1,905 matches
-
generic al interviului este îndreptat spre un intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune ceva lectorului interesat de tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune ceva lectorului interesat de tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este și problema pusă în discuție și dezbătută
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este și problema pusă în discuție și dezbătută prin mecanismul-strategie de prelevare de date și informații constând în întrebări pertinente ce stimulează răspunsuri revelatoare. Încadrându-se într-o astfel de ecuație de generare, intervievatul intră totodată în „jocul dezvăluirilor inedite, al confesiunii” (p. 21). Jurnalistul intră pe această cale în posesia unor informații și a unor argumente care clarifică problematica vizată. Dacă nu evaluează ca îndeajuns de clarificatoare răspunsurile, jurnalistul va insista cu întrebări
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
constrângeri induse de conștiința lucidă a relaționării subsidiare cu publicul. Interviul nu este un gen de discurs pietros, fix și invariabil. În funcție de marja orientativă a întrebărilor adresate și de tematica acestora, el își arată flexibilitatea în cadrul a diferite forme. Dacă intervievatului i se pun întrebări astfel încât să-și exprime părerea în mod aplicat sau un punct de vedere particular, ori încât să facă publice poziții, decizii ce este necesar a fi reținute ca reper, atunci avem de a face cu un
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
astfel încât să-și exprime părerea în mod aplicat sau un punct de vedere particular, ori încât să facă publice poziții, decizii ce este necesar a fi reținute ca reper, atunci avem de a face cu un interviu de informare. Când intervievatul este un specialist și se exprimă în această calitate în raport cu un eveniment, un fenomen, un fapt ori un factor, forma de interviu rezultată este interviul de expertiză. În situația că mișcarea de intervievare țintește personalitatea intervievatului sub grila unui tablou
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
interviu de informare. Când intervievatul este un specialist și se exprimă în această calitate în raport cu un eveniment, un fenomen, un fapt ori un factor, forma de interviu rezultată este interviul de expertiză. În situația că mișcarea de intervievare țintește personalitatea intervievatului sub grila unui tablou identitar, interviul obținut este un interviu-portret. Când părerea intervievatului prezintă importanța în raport cu un fapt, o situație, un eveniment, interviul va fi unul tip mărturie. După criteriul managerierii structurale a interviului putem întâlni: interviuri tip conversație, interviuri
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
calitate în raport cu un eveniment, un fenomen, un fapt ori un factor, forma de interviu rezultată este interviul de expertiză. În situația că mișcarea de intervievare țintește personalitatea intervievatului sub grila unui tablou identitar, interviul obținut este un interviu-portret. Când părerea intervievatului prezintă importanța în raport cu un fapt, o situație, un eveniment, interviul va fi unul tip mărturie. După criteriul managerierii structurale a interviului putem întâlni: interviuri tip conversație, interviuri de chestionare (întrebare-răspuns), interviuri tip monolog sau interviuri realizate prin citări. În funcție de tematica
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
chestionare (întrebare-răspuns), interviuri tip monolog sau interviuri realizate prin citări. În funcție de tematica de bază, interviurile pot fi: sportive, științifice, literare, politice, culturale etc. II. Miza de ilusrare practică se consumă în direcția interviului cultural. Tema în jurul căreia se configurează portretele intervievaților este aceea a disidenței sau rezistenței prin cultură în sistemul politic românesc de până în decembrie 1989. Interviurile au fost realizate în primii ani de după revoluție și au apărut anterior în volum în anul 1993. Ele sunt acum introduse ca o
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
ca o variabilă validă în a contribui „la provocarea memoriei”. Intenția demersului jurnalistic o reprezintă „ce teme să fie receptate și să producă reevaluări și reconsiderări de către un public divers ca opțiuni ideologice, orizont și cultural” (p. 13). Cei 18 intervievați sunt personalități cunoscute, aparținând unor domenii ale culturii și spiritualității. În majoritate, avem de a face cu critici și istorici literari: Eugen Simion, D. Micu, D. Vatamaniuc, Al. Piru, E. Papu, A. Marino, G. Munteanu, M. Ungheanu, Ovidiu Ghidirmic. Sunt
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
la coeziune și coerența ideilor, cu grijă la acuratețea conceptelor, cu prudență în lansarea ipotezelor, cu meticulozitate în furnizarea argumentelor, a exemplelor și ilustrărilor. În aceeași preocupare pedagogică are convergență și întregirea interviurilor cu informații suplimentare în ce privește viața și activitatea intervievaților. Aceasta contribuie nu numai la comprehensiunea intervievaților și la înțelegerea temei centrale a discuției, dar, în special, la perceperea activității de intervievare ca o muncă jurnalistică ce necesită concept și efort. În plus, organizarea cărții în două trepte teorie/practică
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
la acuratețea conceptelor, cu prudență în lansarea ipotezelor, cu meticulozitate în furnizarea argumentelor, a exemplelor și ilustrărilor. În aceeași preocupare pedagogică are convergență și întregirea interviurilor cu informații suplimentare în ce privește viața și activitatea intervievaților. Aceasta contribuie nu numai la comprehensiunea intervievaților și la înțelegerea temei centrale a discuției, dar, în special, la perceperea activității de intervievare ca o muncă jurnalistică ce necesită concept și efort. În plus, organizarea cărții în două trepte teorie/practică duce la fixarea unui model de interviu
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
mai recente și diverse perspective desprinse din studierea unei biografii extinse, elaborată metodic, sistematic, în cadrul unui plan ce finalmente și-a atins obiectivele, promovând câteva idei originale (despre stimularea mărturisirii, despre provocarea confesiunii și despre modalități de radicalizare a opiniilor intervievatului), scrisă într-un stil supravegheat și elegant, dar totodată accesibil, cartea profesoarei Gabriela Rusu-Păsărin constituie cel mai valoros studiu despre interviu din literatura românească de specialitate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács, actorii Nicu Mihoc și Monica Ristea și scenografa Judit Dobre Kóthay. Atitudinea responsivă, receptivă și reflectivă se manifestă explicit și implicit, exprimând aspectele realității vieții teatrale târgumureșene și nu numai. Fiindcă intervenția fiecăruia dintre cei intervievați nu poate să fie separată de cea de voce[2], nici de cea a creatorului, nici de a spectatorului. Partea a treia, Epilog, așa cum decide Anca Rotescu, aparține conducerii actuale a instituției teatrale, formată din slujitori cunoscuți ai scenei, dramaturgul
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
instituției teatrale, formată din slujitori cunoscuți ai scenei, dramaturgul Alina Nelega și actorul Attila Gáspárik, care ne invită la cooperare și dialog intercultural, specifice spațiilor multietnice. M-a pus pe gânduri un singur fapt: cum s-a făcut selecția grupului intervievat? Și când spun asta, am în vedere faptul că membrii fondatori, în puterea creației chiar în Târgu-Mureș, care au slujit încă de la înființare secția română celebrată, conducând o vreme destinele teatrului invocat, nu au fost reținuți în paginile acestei cărți
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
de către interlocutori sau autor. Am considerat că adăugirea unor fragmente de convorbiri, pe un CD atașat, vă prilejuiește dumneavoastră, cititorilor, o altfel de întâlnire, mai directă și mai adevărată, cu oamenii pe care eu i-am invitat la microfon”. Cei intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
de Științe ale Educației. Pe larg, se discută despre activitatea pe care prof. univ. dr Florea Firan o desfășoară la Editura și Revista „Scrisul Românesc”, dar și despre „Craiovean prin origine, bucureștean prin locul unde muncește”, Adrian Cioroianu este următorul intervievat. El deschide subiect despre propriile-i rădăcini și destin. Evocă jocul suveran al Craiovei Maxima, precum și atmosfera pe care numai în Parcul Romanescu o poți avea, „un parc unicat al țării, pentru care am făcut reclamă peste tot în lume
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
de către interlocutori sau autor. Am considerat că adăugirea unor fragmente de convorbiri, pe un CD atașat, vă prilejuiește dumneavoastră, cititorilor, o altfel de întâlnire, mai directă și mai adevărată, cu oamenii pe care eu i-am invitat la microfon”. Cei intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
de Științe ale Educației. Pe larg, se discută despre activitatea pe care prof. univ. dr Florea Firan o desfășoară la Editura și Revista „Scrisul Românesc”, dar și despre „Craiovean prin origine, bucureștean prin locul unde muncește”, Adrian Cioroianu este următorul intervievat. El deschide subiect despre propriile-i rădăcini și destin. Evocă jocul suveran al Craiovei Maxima, precum și atmosfera pe care numai în Parcul Romanescu o poți avea, „un parc unicat al țării, pentru care am făcut reclamă peste tot în lume
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
introdusă de zborul planat al cuvântului înainte, prin întrebările directive și prin intervențiile non-interogative, dar păstrând marca de orientare pe ideatica de prounzime. Prin dirijarea interviului, reflecția este adusă în convergență cu opiniile, părerile, credințele și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de moarte sunt punțile. Punțile există, sunt doar amăgiri sau trebuie clădite de mâna sa”. Cei 12 intervievați (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu) sunt reținuți nu prin punctul de vedere general asupra tranziției, cât în special prin
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
încăperea vibrează de sacru: „simpla prezență aici, arată Ion Cucu, era ca o confirmare că ești scriitor sau că poți deveni unul”. În acest loc, fotograful i-a imortalizat pe scriitori sub influența unui duh înalt și somptuos. „Înainte, accentuează intervievatul, era o sfințenie să intri în Uniune”. În sală, fotograful devenea element al atmosferei și își ridica simțirea către absolut: „Aici, în sala aceasta am trăit mai mult decât acasă”. Și-a investit mulți ani în această sală permanent trează
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
Trump a spus noi plătim cei 2%, dar ei nu, iar noi îi apărăm pe ei. Dar acum, vine cu o viziune mai radicală și spune: Nu știu dacă din punct de vedere strategic are sens. Din discuțiile avute cu intervievații dvs, a reieșit că NATO ar putea să fie pus sub semnul întrebării? NATO ar putea să fie pus sub semnul întrebării sau NATO ar putea să primească nouă misiune de a se luptă cu ISIS. Acest film prezintă informații
„Trump răsplătește loialitatea. România a fost un aliat loial Americii”. John Florescu, despre cât de bun va fi noul președinte al SUA pentru România () [Corola-blog/BlogPost/339033_a_340362]
-
emigranții români realizat de Re>patriot cu sprijinul Open-I research a arăta că motivul principal al ultimelor valuri de emigrări este atracția pentru nivelul ridicat de trai din țările dezvoltate. Pe de altă parte, 70% dintre românii din diaspora intervievați vor să se întoarcă în țară, 40% în decurs de 3 ani, iar 20% chiar anul acesta. Ar reveni pentru a fi alături de cei dragi, să-și petreacă în țară anii de pensie și pentru că nivelul de trai a început
Repatriot () [Corola-blog/BlogPost/339159_a_340488]
-
impresionări și constatări frumoase despre experiența de viață, înflorirea spirituală și chiar fizică, prin transpunere dovedind-o pe prima, ori nu în ultimul rând amintind de serviciul colosal pe care-l face continuu și-l susține prin persoana proprie doamna intervievată, doamna Silvia Urlih. Vă mulțumesc foarte mult pentru acceptul și mai ales prntru promptitudinea de a-mi răspunde pentru interviu! - Sunteți fondatoarea revistei de cultură, literatură și artă “Popasuri Culturale Românești’’, revistă cunoscută de foarte mulți. Care este motivul apariției
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
sale, referințele critice asupra operei, cu și despre scriitorul Antonie Plămădeală, ilustrațiile foto și copiile acelor documente ce i-au aparținut fiind însoțite ulterior de o legendă enunțiativă și explicativă a conținutului acestora. De semnalat și acuratețea datelor despre persoanele intervievate (date biografice, opera etc.) În final, cartea se încheie cu o cugetare având valoare de simbol, exprimată de marele prelat cu privire la ființa trecătoare a omului și relațiile sale cu semenii: „Existăm în lume prin prietenii pe care ni-i facem
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]