1,413 matches
-
să se asfalteze drumurile și șoseaua, că e plină de gropi” (bărbat, 22 de ani); „Ar trebui să se facă ferme și să se creeze locuri de muncă” (femeie, 35 de ani). Au existat și respondenți pe care i-am intervievat la prima ieșire pe teren și care, spre sfârșitul anului, reîntâlnindu-i, am sesizată că au început să își modifice părerea față de gradul de europenitate al Tomșaniului: „Au început să miște ceva: au ajuns gazele, școala s-a modernizat, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani); „La noi îi mai bine, îi mai liniștit, nu-i atâta război, cutremure... Îi țara noastră...” (agricultoare, 38 de ani); „Aici îi bine, că-i a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani). Percepția celor intervievați despre ideea de a fi european se împarte, după cum era de așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o imagine relativ pozitivă, gândindu-se probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu ziarul și care au fost intervievați în cadrul cercetării de teren. Datele culese în teren, la scurt timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu posterul și care au fost intervievați în cadrul cercetării de teren. Impactul posterului a fost diferit de cel al ziarului. Dacă ziarul s-a bucurat de diseminare crescută și a suscitat un interes sporit în satele mai sărace, posterul a fost mai bine receptat în Tomșani, satul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Printre personajele remarcate se numără promotoarea proiectelor locale din Zizin, județul Brașov. Pe de altă parte, dintre cei care „au făcut” emisiunea, se distinge imaginea moderatorului, Emil Hurezeanu, care este o figură foarte populară în rândul populației rurale, majoritatea celor intervievați menționându-l ca personaj important. Notorietatea sa depășește însă grupul celor care au vizionat emisiunile, fiind menționat și de către alți săteni care îl numesc „băiatul tânăr din Parlament”. Ca în orice poveste, și în cazul emisiunilor despre sate apar și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
of the American Mind să fi fost considerată de unii (ca profesorul de filozofie Robert Paul Wolff), mai în glumă, mai în serios, un canular al lui Bellow. Se spunea că romancierul ar fi inventat tot: și autorul, și cartea! Intervievat după apariția cărții, Bellow și-a regretat cruzimea portretistică, dar nu a retractat-o: s-a plâns că oamenii sunt prea înclinați să-l citească literal: se întreabă dacă evocarea este veridică, dacă faptele relatate au avut loc în realitate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
demografică, comentatorii încearcă să discearnă consecințele societale, de la strategiile educative la etica muncii, de la cultura politică la viața cotidiană și așa mai departe. Două mii de „minoritari” (alt termen aproximativ care merită privit mai îndeaproape) - formând un eșantion reprezentativ - au fost intervievați în douăsprezece limbi diferite, de la engleză și spaniolă la cele două dialecte chineze principale, coreeană, vietnameză, tagalog, japoneză, thailandeză, cambodgiană, laoțiană și hindi. Rezultatele sondajului au fost coroborate cu datele recensământului din 2000, pentru a corecta eventualele erori în construcția
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
oră”. Rubrica „Teatru, literatură, artă” are următoarele subdiviziuni: „Pe o foaie de bloc”, cuprinzând „tablete” semnate de Ion Pas, care scrie despre Anatole France, Pirandello, V. I. Popa, ca și despre nevoia acordării unui statut de profesionist scriitorului român, îl intervievează pe Petre C. Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea, comentează literatura pentru tineret, criza cărții și difuzarea ei, urmărește filiația Heine, Goebbels, A. C. Cuza în promovarea ideilor de dreapta; „O carte pe zi”, un fel de cronică literară, dar fără semnătură, unde
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
genericul Artiștii și politica, un articol din 1927, aparținând lui Cesar Vallejo, iar Rodica Lascu-Pop dezvăluie, printr-o traducere din Bust Gils, câteva dintre Metodele doctorului. În fine, Petru Poantă și Mihai Dragolea fac cronică literară, în timp ce Mircea Ghițulescu îl intervievează pe Ion Caramitru, în calitatea acestuia de om politic. D.B.
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de sănătate. Am intervievat 242 de persoane de diferite etnii și religii din România, completând apoi studiul cu investigații clinice și paraclinice. Principala noastră preocupare a fost aceea de a stabili concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică în domeniul medicinei clinice, sănătății publice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
scăzut de subiecți cu două și trei patologii, în timp ce ortodocșii de rit vechi au cel mai mic procent de subiecți cu o singură patologie și nici unul dintre călugări nu suferă de mai mult de două boli. Tabelul 2. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de APP și religie (valori absolute și %) APP/Religie Ortodox Monah AZS Rit vechi Total 0 4 (8,5) 11 (29,8) 55 (40,7) 4 (16,7) 74 (30,4) 1 32 (68,1) 20 (54,0) 64 (47
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian (%) Veget (%) Total (%) 0 21 (16,3) 48 (44,4) 2 (50,0) 71 (29,4) 1 77 (59,7) 46 (42,6) 2 (50,0) 125 (51
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
față de cei cu tipul de alimentație carnivoră. Distribuția simptomatologiei în funcție de tipul de religie este prezentată în tabelul 4, membrii AZS având cel mai mare procent de asimptomatici - 85%, de asemenea, 57% dintre călugări nu prezintă simptome. Tabelul 4. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și religie (valori absolute și %) Nr. simpt./Religie Ortodox Monah AZS Rit vechi Total 0 19 (40,4) 21 (56,8) 86 (63,7) 8 (33,3) 134 (54,9) 1 18 (38,3) 8 (21
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și adventiști. Există, de asemenea, o corelație între simptomatologie și tipul de alimentație (tabelul 5). Jumătate dintre subiecții care consumă carne sunt asimptomatici, dar 60% dintre ovo-lacto-vegetarieni sunt asimptomatici. Simptomatologia indică o permanentă discrepanță în favoarea ovo-lacto-vegetarienilor. Tabelul 5. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și tipul alimentației. (val abs și %) Nr. simpt./ Tipul alimentației Carnată (%) Vegetariană (%) Total (%) 0 66 (51,2) 65 (60,1) 3 (75,0) 134 (55,6) 1 45 (34,9) 33 (30,6) 1 (25,0
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
statistic semnificativă; din examinarea frecvențelor absolute, se poate constata proporționalitatea similară a numărului de simptome pe tipul alimentației. Distribuția simptomelor în funcție de etnie este egală între grupuri, fără să existe diferențe semnificative statistic între acestea (tabelul 6). Tabelul 6. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și etnie Nr. simpt./ Etnie Român Rrom Rus-lipovean Total 0 91 29 11 131 1 50 14 16 80 2 16 8 3 27 3 2 1 1 4 Total 159 52 31 242 Notă: Relația
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
două discuții de grup (focus grupuri) având ca obiectiv aprofundarea anumitor aspecte identificate în cursul campaniei de interviuri. La una dintre aceste discuții au fost convocate persoane cu atribuții în primăriile comunale, iar la o alta, câțiva dintre subiecții (tinerii) intervievați în prealabil. Limite și priorități Rezultatele studiului nu pot fi generalizate pentru situația unor copii care au petrecut cel puțin 10 ani în instituții de protecție din județul Prahova și au fost revocați în perioada definită. Ca atare, eșantionul obținut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele au fost autoarele abuzului. M. Devasahayam et al. (1991) au intervievat 159 de femei indiene din mediul rural. Dintre acestea, 31,4% consideră că agresarea, maltratarea fizică „au fost asociate cu alcoolismul bărbaților”. În continuare, 29,4% consideră că „este rezultatul răspunsurilor obraznice (talk back)”, 18,3% din cauza faptului că nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
15 ani. Au fost chestionate 16.179 de persoane, cu o medie de 1.000 de persoane în fiecare țară membră a Uniunii Europene, cu trei excepții: în Germania eșantionul a cuprins 2.000 de persoane, în Marea Britanie au fost intervievate 1.300, iar în Luxemburg, 600 de persoane. Mulțumim prof. univ. dr. Aurora Liiceanu pentru comentariile și sugestiile oferite privind problematica violenței domestice. Traducere de Dana Ligia Ilin. La redactarea conținutului acestei lucrări au mai participat și alți profesori din cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lovească cu parul până când s-a ridicat și s-a târât”. Printre foștii deținuți politici se știe că, la declanșarea anchetei, Liviu Borcea a Încercat să se sinucidă otrăvindu-se, dar n-a murit ș...ț. În 1992 a fost intervievat de jurnalista de televiziune Lucia Hossu Longin, realizatoarea filmului „Memorialul durerii”. La acea dată, Liviu Borcea era pensionar (colonel În rezervă) și locuia la Cluj, unde trăia și În anul Încheierii documentării noastre, 1999. Nu a recunoscut niciuna dintre acuzele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că grupul nostru ceh a pus adesea În valoare modelul chinez de dezvoltare din anii ’90, subliniind succesul conducătorilor comuniști chinezi care au introdus gradual o economie de piață, menținând În același timp intact regimul partidului unic. În afirmațiile persoanelor intervievate de noi se manifesta un sentiment de amărăciune și de nostalgie. Amărăciunea era legată de faptul că n-au știut sau n-au putut să procedeze În acest mod, iar nostalgia, de regretul lumii socialiste dispărute. China este un simbol
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ciucea, Măldărești etc.). Oaspetele gazetar ocolește asperitățile politicului, atent să descopere pasiuni și hobby-uri pentru un portret inedit. A fost primit, la Mogoșoaia, de Marta și George Valentin Bibescu, eroul unor riscante aventuri aviatice. Nu pierde ocazia de a intervieva diplomați și scriitori străini: Louis Barthou, Paul Morand, Felix Gaiffe, de la Sorbona, dar și pe celebra Ana Sage, „femeia în roșu”. Celebritatea și-a consolidat-o prin impactul reportajelor sale senzaționale. Cu Cinci zile printre leproși (1928), reportaj-proces, comparabil cu
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
a formula niște concluzii sistematice pe marginea vieții fiecăreia dintre protagoniste. Cartea este, în schimb, o fascinantă operă literară care combină povestiri, discuții și impresiile autoarei, ce încearcă să găsească similitudini și diferențe între viețile femeilor pe care le-a intervievat. Subiectele centrale ale povestirilor sunt feminitatea, angajarea într-o relație, îngrijirea, realizarea de sine, angajamentele și așa mai departe. Mesajul esențial al cărții este acela că viețile femeilor sunt compuse din identități fragmentate, iar punerea lor laolaltă necesită un permanent
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fie citați. În cazurile în care problema confidențialității nu a fost discutată la început, cercetătoarele au lămurit-o din proprie inițiativă spre finalul întâlnirilor. Pe ansamblu, doar aproximativ 40% din cei abordați prin telefon au fost de acord să fie intervievați în vederea studiului. Ceilalți de 60% au refuzat, în principal, din cauza lipsei de interes sau de timp. La studiul au participat 74 de persoane care au fost împărțite în patru grupuri de cercetare - două grupe, cum arătam mai sus, provenind din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
500. Pe măsura realizării acestei monumentale munci, cercetătoarele se întâlneau săptămânal. Își împărtășeau grijile, ridicau probleme, nou-veniții primeau feedback de la cei cu mai multă experiență, plantam primele semințe ale procesului de analiză și interpretare. Aceste întâlniri erau deosebit de importante pentru intervievat oarele care se aflau între două ședințe cu subiecții și care, vorbind despre experiențele lor recente, își formau o perspectivă pentru sesiunile care urmau. O problemă care apărea destul de frecvent, de exemplu, era cea referitoare la intervievații foarte inhibați sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în capitolele următoare pentru demonstrarea diferitelor tipuri de lectură și analiză. Toate numele utilizate în acest capitol, ca, de altfel, pe parcursul întregii cărți, au fost schimbate pentru a proteja intimitatea povestitorilor. Sara Sara are 42 de ani. Ea a fost intervievată de Amia Lieblich. Interviul a avut loc în două ședințe, în locuința Sarei, undeva la suburbie, copiii ei învârtindu-se pe lângă ea în timp ce vorbeam. Următoarea poveste are la bază transcrierea discuțiilor înregistrate în trei părți. Partea A: o transcriere exactă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]