32 eficacitate redusă, deoarece are loc de obicei o asimilare formală, nesatisfăcătoare a cunoștințelor . În unele cazuri elevul ajunge să interiorizeze cerințele și obligațiile externe, apărând sentimentul datoriei, al responsabilității în raport cu sarcinile de învățare. Învățarea poate fi impulsionată și de fenomene motivaționale mult mai semnificative ca valoare socială și mult mai profunde cum ar fi : trebuința de statut ridicat, dorința de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
nivelul aparatului vocal, care le împiedică să atingă nivelul limbajului articulat. Problema este însă mult mai complexă decât atât, întrucât limbajul presupune mult mai multe operații, nu doar comunicarea prin intermediul propozițiilor, ci și o anumită gramatică pe care subiectul o interiorizează și cu ajutorul căreia gândește comunicarea prin intermediul limbajului. În termenii lui Aristotel, "nu orice sunet al unui animal este un glas (...), ci este necesar ca acela care produce lovirea aerului să fie o ființă însuflețită și să o facă prin intermediul unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se pot opune prin conținut 368. Cu toate acestea, individul nu este afectat de contradicția în sine, tocmai datorită felului cum se structurează aceasta și datorită faptului că identitatea îmbină diferite elemente și conturează un sistem de referință, care este interiorizat, fără a fi neapărat conceptualizat. Identitatea este rezultatul unor serii de percepții și reprezentări ale unor factori și elemente, însă acestea nu se referă numai la propria persoană sau la propriul grup, ci au în vedere și non-eul și non
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dă"469. În mod evident, prin faptul că împărtășesc semnificațiile obiectelor și categoriilor, simbolurile stabilesc și determină o serie de reacții dezirabile, care influențează până în cele mai profunde zone identitatea colectivă și individuală. Datorită faptului că simbolurile sunt răspândite și interiorizate prin intermediul interacțiunii, ele intră în procesul de învățare socială la fel ca orice alte elemente care asigură coeziunea și unitatea grupului și formează ceea ce Burke și Stets denumește pattern-uri ale structurilor sociale. Din acest punct de vedere, analiza identității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cuvinte, filosoful antic recunoaște că reprezentarea și miturile acționează asupra individului cu o forță care nu poate fi negligată, fiind construcții simbolice care influențează gândirea și comportamentul, iar odată expus la ele, individul preia cel puțin parțial conținuturile lor, le interiorizează și, în urma unei procesări mentale, le folosește, fie ca atare, fie modificate. Punctul de vedere al lui Platon se dovedește a fi nu doar interesant pentru investigarea imaginii, ci și incredibil de autentic, dacă ne gândim la faptul că, de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bunică era evreică, sau ienicerii (yeniçeri), care erau creștini convertiți la islam și care, întorși în teritoriile natale, reprezentau cu tărie interesele societății și culturii otomane în defavoarea celor creștine, sunt doar câteva exemple care exprimă intensitatea cu care poate fi interiorizată identitatea grupului de referință, care la un moment dat a fost alteritate, în funcție de anumite interese și într-un anumit context. 405 Într-un comentariu la textul lui Platon în care este prezentat Parmenide, Constantin Noica susține că "dialogul despre Unu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de sine - 7-8 ani; d) crește conștientizarea identității de gen, rasă și etnie - 7 ani; e) crește capacitatea de auto observare - 8 ani; f) capătă abilitatea de a face comparații între caracteristicile personale trecute și prezente - 7-8 ani; g) își interiorizează valorile prin care își dezvoltă stima de sine - 8 ani. -Autocontrolul: a) aplicarea strategiilor cognitive de autocontrol - gândire logică, reprezentarea competenței; b) conștientizarea anxietății, utilizarea amânării reacției, a răspunsului, abilitatea de a se concentra pe anumite scopuri - 7-8 ani; c
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
școală. Apoi să găsim părțile bune ale temei și să le lăudăm, să observăm greșelile și să i le explicăm. Însă tot el să le rezolve mai departe, fără a-i impune o rezolvare pe care el să nu o interiorizeze și să nu o înțeleagă. De multe ori este de preferat să plece cu tema greșită decât să-i oferim o rezolvare a noastră, a părinților, pentru că la școală, în partea de verificare a temelor el își va da seama
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sau subiecte să te ferești. În ambele cazuri putem constata în ce mod represiunea clar definită din epoca stalinistă nu a fost în realitate niciodată evacuată dintr-o societate care ar fi devenit cumva mai liberă. Dimpotrivă, represiunea a fost interiorizată; ea s-a diluat, desigur, dar a pătruns astfel în toate cotloanele și a devenit cotidiană. Mai mult, atunci când "ordinea socialistă de stat" se simțea cât de cât amenințată, poliția politică intervenea la fel de brutal, doar că și intervenția ei putea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măsură imaginare a fost revolta crescândă a opozanților regimului Iliescu, a cărui capacitate și apetit pentru represiune erau în mod firesc absolutizate. Majoritatea inițiatorilor Alianței Civice și-a asumat neîncrederea societății față de partidele politice și față de lupta pentru putere politică, interiorizând fără mari ezitări imaginarul puterii celor fără de putere dezvoltat de Havel în eseurile sale contestatare din ultima perioadă a comunismului, fără să țină seama de faptul că tezele lui Havel nu aveau cum fi translatate ca atare într-un context
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
studiind sau medicina, sau dreptul, dacă nu au putut intra în centre de cercetare specializate în științele politice, economice sau sociale. Este vorba despre o "populație" adultă ce avea în 1971 între 22 și 41 de ani o elită ce interiorizase profund rațiunile luptei și îi dăduse o rezonanță afectivă, așa cum au făcut-o mulți scriitori sau poeți, pe firul celei mai clasice inspirații arabe. Chiar numele anumitor grupări palestiniene vorbesc despre această inspirație și în special cele ale primelor formațiuni
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
nu ne-uman. Un om al armoniei interioare, al plăcerilor estetice și intelectualizate, creator al ordinii, opusă dezordinii barbare. Considerată fie construire, fie devoalare a unei esențe ferită de corupția socială, scopul rămăne acela de al unei ființe ce își interiorizează valorile ce au asigurat succesul societății umane. Acestea ar trebui să fie reperul, mai ales în condițiile unei societăți ce pare a nuși mai afla drumul, așa cum o găsim astăzi, prost așezată, rău închegată, societatea romănească. Evident, învățămăntul nu este
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
raportarea la noțiunile și regulile Însușite deja, alteori el vine din exterior, de la cadrul didactic ale cărui intervenții prin conversație euristică, discuție cu Întreaga clasă, Întrebări directe, conduc elevii spre prezentarea În mod spontan, firesc, a ceea ce au reușit să interiorizeze, a ceea ce au reținut de pe urma celor predate deja. Ideal este ca pe măsură ce elevii câștigă o experiență În acest sens să asigure singuri funcții corective. Feedback-ul este mult utilizat În ciclul primar În lecțiile destinate corectării lucrărilor, În cele de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
precis situațiile de risc (numite și zone de incertitudine). Va înțelege că, dacă există rezerve față de legitimitatea organizației în ochii membrilor, aceasta nu se întâmplă pentru că nu s-a propus cel mai potrivit "model cultural" pe care indivizii să-l interiorizeze, ci pentru că întotdeauna va prevală preformarea culturală a membrilor în fața "culturii organizaționale" respective. Un exemplu foarte clar de raționalități divergențe care produc efecte organizaționale este constituit de situația în care membrii departamentului comercial intra în conflict cu inginerii de producție
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
celui ou des ceux qui l'opèrent."86 Acest mod de a percepe comportamentul organizațional are consecințe asupra sensului care poate fi atribuit culturii (organizaționale). Ea nu mai poate fi văzută ca un ansamblu de valori și norme care, odată interiorizate de către indivizi, nu mai pot fi atinse și vor determina mecanic comportamentul acestora, ci doar ca un set de "elemente care structurează capacitățile indivizilor și ale grupurilor și care, prin această, condiționează, dar nu determina niciodată, strategiile individuale și colective
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
fi cuminte, vei primi un joc / o jucărie ...Uneori, mai ales la copii mai mari, se promit și bani. Obișnuit să-și manifeste deprinderile morale, civice, gospodărești și să-și exprime comportamentele corespunzătoare numai răsplătit, copilul, nu numai că nu interiorizează semnificația actelor realizate condiționat, dar, în mod evident, nu se va putea raporta la un sistem de valori reale. Răspunsul copilului este formal, de suprafață și nu va deveni o constantă a individului adult. Deci educația primită nu va putea
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
În asta. De fapt, eu amănânci mai mult. Ești un om Îngrozitorar s-a mutat Împreună cu Madeline. Exista cineva care Întotdeauna te făcea să mănânci. Pot simți asta Doar mișcându-te Înăuntrul tău Îți pot simți toate fantomele. Le-ai interiorizat Apoi am rpe toate Bruce.00000000000000000000000000000000000iguranța nu se putea garanta 00000000000000000000000000000 Pot simți ea a trebuit să plece pentru că acolo epe cineva care se profilează amenințător pe firmamentul vieții tale În poliția din NSW, iar eu v00000000000000000000000000000000000000000000 Costas, da puțoiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
decât celălalt). Se produce o regresie juisivă în orice contemplație. Ca și cum Originea, mama, Preistoria ne-ar lua în brațe. Secretul forței imaginilor este, fără îndoială, forța inconștientului în noi (mai degrabă destructurant ca o imagine decât structurat ca un limbaj). Interiorizăm imaginile-lucruri și exteriorizăm imaginile mentale astfel încât imageria și imaginarul se determină reciproc. Visul, fantasma și dorința dau imaginii-obiect ceva plin și suculent care se suge ca un sân și dispare deodată în noi. Forță dionysiacă, s-ar fi zis acum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
această mașină temporală de produs intemporalul; muzeele de artă modernă au creat "arta modernă", care nu exista în calitate de categorie singulară înainte de apariția (între 1920 și 1940) a spațiilor distincte afectate ei. Nu există un sentiment și un concept deasupra; privirea interiorizează norma; oricât de singulare ar fi, percepțiile noastre sunt categorizate cultural, nu numai în fața tablourilor, ci și a naturii. Eu nu văd același deșert ca și tuaregul. Al patrulea și ultimul moment: "Frumos este ceea ce este cunoscut fără concept ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
recunoscut și ca persoană 40. La începutul devenirii ca om, copilul nu este stăpânul propriei vieți. Aceasta se derulează conform dorințelor altora ("semnificativi" pentru el, în primul rând părinții), dar și normelor comunității de apartenență, constrângerilor instituționale, regulilor sociale. Când "interiorizează exterioritatea" în mod conștient, individul poate deveni subiect social, subiect existențial (cu dorința de a fi așa cum e), subiect reflexiv (cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea și de a se confrunta cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Rezultatele măsurate în bani contează! Diferitele elemente care permiteau să se dea sens activității, să se valorizeze opera, să se investească în colectivul de muncă solidar și protector își pierd consistența și substanța"299. Copiii și tinerii sunt puși să interiorizeze logica gestionară, a profitului. Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]