844 matches
-
comportamentului uman preconizat și în ceea ce înțelegem prin globalizarea actuală. Istoria globalizării începe cu marile fluxuri migratoare, cu descoperirea de noi continente și teritorii, cu formarea imperiilor, se accentuează odată cu progresul adus de epoca industrializării. În plan economic, creșterea comerțului interstatal, bazat pe instituții stabile, autorizate să facă schimb de bunuri cu alte state, premerge perioada liberalizării comerțului denumită și „Prima eră a globalizării”, care are specific Pax Britania, aurul ca standard economic în comerțul mondial (perioada 1850-1880). Fundamentarea teoretică a
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
După aceasta sumara prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcam aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care tratează problemele politice, relațiile interstatale și interumane din diverse epoci. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuita a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compară literatura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Și comunitatea de indivizi, comunitate care-Și exprimă tot prin intenție voința. Este o acțiune conformă cu realitatea subiectului colectiv de drept care poate fi reprezentat de orice formă de organizație umană, de la organizații Și organizări teritoriale, locale, naționale, la organizații interstatale sau transnaționale. Fie că este vorba de o formă de organizare statală sau economică, ideile de unitate Și apartenență la comunitatea umană sunt întreținute de faptul că aceste forme reunesc sub titulatura lor indivizi umani care sunt organizați în grupuri
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de bani primite de la pariori. Decepția lovește jocul preferat al americanilor. 1920-1929: Sinclair Lewis îi denunță pe falșii evangheliști; Ida Tarbell denunță Rockefeller și toată lumea denunță oamenii de afaceri necinstiți și politicienii corupți. 1959: Citat în fața Comitetului Comerțului Extern și Interstatal, profesorul Charles Van Doren de la Universitatea Columbia admite că a aranjat câștigurile de la bine-cunoscutul concurs televizat, transmis pe NBC, „Twenty-One”. Nu putem avea încredere nici în profesori. 1961: Burt Lancaster câștigă Premiul Academiei pentru interpretarea unui evanghelist imoral în „Elmer
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample coordonate fundamentale: relațiile sociale la nivel geopolitic și, implicit, interstatal și internațional în spațiul postindustrial; relațiile interindividuale și intergrupale sub aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
filierelor de formare reproduce divizarea socială existentă în societate. Însuși contextul social și cel global comportă numeroase modificări structurale și funcționale. În condițiile libertății de expresie, ale democratizării vieții sociale, ale liberei circulații, ale dispariției unor linii nete de demarcație (interstatale, interetnice, interconfesionale etc.) educației îi revin sarcini inedite și dificile. Sistemele educative sunt în continuare rigide, adaptate la situațiile monoculturale, conținuturile și strategiile didactice au în continuare un caracter etnocentrist sau egocentrist și predispun mai degrabă la izolare decât la
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ce joacă un rol predictiv interindividual. Cu toate aceste limite, patternurile de asociere descoperite de G. Hofstede, alcătuite din țări aflate într-o anumită proximitate, coincid cu regiunile geopolitice, ceea ce conferă validitate instrumentelor folosite. Rămîne de asemenea solidă explicația diferenței interstatale cu ajutorul variabilelor economice, tehnologice și geografice. Principalele obiecții pot fi rezumate astfel: studiul a fost efectuat intr-o singură companie (IBM), cu un nucleu american puternic și cu un specific organizațional pronunțat, fapt care poate favoriza un set de norme
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
în mi minor, Op. 85. 1920. La 10 ianuarie se înființează Liga Națiunilor, cu participarea unui număr de 42 de state, mai puțin SUA în urma refuzului Congresului American. Scopurile declarate ale acestei organizații internaționale sînt dezarmarea, securitatea colectivă, rezolvarea conflictelor interstatale prin negocieri diplomatice și bunăstarea generală. // Semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria (4 iunie). // Semnarea Tratatului de la Sèvres cu Turcia (10 august). // Semnarea primului Tratat de la Rapallo care reglementează disputele teritoriale dintre Italia și Iugoslavia; Italia ia Istria, Iugoslavia ia
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
publică mondială din ce în ce mai mult la începutul mileniului III, adică pe masură ce presa, radioul televiziunea si internetul au distribuit rapid și pe scară largă informații despre actele de terorism. Se poate spune că terorismul este un factor perturbator al relațiilor interstatale și interetnice și un "parazit" al lumii contemporane. Războiul contra terorismului nu va fi decis cu o singură lovitură nimicitoare. El este un război care va cere răbdare, hotărâre de nezdruncinat, cooperare internațională și creativă, o îngemanare armonioasă a măsurilor
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
războiului cu aceeași semnificație de acte de terorism. Războaiele oferă însă, atât forțelor guvernamentale, cât și mișcării insurgente, posibilitatea de a depăși limita "violenței ilicite" și de a comite excese care să terorizeze oponenții, parcă mai mult decât în războaiele interstatale, fără un control strict al comunității internaționale. Trebuie reamintit că Statutul Curții Penale Internaționale cu caracter permanent, adoptat la Roma, în 1998, califică astfel de excese drept crime de război, deoarece obligația respectării dreptului internațional umanitar revine atât membrilor forțelor
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
un act de terorism. Specialiștii spun chiar că dreptul conflictelor armate ar putea servi ca model pentru o nouă reglementare juridică a problemei terorismului și în timp de pace. Se poate spune că terorismul este un factor perturbator al relațiilor interstatale și interetnice și un parazit al sistemului internațional. Este firesc în acest context ca brutalitatea actului terorist și imprevizibilitatea lui să tulbure regulile jocului tradițional al politicii. De aici necesitatea, pentru orice sistem democratic, de a replica în regim de
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
state arabofone sahariene (Ciad, Sudan, Mauritania), condiții interne dificile, generatoare de conflicte civile prelungite și situații tensionate cu statele vecine. Totodată, complexitatea tabloului etnic și confesional a contribuit la potențarea conflictelor interne din Sudan, Ciad, Liban, Irak, precum și a celor interstatale dintre Sudan-Ciad, Libia-Ciad, Sudan-Eritrea ș.a. Unele stări conflictuale au avut la bază diferențe ideologice (deseori alimentate din afară), care au determinat cronicizarea pentru lungi perioade de timp a divergențelor interarabe, semnificative fiind raporturile tensionate dintre Siria și Irak și dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
imenselor rezerve energetice. Nu în ultimul rând trebuie menționate remanențele structurale de ordin istoric și politico-administrativ rămase din perioada colonială, complementate cu încercări de implementare a unormodele socio-culturale și politice de sorginte europeană, ce au cauzat multiple tensiuni interne și interstatale. De altfel, importanța moștenirilor istorice (din perioada franceză sau britanică) rezidă tocmai în faptul că oferă multiple strategii, în care alianțele și reașezările sunt întotdeauna posibile, dar și generatoare de tensiuni. Dar toate aceste probleme sensibile ce constituie cauze/premise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
centrului de putere american, fapt ce configurează o nouă serie de relații tensionate în perimetrul lumii arabe. La scară spațială, materializarea tuturor acestor premise în stări conflictuale a avut loc la diferite scări de amplitudine regională: conflicte/tensiuni interne (intrastatale), interstatale (interarabe) și stări conflictuale cu state nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fenomene conflictuale la scări teritoriale diferite. Spre exemplu, diferențierile spațiale etno confesionale au generat în Sudan și Ciad conflicte interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat conflictele interstatale arabo israeliene desfășurate la scară regională. O serie de diferențieri ideologice au determinat stări tensional-conflictuale atât la scară interstatală (interarabă), precum divergențele siriano-irakiene, cât și la nivel intern, așa cum sunt tensiunile dintre facțiunile yemenite, continuate chiar și după unificarea țării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat conflictele interstatale arabo israeliene desfășurate la scară regională. O serie de diferențieri ideologice au determinat stări tensional-conflictuale atât la scară interstatală (interarabă), precum divergențele siriano-irakiene, cât și la nivel intern, așa cum sunt tensiunile dintre facțiunile yemenite, continuate chiar și după unificarea țării din 1990. Totodată, unele conflicte asemănătoare au fost cauzate de factori diferiți de la o regiune la alta: tensiunile interyemenite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații, diferendele dintre statele arabe au ca principal substrat motivațional elementul teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale, prin faptul că o mare parte din frontierele interstatale din spațiul arab sunt moștenite din perioada administrației coloniale și despart, nu neapărat areale locuite de aceeași etnie ca în Africa anglofonă și francofonă, ci spații de veche folosință sau stăpânire ale unor puternice familii locale (emiri, șeici). Invocând tot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră interstatale. Acest procent dă măsura gradului de insecuritate și fragilitate geopolitică a spațiului arab, dar și a lipsei de unitate a lumii arabe, în pofida omogenității etno-lingvistice. Practic, numai 11% din numărul frontierelor interarabe pot fi considerate stabile, adică doar 4 dyade
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Yemen, Eritrea, Djibouti, Somalia, Sudan, Ciad, Egipt, Libia, Tunisia, Maroc, Sahara Occidentală. Doar Iordania, Irak, Arabia Saudită, Bahrain, Algeria, Mauritania au avut câte un singur segment de frontieră permanent stabil, neafectat de disensiunile bilaterale (dyadele Iordania-Irak, BahrainArabia Saudită, Algeria-Mauritania). a. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe propriu-zise: Arabia Saudită - Yemen - diferende frontaliere (frontiera deșertică comună nu este trasată încă în totalitate) și politice (expulzarea a 800.000 yemeniți ca urmare a neralierii Yemenului la coaliția antiirakiană în 1991, sprijinirea forțelor promonarhiste din Yemenul de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
algeriano-marocane. Maroc - Sahara Occidentală - Marocul revendică și administrează teritoriul vest saharian, dar statutul acestuia rămâne încă incert, iar eforturile O.N.U. de a reglementa printr-un referendum problema suveranității Saharei Occidentale nu s-au materializat până în prezent. b. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabofone mixte: Sudan - Ciad - legăturile și așa tensionate dintre cele două state arabofone, s-au înrăutățit odată cu (re)izbucnirea conflictului intern din Ciad în decembrie 2005, în care sunt implicate forțe insurgente din estul țării susținute de grupări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
teritoriilor locuite de somalezi. Îngrijorarea este justificată având în vedere pretențiile teritoriale din trecut ale Somaliei asupra spațiului djiboutian, emise în baza faptului că 47% din populația Republicii Djibouti este formată din somalezi issa și somalezi gadabursi. c. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe și state arabofone mixte: Egipt - Sudan - disputa frontalieră asupra ariei “triunghiului Halaib” (20.580 kmp.) situat în lungul litoralului Mării Roșii, a fost temporar aplanată prin acordul din 2001 privind retragerea forțelor militare ale celor două state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe de o parte și Arabia Saudită și Algeria pe de altă parte, fiecare din cele două grupuri înregistrând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]