35,691 matches
-
critica atît corupția morală internă, cît și cea europeană, care în numele unui ideal generos s-au înțeles să ascundă murdăriile sub covor.” * Într-un interviu acordat EVENIMENTULUI ZILEI Gabriel Liiceanu spune: “Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată”, acest interviu a fost acordat imediat după Convenția Uniunii pentru Reconstrucția României, la care filosoful a luat parte ca invitat. Interviul, care acoperă aproape o pagină de ziar poate fi citit ca o radiografie a perioadei scurse după alegerile din 2000. Cităm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
murdăriile sub covor.” * Într-un interviu acordat EVENIMENTULUI ZILEI Gabriel Liiceanu spune: “Trebuie o generație spălată de o istorie încărcată”, acest interviu a fost acordat imediat după Convenția Uniunii pentru Reconstrucția României, la care filosoful a luat parte ca invitat. Interviul, care acoperă aproape o pagină de ziar poate fi citit ca o radiografie a perioadei scurse după alegerile din 2000. Cităm primul răspuns, la întrebarea despre așa-zisa retragere din viața publică a lui Gabriel Liiceanu: “Începând din anul 200
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
scurte scrisori/ nu mă ascund după deget într-adevăr/ îmi place varza murată/ da da deocamdată/ ce să comunicați Europei?/ că într-o zi voi trece cu trotineta/ sub arcurile ei de triumf/ cam asta e tot și/ a bientôt” (Interviu [III]). E o poză romantică, îngroșată pe direcția prozaică, „demistificatoare”, susținută de o vervă „realistă”. Actantul liric se dorlotează în postura a ceea ce n-a fost să fie, bonom într-o autodenigrae integrată universului său moral-plastic, voit derizoriu. Prin pedalarea
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
un caz straniu de personaj public căruia îi place să fie recunoscut pe stradă, dar să n-audă de publicitate. Pentru el e mai important să fie salutat de un țăran care vinde legume în Piața Amzei, decît să dea interviuri pentru posturi de televiziune și de radio. Cel puțin așa mi se pare. L-am convins cu mare greutate să participe la o emisiune de radio, ca să vorbim despre “Gaudeamus” și despre cartea care se publică în România ultimilor ani
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
Cronicar Caragiale și Eminescu În Luceafărul din 19 noiembrie, dl Dan Puric acordă un interviu în care tema principală este, firește, situația teatrului. Actorul și regizorul Dan Puric este, fără îndoială, dincolo de calitățile sale profesionale, și un om inteligent. Așa că ne miră oarecum unele contraziceri din textul încredințat Alinei Boboc. Dacă ne luăm după titlu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Așa că ne miră oarecum unele contraziceri din textul încredințat Alinei Boboc. Dacă ne luăm după titlu, care este un citat, „în teatrul nostru nu este criză, ci dezastru”, nu ne-am fi așteptat să citim, chiar în primele rînduri ale interviului, că guvernul nostru a fost atît de conștient de importanța culturii, încît a acceptat ideea teatrului Passe Partout, condus de dl Puric, ba chiar l-a convins pe directorul Naționalului bucureștean (lăudat și el finalmente) să găzduiască sub acoperișul său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Din păcate, însă, nu va fi singura indecență din această carte, așa că-i rog să mă ierte pe toți cei care ar putea fi șocați de cele ce vor urma. Așadar, îmi căutam de lucru. Mergeam la tot felul de interviuri, dar fără nici un rezultat. Până în ziua în care aveam să trimit o candidatură spontană, îmi reamintesc exact cuvintele, la un mare lanț de parfumerii. Directorul parfumeriilor mă luase pe genunchi și îmi tot pipăia sânul drept, găsindu-l în mod
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
învăț, recitind ceea ce a scris în anii î20-î30, cît și despre condițiile politice și sociale ale acelei perioade. - Ce v-a determinat să porniți în această aventură? Efervescența ideilor din lucrările sale științifice, omul-Eliade, prozatorul-Eliade sau profesorul-Eliade despre care, în interviul pe care l-ați acordat d-lui Mircea Handoca în iulie 1981 5) spuneați că era apropiat de studenți, „îi cunoștea pe fiecare în parte”, îi îndruma, efectiv, pe cei care lucrau la teza de doctorat, era volubil, cald? - Ce
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
am fost în România, în 1981 și din nou, două săptămîni, în 1991). Și acum mai citesc „în apărarea lui Eliade” - cînd n-a fost numai greșit înțeles, ci atacat malițios. E ciudat: i-am spus lui Mircea Handoca în interviul pe care l-ai menționat, că Eliade își cunoștea bine studenții, pe fiecare în parte, și este adevărat - deși era mult mai apropiat de unii din ei decît de mine (aceasta a fost, în parte, vina mea, sînt timid din
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
mele curente și astfel a început colaborarea noastră. - „Înțeleg acum de ce Mircea Eliade iubește Bucureștiul și România așa de mult. Este un loc minunat, cu oameni de un spirit deosebit.” Vă mai mențineți această opinie, mărturisită d-lui Handoca în interviul amintit - acum cînd, ani buni de la moarte, Eliade este „acuzat”, ponegrit ș...ț, tîrît în procese fictive? Acest conflict (!) pare să ia amploare, alimentat fiind de diverși așa-ziși exegeți ai operei lui Eliade. Scandalul mondial declanșat în 2002 de
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
vite, O fotografie veche de paisprezece ani, Les trois grâces. Majoritatea acestor filme au primit distincții și premii. Prozele din Maddalena, cere v-au entuziasmat și pe Dvs., n-au cunoscut, cel puțin pînă acum, montări regizorale (poate după acest interviu...). Credeți că astfel de montări, puneri în scenă, ecranizări - internaționale, cum timid s-au încercat, l-ar putea reda pe Eliade-prozatorul în adevărata lui strălucire românească? Ar fi înțeles? - Recenzia mea despre culegerea de nuvele Maddalena a apărut doar în
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
întreaga poveste vezi p. 68). Cartea lui Mircea Mihăieș grupează un amplu eseu despre opera lui Nicolae Manolescu, o cronică la cea mai recentă carte a sa, Cititul și scrisul (apărută la editura Polirom, Iași în anul 2002) și un interviu de aproape 60 de pagini. Nu voi insista asupra eseului Ambiguitatea transparenței din motivele invocate la începutul acestui articol și pentru că el a mai fost deja publicat în chip de introducere la antologia Totul despre Nicolae Manolescu (ediție îngrijită de
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
eseului propriu-zis, din moment ce acesta tot nu a fost datat. Exegeza lui Mircea Mihăieș este temeinică și convingătoare, dar utilizarea superlativului absolut în anumite judecăți critice, chiar dacă nu este greșită, poate deveni stînjenitoare pentru autorul supus analizei. Excelent este în schimb interviul Arhivele paradisului. În el se fac dezvăluiri importante despre climatul literar românesc în perioada postbelică, se vorbește despre modernism, despre generația ’80 și despre situația literaturii în postmodernitate. În plus, Nicolae Manolescu face o serie de confesiuni legate de unele
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
pînă în momentul în care scriu aceste impresii am tot stat de vorbă, în pauzele de lectură, cu unul și cu altul despre ceea ce aș numi lada cu vechituri a lui Pintilie. Pagini de jurnal, cronici de spectacole, scrisori deschise, interviuri, fragmente din caiete de regizor, memorialistică și altele, într-o carte pe care o poți citi în nenumărate chipuri. Nu poți anticipa ce îți aduce pagina următoare. Pintilie scoate din această ladă, căreia probabil că nu i-a dat de
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
fie oare o întîmplare că Borges sau Llosa, socotiți de dreapta, au fost (iar Llosa mai este) ocoliți sistematic de academicienii din nord pe care-i bîntuie de generații bune spectrul socialismului? Din același număr, reținem un plin de haz interviu acordat dnei Gabriela Gavril de către poetul Emil Brumaru (merită să afli, între altele, citindu-l, la ce sînt buni criticii: de exemplu, pe Cocteau, Brumaru l-a descoperit după ce Negoițescu i-a comparat poezia cu a lui!). În fine, dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
a fi recuperată. Într-o Bibliografie subiectivă (vrea să zică selectivă) autoarea ne comunică sursele de documentare folosite: presa, presa literară, jurnalele, „agendele” scriitorilor (Gala Galaction, E. Lovinescu, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Arșavir și Jeni Acterian), memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de Socec în 1925, doldora de informații, care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
aproape ajunge să se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii sînt oameni foarte bătrîni, neinteresați de ideea scrierii de memorii, ieșiți din sfera publică și, în general, cu o existență marginală, cel puțin în momentul realizării interviului. Așadar, sînt persoane care n-au nici un motiv să mintă cu bună știință, nu simt nevoia să protejeze pe cineva (ba chiar sînt tentați să vorbească despre alții), iar între ele și evenimentele povestite se așterne un interval de timp
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
la fel s-a întîmplat, în plin secol XX, cu intelectualii, nobilimea, burghezia și moșierimea românească aneantizate de comunism, și abia după 1990 poveștile lor au început să fie cunoscute. Într-o astfel de tradiție recuperatorie se-nscrie și cartea de interviuri a Marinei Spalas (om de teatru și de radio), ale cărei personaje sînt oameni de-o vîrstă cu secolul (sau mai mult - Emil Wagner are în 2002 106 ani și de 81, de dinainte de Marea Unire, e membru PN), personalități
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
declarații. Cu toate acestea, a lăsat în urmă o moștenire unică a gândirii sale despre arta și aspecte ale vieții. Sunt rânduri notate pe caiete, pe hârtii disparate, pe paginile cataloagelor; sunt fraze reținute de prieteni sau care apar în interviuri. În ele se află un conținut de substanță orală, adesea cu savoare de maximă, făcută parcă pentru a fi ținută minte și repetată. Această a fost denumită generic cu termenul de aforisme și face parte integrantă, cu rădăcinile sale românești
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
să i se confirme bunul gust, calitatea lecturii și, poate, de ce nu, propriile intuiții privind creația poeților de geniu, comportamentul acestora față de propriile texte în variante succesive, preocupați ca lucrul lor să nu rămână nedesăvârșit. l în primul rând, din interviul domnului profesor Mihai Zamfir, câteva considerații utile și uimitoare, o lecție importantă, de fapt, despre exercițiul eminescian continuu: "Foarte puțini mari creatori sunt mulțumiți de ei-înșiși. Automulțumirea, în general, nu intră în individualitatea excepțională. Vorbind de Eminescu, el visa, probabil
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
Tudorel Urian Pînă în anul 1982, George Arion era cunoscut în mediile literare românești ca un foarte bun gazetar (interviurile sale cu mari personalități ale vieții culturale, publicate în revista "Flacăra" și strînse, ulterior, în mai multe volume ar trebui studiate și astăzi în facultățile de jurnalistică), eseist (autor al unui important studiu despre opera lui Alexandru Philippide) și poet
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
În SUPLIMENTUL DE CULTUR|, nr. 10, pe lângă o dezbatere despre optzecism, declarațiile lui Ion Bogdan Lefter și ale lui Carmen Mușat referitoare la suspendarea apariției Observatorului cultural, o corecție aplicată lui Dan Puric devenit apărătorul lui Dinu Săraru, un interesant interviu cu Robert Turcescu luat de Ana-Maria Onisei: "Presa devine mai ușor de controlat în cazul în care câmpul ziariștilor e slab. Dacă jurnalistul român nu va avea conștiință, nu va învăța să spună nu, nu va invoca clauze de conștiință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei ruse și poeții beat. Cităm din articolul lui George Onofrei intitulat Jurnalistul român între presiune și obediență, consonant cu interviul luat lui Robert Turcescu, dar aducând în discuție posibile cauze pentru deschiderea spre compromis a ziariștilor români: "LA 15 ani de la Revoluție, cu mici excepții, jurnalistul român nu pare să alerge după o moralitate sănătoasă, atâta vreme cât veniturile sale sunt atât
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
a jurnaliștilor." l TRIBUNA nr. 57, ca de obicei, un număr consistent, cu multe cronici și eseuri interesante scrise de Carmen Vlad (De la timp, la temporalitate), Ovidiu Pecican ( Despre tribunul insomniac), Horia Lazăr (Eros, dizidentul), Rodica Marian ș.a., precum și un interviu luat de Claudiu Groza lui Mircea Ghițulescu prilej pentru criticul dramatic să dezaprobe cam pripit munca tinerilor: În ce îi privește pe tinerii regizori, și mă refer la cei sub treizeci de ani, dacă mai există, fie că nu au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]