608 matches
-
fără o luptă îndârjită pentru îmbogățirea mijlocului de expresie, fie el cuvântul, culoarea sau armonia sunetelor. * „Deschiderea la experiență" (openess), atitudine asociată cu abilitatea cognitivă numită „sensibilitatea la probleme". Individul este „prezent" din punct de vedere perceptiv, spre deosebire de tipul absent, interiorizat și fără spirit de observație. Deschiderea la experiență înseamnă și abordarea proaspătă, flexibilă a noilor și vechilor situații, cât și disponibilitatea de a învăța. * Dorința de a schimba starea de lucruri, neliniștea creatoare, cu accente critice față de status quo. * Interese
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
compară cu ceilalți. Criteriul principal folosit în acest caz este să fii primul sau cel mai bun. Tipul de standard fix, când se evaluează atributele în raport cu un scop sau cu un criteriu metric predeterminat. Acesta poate lua forma unor scopuri interiorizate sau a unor unități de timp (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Puterea este a doua dimensiune a perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
referință (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea interioară . Dacă feedbackul este pozitiv si necondiționat, individul va internaliza trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante pentru grupul de referință. În acest caz, individul devine direcționat din interior, folosind trăsăturile, competențele și valorile interiorizate ca măsură pentru propriul succes sau eșec. Competențele și valorile interiorizate au fost sugerate ca bază pentru sinele ideal și ca standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
si necondiționat, individul va internaliza trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante pentru grupul de referință. În acest caz, individul devine direcționat din interior, folosind trăsăturile, competențele și valorile interiorizate ca măsură pentru propriul succes sau eșec. Competențele și valorile interiorizate au fost sugerate ca bază pentru sinele ideal și ca standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
succes sau eșec. Competențele și valorile interiorizate au fost sugerate ca bază pentru sinele ideal și ca standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit prin combinarea unor standarde externe sau direcționare de ceilalți și cu cele interiorizate sau direcționate din interior, fiind dependent de orientarea față de lume a individului. Sinele ideal al persoanelor direcționate de ceilalți se dezvoltă prin stabilirea normelor și rolurilor membrilor din grupul de referință. Audiența pentru acțiunile individului devine grupul de referință și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde întâmpină dificultăți pe măsură ce încearcă să foloseacsă, să înțeleagă, să gândească în propoziții Însușirea citirii reprezintă pentru copilul deficient de auz ”o învățare a unei noi limbi”, un proces de raționare și gândire pentru care
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
părintească presupune încredere și 5siguranță din partea copilului, afecțiune și înțelegere din partea părinților, dar ea nu trebuie exagerată fără riscul de a provoca o serie de dificultăți evoluției psihologice normale. Cel mai adesea, copiii lipsiți de dragostea părintească sunt timizi, instabili, interiorizați și complexați, în timp ce capriciul, răsfățul, lipsa de voință și fermitatea caracterizează de cele mai multe ori copiii ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și beneficiile obținute dintr-o acțiune și, pe această bază, să renunțe la o acțiune sau să accepte o alta. Tehnicile de moralizare, interne și relaționare, constau în simularea sau inhibarea unei conduite a copilului prin apelul la valori deja interiorizate(religioase, morale, estetice etc.) considerate superioare.În general, părinții apelează mai frecvent la tehnici de control și mai rar la tehnici de moralizare. Controlul este preferat în familiile în care tatăl are o poziție socio-profesională joasă, iar nivelul studiilor mamei
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la activitățile în colectiv; atenție manifestată doar în muncă individuală; - Memorie: memorează mai lent dar cunoștințele sunt păstrate pentru o perioadă lungă de timp; - Gândirea: capacitatea de a utiliza operațiile gândirii - medie;Limbajul: vocabular sărac, predomină monologul; Temperament: calm, sensibil, interiorizat, neîncredere în forțele proprii; - Dispoziții afective: tristețe atât la școală, cât și acasă; - Însușiri aptitudinale: după pierderea mamei rezultate slabe, rezolvă cu erori. c) Cauze pedagogice: - Preferă muncile individuale, activitățile care nu-1 solicită să vorbească. V. Aspecte particulare Pierderea mamei
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și la spiritele europene cele mai profund asimilate la o imagine tot mai personalizată și subiectivizată a Europei culturale. Suntem, devenim, ne revendicăm de la un model cultural european din ce în ce mai interiorizat și asumat ca o experiență strict personală și irepetabilă. programul se transformă acum într-o adevărată confesiune, iar aceasta din urmă se confundă cu enunțarea și afirmarea unor opțiuni de esență. purtăm fiecare din noi idealul unei anumite Europe culturale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai ales, o evidentă realitate. Nu vedem de ce și o astfel de integrare europeană ar fi la noi, dimpotrivă, culpabilizată, anatemizată. Europa bineînțeles înseamnă, în acest plan, libertatea absolută de conștiință. Iar credința de orice fel este și rămâne profund interiorizată și nepublicitară, sau nu există ca fenomen spiritual autentic. Europa înseamnă, în orice caz, în această fază istorică, stat laic, neconfesional și cu atât mai puțin fundamentalist. Ideea europeană trebuie subliniat mereu este esențial și structural ideologică. Conținutul său este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
clasă, absenteismul, refuzul de a-și face temele, violențe verbale față de colegi și chiar față de profesori, comportamente agresive. G.Weil vorbește despre sindromul eșecului școlar ca un factor de risc important În privința creșterii violenței școlare. Pentru Weil, sentimentul de eșec interiorizat antrenează sechele psihologice profunde și durabile ce se exprimă adesea prin comportamente violente. Autorul menționat plasează originea sindromului de eșec școlar În situația de Învațare. Elevul aflat În situația de eșec și care este pus de nenumarare ori În fața unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
copii, nu niște adulți”. De cele mai multe ori copilul are nevoie de așa-zise „mici momente de libertate” pentru a se putea descurca în anumite situații singur, simte nevoia să se elibereze de regulile pe care nu le-a asimilat și interiorizat, are nevoie de încredere și de încurajări pentru a-și crește și întări stima de sine. Folosirea autorității parentale (sau a puterii), aparent eficientă în anumite condiții, este destul de ineficientă în alte condiții, chiar generând efecte secundare. Multe, dacă nu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc acest capitol − care, deși ultimul în economia generală a cărții
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
simtă și să se poarte. Aceasta este o responsabilitate majoră: în funcție de ce observa copilul la părinți, el va învăța prin imitare și asimilare. Un părinte trebuie să fie conștient că tot ceea ce va spune și face va fi observant și interiorizat de către copil, de aceea a încerca să fii un model pozitiv este atat de important. Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalități armonioase, căldura căminului părintesc, afecțiunea părinților, înțelegerea familială sunt esențiale. în creșterea, educarea și formarea acestuia
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
rară. Evoluția ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale. Ultimele culegeri - Mi-e dor (1971) și Mă caut (1976) -, ciclul Postume din antologia Poezii (1981) propun o lirică de atmosferă, dominată de neliniști, interiorizată și dramatică, mai bogată în substanță sufletească. Aplecat asupra stărilor de spirit polare, poetul se autoexaminează și se autodefinește sever în raport cu timpul și cu „înaltul sens de Om”, aspiră spre puritate morală, meditează asupra rosturilor condiției umane. El condamnă tot
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
comunismul secolului XX este strâns asociat cu utilizarea terorii ca practică sistematică a violenței pentru cucerirea puterii, menținerea ei și punerea în aplicare a proiectului comunist. Această teroare a generat în toate societățile comuniste un sentiment de teamă intensă și interiorizată. Până în 1914, concepția despre violență a lui Lenin* se inspiră din patru surse: Marx*, în Manifest - „Comuniștii declară deschis că nu-și pot atinge obiectivele decât distrugând prin violență vechea ordine socială” -, Blanqui și tentativele lui de insurecție întreprinse de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
datele cunoscute; însă credința populară în această interpretare nu poate fi eradicată. Falsitatea evidentă a acestor teorii a fost irelevantă pentru succesul sau eșecul lor. Decisivă pentru succesul acestora a fost capacitatea de a satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Autoritarismul frust al poporului german a întrebuințat teoriile rasiale ca mijloc prin care să obțină autoconfirmarea faptului că, în ciuda tuturor dovezilor, este în mod natural superior tuturor și că, prin politici adecvate, poate deveni superior în fapt. Anticipând gloria viitoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în fața minorităților care trăiau între granițele sale, iar succesul inevitabil al acestei încercări a părut că oferă dovada empirică a veridicității teoriilor rasiale. În mod similar, interpretarea economică a teoriei imperialismului și a războiului satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Opinia comună, tulburată de complexitatea amețitoare a relațiilor internaționale din epoca noastră, tânjește după o explicație care să fie atât simplă, cât și plauzibilă. Oferind această explicație, interpretarea economică liniștește opinia comună. Îndeplinește pentru acțiunea politică o funcție similară celei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precare Între interese conflictuale” (Moscovici, 1979). Ceea ce Înseamnă că nu este sudată decât prin emoții ori extaze comune ori prin conducătorii carismatici pe care și-i alege. Este opusul majorităților nomice, „care se caracterizează prin reguli sau coduri comune puternic interiorizate (Biserici, partide, mișcări sociale etc.)”. A se smulge din rândurile masei Înseamnă, pentru muzicienii underground, să se dezbare de o identitate flotantă, prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propus În anii ’80 ca acest amestec aparent contradictoriu să fie numit „rasism din aversiune” (aversive racism) (Gaertner și Dovidio, 1986). Sigur este că aceste configurații paradoxale de atitudini arată că „dilema americană” nu a fost depășită: idealurile declarate (și interiorizate) par În continuare În conflict cu anumite atitudini și comportamente curente care le contrazic. Unii autori, ca Lipset sau D’Souza, interpretează totuși faptele psihosociale Într-un cu totul alt sens, ceea ce le permite să considere că rasismul este, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RN LIMBĂ FUNCȚIONALĂ. O limbă nu se manifestă în comunicare ca un mod unic și invariabil de a vorbi, ci prin modalități diversificate și mereu înnoite, iar uneori intens particularizate. Fiecare dintre aceste modalități se concretizează pornind de la un aspect interiorizat al limbii pe care vorbitorul, înțeles ca reprezentant al unui grup căruia îi este proprie vorbirea respectivă, îl are în conștiința sa. Ca atare, există o limbă funcțională ca formă particulară a limbii pe baza căreia se realizează vorbirea. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]