4,210 matches
-
grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile grupului; * Permeabilitatea față de persoanele din afara grupului; * Polarizarea eforturilor către scopul comun; * Eficacitatea, stratificarea și stabilitatea grupului; * Conflictele interpersonale; Cercetările de psihologie experimentală au evidențiat că gruprurile satisfac nevoia de afiliere, sunt un mijloc de stabilire a imaginii de sine și o modalitatea de colaborare și socializare. În cadrul grupului se conturează obiective individuale (impresionarea profesorului, dorința de a deveni
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
primul stadiu grupul este o colecție de indivizi care tind să-și stabilească propria identitate în cadrul echipei. În faza a doua scopurile, rolurile, conducerea, normele de lucru și de comportament sunt, de regulă, contestate și restabilite. Depășirea ostilității în relațiile interpersonale, determinată de testarea normelor de încredere, este urmată de stabilirea practicii, experimentează și testează decizii. În faza de conducere, colecția de indivizi devine grup cu capacități creative. În cadrul procesului intructiv-educativ se formează echipe de elevi pentru: * Dezvoltarea creativității și a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
problemei, ceea ce permite implicarea elevilor mai puțin pregătiți; * Problemele considerate epuizate ca posibilități de rezolvare primesc soluții noi; * Sunt notați elevii care dovedesc albilități deosebite în formularea ideilor, ceea ce anulează caracterul de constrângere al evaluării; * Ameliorează efectul inhibitor al relațiilor interpersonale; * Corectează aspectele negative ale socializării ca sursă de învățare a unor comportamnente stereotipe și a unor structuri cognitive rigide. Tehnica asaltului de idei are și câteva limite inerente. Pentru că profesorul-lider al grupului stabilește criteriile de evaluare, notarea poate purta pecetea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
5 în ceea ce privește codul valorificat în codificarea/decodificarea mesajului, canalul de transmitere a acestuia, valențele contextuale etc. Comunicarea-relație se constituie, astfel, într-o realitate procesuală cu două fațete (în această interpretare): una care vizează relația cu/raportarea la cadrul referențial, personal, interpersonal, acțional etc. și cea de-a doua, care presupune ancorarea într-un sistem minim de compatibilități care să optimizeze (deși în măsură diferită de la caz la caz) actul comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicare în general, unde contextul personal este avut în vedere preponderent prin prisma elementelor care individualizează locutorul și interlocutorul, premise ale subiectivității acestora, iar cel de-al doilea tip de context implică relațiile dintre locutor și interlocutor, relații de ordin interpersonal (familial, amical, colegial etc.), ierarhic (superior subordonat, subordonat subordonat etc.), contextual (cunoscut necunoscut, gazdă musafir/invitat etc.) existente, impuse, (re)stabilite, nuanțate, redimensionate etc., toate aceste coordonate purtând, însă, amprenta relativității 11. Prin prisma acestei direcții de analiză/interpretare, discursul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Coșeriu, Eugen, Determinatió y entoro. Dos problemas de una linguistica del hablar. Teoria del lenguaje y linguistica general. Cinco estudios, Madrid, ,,Biblioteca Romanica Hispanica" Editorial Grados, 1962 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Fisher, B. Aubrey, Interpersonal communication: pragmatics of human relationships, New York, Random House, 1987 Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, București, Editura Universitară, 2002 Hobjilă, Angelica, Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2003 Koch, Peter; Oesterreicher, Wulf, Gesprochene Sprache in
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o parte, respectiv la cele ale desfășurării anumitor tipuri de activități, incluse într-un sistem organizat în conformitate cu anumite principii, prin raportare la anumite coordonate de ordin spațial (grădinița, sala de grupă, centrele de interes/,,colțurile" etc.), temporal (orarul grupei), personal, interpersonal (ceilalți copii din grupă, educatoarea/educatorul, alte persoane) etc. ale situației de comunicare didactică; dezvoltarea normală, fizică și psihică, în ritm propriu, a copiilor; satisfacerea ,,nevoilor interioare" ale copiilor preșcolari: nevoia de mișcare, de relaxare, curiozitatea; ancorarea copilului în joc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației de a facilita comunicarea are trei componente: relația dintre ființa umană și cultură, comunicarea fiecărui individ cu propria individualitate și comunicarea interpersonală"109, de unde și ancora care permite plasarea comunicării (cu toate aspectele/componentele sale) la fiecare nivel, nuanțat, al finalităților oricărui demers instructiv-educativ. 4.1.2. Obiectivele educaționale ale reformei (reflectare a obiectivelor generale ale sistemului de învățământ prin prisma unui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exercițiile de exprimare a sentimentelor; jocurile 227 focalizate pe comportamentul pozitiv; jocurile centrate pe identificarea/cunoașterea propriilor trăsături de personalitate etc. vezi, în acest sens, și sugestiile din Shapiro: 1998, centrate pe cunoașterea de sine și a celuilalt, pe raporturile interpersonale (Munți și văi, Fulgi de zăpadă, Despre stereotipuri, De aceeași parte a drumului, De-a telefonul, Fii atent la pașii tăi, Limbajul trupului, Jocul de-a ghicitul, A ne pune în pielea altcuiva etc.). 6.3.23. Modelarea Modelarea 228
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Mijloacele de învățământ sunt elementele de ordin material, funcțional și instrumental care facilitează abordarea anumitor conținuturi, prin prisma finalităților vizate, în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor și prin raportare la reperele de ordin spațial, temporal, personal/interpersonal ale derulării diferitelor tipuri de activități. Aceste elemente pot fi valorificate, în funcție de rolul pe care cadrul didactic li-l conferă, în etape diferite ale demersului instructiv-educativ: în reactualizarea anumitor conținuturi asimilate anterior, în (re)sistematizarea, fixarea acestora, în recapitulare, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
proces în general, în cadrul activităților desfășurate în grădiniță și în alte situații de comunicare pentru care este pregătit astfel copilul; valențele contextului conferă individualitate fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Alexandru, Julieta; Filipescu, Valentina (coordonator); Glod, Florica; Herseni, Ioana; Lungu-Nicolae, Sora; Stoiciu, Martha-Elena; Tunșanu, Eliza, Instrumente și modele de activitate în sprijinul pregătirii preșcolarilor pentru integrarea în clasa I, București, Editura Didactică și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
învățământul preșcolar, Vol. 2. Comunicarea scrisă, București, Editura Compania, 2001 Duță, Ștefania Silvia, Poveștile și povestirile lui Ion Creangă în curriculumul grădiniței, Slatina, Editura Didactic Pres, 2006 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Fisher, B. Aubrey, Interpersonal communication: pragmatics of human relationships, New York, Random House, 1987 Gherghina e.a., Dumitru, Limba și literatura română. Literatura pentru copii, Craiova, Editura Didactica Nova, 2005 Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, București, Editura Universitară, 2002 Hansen, Kirsten; Kaufmann, Roxane K.; Burke Walsh
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Gabriel Albu, Comunicarea interpersonală Elena Dimitriu-Tiron, Consiliere educațională Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori Emil Stan, Despre pedepse și recompense în educație Roxana Tudorică, Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc Elena Dimitriu-Tiron, Dimensiunile educației contemporane Horst Siebert, Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare Elisabeta
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicarea ,,pare să implice o acțiune asupra spiritului persoanelor: acțiunea comunicațională nu pune în relație subiectul și obiectul (cuplu tehnic), ci subiectul cu subiectul (cuplu pragmatic). Omul acționează asupra (reprezentărilor) omului prin intermediul semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizate astfel doar la nivelul teoretic, al interpretării, realitatea fiind unitară), și în opinia conform căreia comunicarea didactică presupune o relație angajată simultan la nivelul a două planuri: ,,codul cognitiv-in-formațional și codul afectiv-interpersonal", de unde următoarea posibilă schematizare: ,,(1) nivelul contactului interpersonal cu ipostazele: (a) recepția mesajelor și a interlocutorului; (b) percepția mesajelor și a interlocutorului; (2) nivelul schimbului interpersonal cu ipostazele: (a) schimbul informațiilor; (b) schimbul stărilor și al atitudinilor" (Ezechil 2003: 139). 26 Avem în vedere, în acest context, multiplele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
presupune o relație angajată simultan la nivelul a două planuri: ,,codul cognitiv-in-formațional și codul afectiv-interpersonal", de unde următoarea posibilă schematizare: ,,(1) nivelul contactului interpersonal cu ipostazele: (a) recepția mesajelor și a interlocutorului; (b) percepția mesajelor și a interlocutorului; (2) nivelul schimbului interpersonal cu ipostazele: (a) schimbul informațiilor; (b) schimbul stărilor și al atitudinilor" (Ezechil 2003: 139). 26 Avem în vedere, în acest context, multiplele ,,roluri" pe care le îndeplinește cadrul didactic în cadrul demersului instructiv-educativ: mediator, actor, instructor, consilier, ,,(re)modelator al situațiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fost tu însuți ucenic, destulă vreme.” Proverb latin „A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenințată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.” Eugen Pora 1 INTRODUCERE Educația este un transfer interpersonal de idei, abordări și date considerate a fi fundamental relevante pentru o viață umană armonioasă. Aceste informații sunt prezentate și preluate într-un cadru formal (școală, facultateă sau non-formal (discuții personale, etc.Ă. Registrul bogat al „noilor educații” permite deschiderea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
siguranță și fiziologice, satisfăcute prin hrană, aer, apă, salariu, locuință, condiții de muncă etc.; ele corespund întru totul nevoilor fiziologice ale lui Maslow, dar și acelor nevoi de siguranță care sunt satisfăcute mai degrabă de către condițiile materiale decât de către relațiile interpersonale. Nevoile relaționale sunt cele care se referă la legăturile cu mediul social. Prin ele se urmărește obținerea dragostei, apartenenței și afilierii la grup, stima. Aceste nevoi sunt satisfăcute prin relații interpersonale. Ele corespund destul de bine cu nevoile de apartenență ale
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
satisfăcute mai degrabă de către condițiile materiale decât de către relațiile interpersonale. Nevoile relaționale sunt cele care se referă la legăturile cu mediul social. Prin ele se urmărește obținerea dragostei, apartenenței și afilierii la grup, stima. Aceste nevoi sunt satisfăcute prin relații interpersonale. Ele corespund destul de bine cu nevoile de apartenență ale lui Maslow și cu acele nevoi de autostimă care implică feedback de la ceilalți. Totuși, Alderfer subliniază că nevoile relaționale sunt satisfăcute de interacțiunea deschisă, sinceră, cinstită, mai degrabă decât de către lucruri
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ambiția transparenței, a „dezgolirii” totale a alterității culturale. Merg spre celălalt nu cu gândul să aflu totul despre el, să intru (spiritual) În el, să devin ca el. O astfel de gesticulație conduce nu la delimitare, ci la... desființare! Raportarea interpersonală și interculturală pune În evidență jocul firesc dintre cunoaștere și necunoaștere, dintre Închidere și deschidere, dintre concentrare și difuziune, dintre transparență și mister. 4.3. Până unde merge Înțelegerea celuilalt Am intrat Într-o epocă a mărturisirii și transparenței. Putem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
televiziune; vivacitatea acesteia face ca fantasticul să pară aproape ca și lumea reală (Katz, 1989, p. 10). o mare parte din ceea ce copiii văd la televizor este alcătuit din violență, reprezentată ca cea mai potrivită cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de răzbunare a insultelor și ofenselor, de a obține dreptatea și toate lucrurile dorite de la viață (Eron, 1992, p. 143). Deci, modul de reprezentare a violenței și duratele televizionării sunt un factor posibil pentru unii autori, cert pentru alții, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
interpretate două categorii diferite de ficțiuni: cele pentru tineret (și adulți) și cele pentru copii și adolescenți și ce fel de referenți culturali oferă acestea copiilor prin imaginarul propus: Unele dintre aceste seriale și filme scenarizează grupuri de tineri, relații interpersonale de prietenie sau dragoste, ca și viața de familie. O întrebare-cheie care necesită răspuns: cum sunt percepute de către copii - de pildă, ca „moduri de a anticipa experiența autonomiei”, ca moduri de confruntare cu lumea adulților. Diferența (de conținut), dar mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii 100% „negativi”, alții 100% „pozitivi” - toți fiind, deopotrivă, eroizați. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]