846 matches
-
intensitate și de durată, ea sporește dificultățile integrării socio-profesionale, amenințând echilibrul global al personalității. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare nu numai a gradului de toleranță, individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea, în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât ele să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală, a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. CAPITOLUL II Obstacol, conflict
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
capacitatea persoanei de a realiza judecăți realiste, obiective, de a renunța la egoism și indiferentism. Numai în aceste condiții, când individul urmează un drum al decentrării, al socializării (pe parcursul căruia regulile, exigențele și normele sociale și morale devin, prin procesul „interiorizării”, motivații personale, cerințe ale „Eului”) se creează premisele unei umanizări continue a personalității, a unei integrări sociale care să aducă satisfacție atât persoanei (nevoii ei de libertate a opiniilor și a convingerilor proprii), cât și cerințelor morale și juridice ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu ar putea conduce, singur, decât la eteronomie. În consecințele sale extreme, el duce la realism moral” (op. cit., p. 127). A doua etapă, cuprinsă aproximativ între 8 și 11 ani, este „egalitarismul progresiv”. Este mai mult o etapă intermediară, de interiorizare și de generalizare a regulilor și a consemnelor. specificul acestei etape l-a surprins cu finețe pe P. Bovet: copilul ascultă nu numai de ordinele adultului, ci și de regula în sine, generalizată și aplicată într-un fel original. J.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu se poate forma decât o dată cu realizarea procesului integrării noastre treptate în sistemul axiologic al „conștiinței sociale”, al deschiderii. Eului individual spre altul, și al participării noastre la efortul general depus de societate pentru „umanizarea” omului. Integrarea morală autentică presupune interiorizarea „valorilor” și a „normelor morale” în așa fel încât să se realizeze acea unitate a „faptului moral” și a „interiorității afective”. Numai în aceste condiții, în care s-a realizat unitatea între „cuvânt” și „faptă”, între „atitudine interioară” și „normele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Există printre membrii societății un nivel ridicat de stres și un sentiment de anxietate. Se caracterizează prin: stabilitate socială, tendința de structurare a activităților sociale printr-un sistem rigid de reguli formale a căror nerespectare este sancționată, comportament rațional și interiorizarea emoției, evitarea riscului, a ambiguității, a hazardului, a conflictului, a necunoscutului, planificare riguroasă, respectarea ceremoniilor tradiționale, rigiditate și dogmatism, conservatorism și rezistență la schimbare, respingerea ideilor deviante de la normă, intoleranță, precizie și punctualitate, preocupare specială pentru consens social și nevoia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
începe să fie privit cu oarecare încredere concomitent cu acceptarea realității și participarea deschisă, constructivă, la schimbare; • adaptarea - constă într-un proces dificil, neliniar, în care performanțele sunt uneori greu de evidențiat, fapt care conduce adesea la descurajare și revoltă; • interiorizarea noilor valori promovate de schimbare - noul sistem este, în fine, creat, noile procese și noile relații între oameni sunt acceptate, noul comportament intră în obișnuință, ceea ce duce la reclădirea performanței și a stimei de sine pentru persoana care a parcurs
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
astăzi. Acest tip de învățare socială pune accentul pe „climatul afectiv”, pe asigurarea unor condiții apropiate celor reale, pe furnizarea informațiilor prin intermediul filmelor, stimulându-se răspunsul emoțional și intelectual al participanților (Kidd, 1981). Comportamentul participativ înseamnă nu doar adeziune, chiar interiorizare a unor norme, ci - mai ales - angajare conștientă și afectivă, exprimată prin dorința de autoperfecționare, de dezvoltare prin contact activ cu mediul, cu o idee, cu un model de acțiune. Universitățile populare își păstrează finalitățile educaționale și modelele de acțiune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ruse, definește metafora ca mijloc de valorizare a individualității unui obiect, pentru evidențierea caracterului său unic și excepțional.48 Jean Cohen prezintă două accepțiuni ale metaforei, ca figură și ca "abatere paradigmatică";49 metafora prinde viață printr-un proces de interiorizare a obiectualului. În concepția lui Jean Cohen, metafora nu mai este o simplă schimbare de sens, ci o metamorfoză.50 "Metafora vie", despre care vorbește Paul Ricoeur, este "concluzia unei confruntări dintre predicație și devenire"51, "un proces semantic (...) și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până te-ai coace, / Mai mare scârbă mi-i face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mi-ai dat, / Parcă eu nu m-a rugat. La toți dai noroc cu carul / Numai mie cu paharul. / Și nici acela n-o fost plin / Jumătate cu venin; / Nici acel n-o fost ras, / Jumătate cu necaz."216 Interiorizarea liricului construiește un spațiu poetic al împlinirilor, ca paliativ al zbuciumului vieții. "Cântul", ca modalitate de structurare a discursului poetic, are atribuțiile unui personaj liric care transformă actul poetic în procesualitate semantică, determinând metamorfoza sensurilor și realizat de paralelismul sinonimic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și m-am mirat, / Pe-acel pod eu ce-am cătat?"228 Varianta substantivală diminutivală, "norocelul", ca incipit adresativ, potențează acțiunea imprecativă, realizată de conjuncția "de" care prefațează nucleul semantic procesual, ca trecere de la irealitatea expresiei la optativul determinat de interiorizarea actului poetic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ț-aș da foc și te-aș aprinde / Într-o margine de drum, / Ca să nu mai iasă fum; / Pe trei părți cu lemne verzi / Și pe trei cu lemne-uscate, / Să se știe peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de a mai putea controla/cenzura actele individului. Rușinea trebuie înțeleasă ca o „frână psihomorală” care împiedică individul să-și manifeste public pornirile sexuale. Acest sentiment psihomoral care este rușinea e rezultatul reprimării sexualității și al compensării acestei reprimări prin interiorizarea valorilor morale ale modelului sociocultural al Cetății. În această privință, rușinea se asociază cu teama, stabilindu-se între ele un raport de echilibru. Mai mult chiar, putem considera „teama de a nu se face de rușine” ca pe o formă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cluburi, discoteci, megafestivaluri etc. Un rol important în susținerea acestor manifestări este realizat și de presiunea care vine dinspre „mass-media”: filme, muzică, TV, radio, ziare, reviste, spoturi publicitare etc. Rușinea este un sentiment sufletesc și moral care se educă prin interiorizarea interdicțiilor și cultivarea moral-religioasă a vieții în intimitate. Degradarea normelor moral-religioase are ca efect pierderea valorică a simțului rușinii, și odată cu acesta, și a sentimentului de a comite prin ne-rușinare o greșeală, un păcat, faptul de a fi vinovat
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
s-a suit repede în pat/ (asta, își spunea povestitorul, seamănă/ cu vorba de spirit a unui francez care știa/ întotdeauna ce are de făcut și care spunea: când nu știu ce să fac, mă sui în pat)". Amintirile cresc dintr-o interiorizare proustiană; desprindem obsesiva ființă cu mâinile reci, inerte, cu ochii obosiți sau păcătoși, într-un decor nedefinit: ("Curte Iarna"). Încă din primul volum apare obsesia morții, similară cu orbirea, cu întunericul, care se lasă "și înconjoară" totul. Așa cum spune lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îi este semnalată de pasărea care bate cu ciocul în poarta pădurii și a timpului. Ștefan devine o prezență răspândită în aerul și în vegetația Moldovei, și tot ce atinge, oameni și locuri, par sacralizați. Un sentiment de liniște, de interiorizare, propice comunicării cu strămoșii, cu cei care au fost, ne trimite la L. Blaga: Ce liniște-i aici de aceea poate/ Când sărut iarba aud șoapte/ Venind de demult/ Aceste păduri care se întorc din iarnă cântând/ Leagănă-n arbori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a născut și format. Structura volumului ne trimite la "Amintirile" lui Ion Creangă și la "Desculț" al lui Zaharia Stancu. Celula familiei, cu tot soiul de rubedenii, copleșită de implicațiile sărăciei, ale despărțirilor, ale morților, cu o morală simplă, fără interiorizări grave, se află la limita măsurii și a echilibrului. Pitorescul balcanic, zâmbetul duios, întâmplarea unită cu misterul, eterna dramă țărănească incluzând măștile ce amintesc de volumele anterioare sunt componente interne ale unei structuri inerente literaturii de evocare. Aflăm că Bulzeștii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mei sunt deprinși. Dar a cunoaște înseamnă mai mult decât a ști, a demonstra etc. Rațiunea nu e unica formă de cunoaștere mai trebuie adăugate intuiția, revelația, trăirea efectivă. Cunoașterea depășește cunoștințele, e dincolo de adevărurile "demonstrate"; cunoașterea adevărată înseamnă înțelegere, interiorizare, trăire. Acest lucru trebuie, mai cu seamă, să-i "învăț" pe elevii mei. Și nu e deloc ușor. Sper ca până la sfârșitul cursurilor transdisciplinare să reușesc. De fapt, aceasta e și una din mizele acestui proiect. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
realiste și parnasiene etc., în raport de competiție sau de colaborare.“ (A. Marino, Dicționar de idei literare) 3.1.1. Romantismul În sens general, conceptul de romantism exprimă o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest sens."27 Și de aici se vede că, așa cum am mai arătat de altfel, Dilthey nu recurge la explicații de tip pozitiv, pur cauzale, prin care rămânem doar în exteriorul lucrurilor, ci la Verstehen, ceea ce presupune Einfühlung, adică o interiorizare a obiectului cunoașterii, o "identificare bazată pe ideea unității fundamentale a umanității"28 o comprehensiune ce se derulează ca "un proces în cadrul căruia cunoaștem universul lăuntric pornind de la indiciile furnizate de lumea exterioară"29. Acest proces cu desfășurarea lui circulară
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ulterioară a lui Bologa, schimbarea de atitudine etc. arată în fapt o formă de orbire, un paliativ, mască pentru golul interior al neinițiatului. Impenetrabil și perfect justificabil exterior, confundîndu-se cu execuția legală, comportamentul tînărului ofițer sugerează absența oricărei preocupări de interiorizare. Excesul de corectitudine trădează natura deliberării, fără nuanțe și străină de orice relativizare, proprii lui Bologa. Formă de imaturitate patentă, am putea spune, sprijinindu-ne tocmai pe datele personajului, premergătoare experienței războiului. În trei direcții fundamentale, trecutul recent al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lui Blaga: tăcerea, cuvântul, cântecul și o temă principală, orfismul, care încearcă să releve biografia poetului-cântăreț. Meșterul Manole L. Blaga scrie un teatru poetic, un teatru de idei, orientându-se spre mit, literatura populară, estetica expresionistă (tensiunea vizionară, sentimentul absolutului, interiorizarea ideilor, retrăirea fondului mitic primitiv, lupta conștiinței umane cu forțele iraționale). Meșterul Manole amplifică semnificațiile mitului creației (balada Mănăstirea Argeșului), dezvoltă tema sacrificiului ("jertfa creației") și evidențiază năzuința artistului spre absolut, căutarea adevărului ce depășește condiția umană, transformarea personajelor în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bate", frunza "sună" și prin conjuncția "iar" se sugerează statornicia codrului. Dacă în prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea omului cu natura, în partea a doua se constată o interiorizare a comunicării. Apropierea de folclor este evidentă: preluarea motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin: abandonarea tematicii rurale, repudierea idilismului și a tezismului, specifice literaturii anacronice, în favoarea citadinismului, a obiectivității și a analizei complicațiilor psihologice. Modernismul are un "sens predominant estetic", având trăsături particulare: "cultul formei", "rafinamentul limbajului și al construcției textului", "fundalul urban", "interiorizarea personajului în roman", "credința că percepția este plurală, viața, multiplă, realitatea, insubstanțială" (Sorin Alexandrescu). E. Lovinescu aprecia că "înnoirea limbajului" și "intelectualizarea emoției" sunt particularități ale poeziei moderne. În Istoria literaturii române contemporane, criticul afirmă: "am definit mișcarea modernistă, ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
relațiile lui Apostol Bologa cu Marta, apoi cu statul austro-ungar, atunci când apar situații conflictuale, conștiința impune schimbarea formei: Apostol încearcă să treacă la români, adică într-o altă configurație. Sub aspect tehnic, Pădurea spânzuraților se deosebește de Ion printr-o "interiorizare a viziunii". E un altfel de obiectivitate: "Ca într-un sistem de oglinzi, lucrurile se reflectă unele în altele" (N. Manolescu). Caracterizarea lui Apostol Bologa O dată cu apariția romanului Pădurea spânzuraților se modernizează romanul psihologic. Drama lui Apostol Bologa este declanșată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
milenară a unei lumi de păstori, știe să descifreze semnele și "să citească" oamenii, fiind un bun psiholog. Relevanți sunt "ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe". Trecând printr-un proces de interiorizare , munteanca are un vis, din care deslușește conotațiile morții: Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape". Motivul principal al romanului este călătoria dincolo de mormânt: "Dac-a intrat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]