5,236 matches
-
răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă un drum este semnat de către Cezar Petrescu, un text cu tentă memorialistică, evocator al Gândirii clujene a anului 1921, care avusese intenția de a unifica forțele scriitoricești din Transilvania acelor ani. Noua revistă a lui Cezar Petrescu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
literari, îndrăgostiți de frumos și de formă, din rațiuni nu exclusiv politice, a trebuit să le facă față. De curînd, am citit în Steaua nr. 3, un excepțional eseu al d-lui Virgil Nemoianu (tradus de d-na Carmen Bujdei), intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic, în care problema cu pricina este discutată într-un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și pe rădăcinile fenomenului. în esență, este vorba de refuzul sistematic al esteticului
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
Expresia eșecului este construită sorescian: "Revoluția n-a existat./ A existat această mulțime cuminte, apatică, dresată la grădiniță/ care într-o zi s-a apucat din senin să spargă paharele cu dinții..." (Artă politică). Secvența care încheie Poemele politice se intitulează sugestiv Recquiem. Meditațiile asupra poeziei din Final provizoriu vin să susțină demersul poetic impregnat de politic: "Un poet trebuie să accepte totul din realitate." Magda Cârneci - Poeme politice, Editura Axxa, Botoșani, 2000, Colecția "La Steaua" - Poeți optzeciști, 108 p., f.p.
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
schimbul de scrisori dintre Michnik și Leon Wiseltier pe aceeași temă din The New Republic. Foarte, foarte interesant totul! În fine, în nr. 29 din 17-23 iulie, 22 vine cu un instructiv și spiritual studiu al d-lui Andrei Oișteanu, intitulat Țara meșterului Manele. E vorba de tradiția manelei la români. Cronicarul nu îl recomandă amatorilor actuali de manele, nici copiilor-minune ai popularului gen. Se teme că îi va apuca durerea de cap. Tuturor celorlalți, da, cu entuziasm. Cravata premierului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
manifeste, reviste, curente, expresii, doctrine, cabarete, categorii literare ș.a.m.d. "Sunt trecute în revistă", după cum ne informează entuziast editorul pe coperta a patra, "cu rigoare și în același timp cu prezentări captivante, curente, mișcări, tendințe, școli - după cum s-au intitulat sau au fost denumite -, precum și grupări și personalități care au marcat secolul XX în domenii mergînd de la literartură, pictură, teatru, cinema și arhitectură pînă la fotografie, balet, varieteuri sau benzi desenate". Nefiind exhaustiv, dicționarul lasă întinse pete albe. Privite cu
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
lingvistice", "resurse de umor care, tăinuite mult timp, generează scene evocative de o reală savoare." Însușiri care se valorifică din plin în această "Carte a Sonetelor" scrisă cu aceeași grijă deosebită pentru eleganța formei. Dar această Carte... ar putea fi intitulată o carte a sonetelor amare. Fiindcă amărăciunea domină în versul "poetului Câmpiei Transilvane", ajuns acum la capătul unui drum - deloc ușor - dedicat Poeziei. Oricât ar părea de ciudat, Cartea sonetelor este o carte polemică și tristă, marcând o nouă ipostază
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
pag. Ediția continuă... Semnalam, nu cu mult timp în urmă, apariția în traducere a primelor trei volume din ediția S. Fischer a Operelor lui Freud. Sunt în situația realmente îmbucurătoare de a-l prezenta acum pe cel de-al patrulea, intitulat Studii despre societate și religie. El cuprinde nouă lucrări, printre care celebrele Totem și tabu (1912-1913), Psihologia maselor și analiza eului (1921), Viitorul unei iluzii (1927), Disconfort în cultură (1930) și Moise și religia monoteistă (1939). Este de remarcat selecția
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
ivi cîndva prilejul. Am schimbat între timp două scrisori între noi, de la distanță, fără să ne cunoaștem. O singură dată, la Espla, editura unde era director, ne-am văzut, cred că după ce publicasem în Gazeta literară un pamflet împotriva lui, intitulat L'Incroyable, despre care am mai scris, primul meu articol publicat cu bunăvoința lui Paul Georgescu, criticul care nu-l agreea pe P.D. Nu mai revin asupra motivului ce mă făcuse să scriu acel pamflet, am mai arătat în cîteva
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste cîteva decenii, va emite ipoteza ratării acestui tip de filosofie). Un capitol special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z)gardă de fier", în care sînt succint surprinși reprezentanții știuți ai convertirii la legionarism. "Important pentru mine aici este cum anume au răspuns unii dintre cei care se ocupau cu filosofia în acea epocă la această
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Puiu: Nu știu nici eu dacă pot să-mi numerotez și să-mi dau seama cît contează ceea ce numiți "atu"-uri sau "pariuri". Aș porni de la lucrarea mea de diplomă de la L'école Supérieure d'Art Vizuel din Geneva. Am intitulat-o "Notes sur une poétique du cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
cei de față călcară peste trupul lui. " El a tipărit într-o cărțulie întîmplarea, scriere ce o păstrăm încă; iar aici mărturisește a nu fi nici evreu, nici creștin, nici mahomedan, ci adoratorul unui singur DUMNEZEU. Mica sa carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
spirit, el fiind de altfel și sursa tuturor lucrurilor bune (pentru sine și comunitate): "începutul tuturor lucrurilor înțelepte și nobile vine și trebui să vină de la indivizi; în general, mai întâi de la un singur individ." (Un capitol al eseului se intitulează de altfel Despre individualitate, ca unul din elementele bunei-stări). Birocrația, care creează lipsa de inițiativă, e astfel semnul cel mai sigur al lipsei de libertate. Mill are încredere în libertate și în rațiunea responsabilă a fiecărui individ matur. De aceea
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
a fost un prieten bun și unul dintre cei mai fervenți susținători ai prozei mele. Cu doar cîțiva ani în urmă mi-a dedicat numere-ntregi din revista pe care o conducea, ba chiar la un moment dat și-a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Jurnalul lui Mihail Sebastian, apărut la Humanitas în 1996, a generat aproape instantaneu un val de articole, polemici, studii. Nimic mai plăcut decît să le recitești strînse într-o singură carte. Mai întîi a fost dosarul alcătuit de Geo Șerban, intitulat Sebastian sub vremi (apărut la editura Universal Dalsi, caiet cultural 6 al revistei "Realitatea evreiască"). Anul acesta a apărut, la aceeași editură, un dosar alcătuit de Iordan Chimet (Dosar. Mihail Sebastian). Diferența dintre cele două este destul de mare. Primul aduna
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
factură etico-politică - ne spun autorii), comentarii pe marginea faptului că imaginea pe care și-au construit-o românii e esențial diferită de cea pe care le-au construit-o străinii. Cel mai interesant studiu e cel al lui Daniel Barbu, intitulat Etica ortodoxă și "spiritul" românesc, care, în ultimă instanță, oferă un suport istoric, savant, acuzațiilor obișnuite aduse astăzi Bisericii Ortodoxe Române. Dar, fie că ești de accord ,fie că nu, cu acuzațiile aduse B.O.R., nu poți să nu
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
națiune sacrificată...figuri de martiri și de sfinți...costumul țăranilor e curat și mîndru...victimă a străinilor ce -au invadat țara...ospitalitate... Traduc din franceză, în dezordine, cîteva dintre locurile comune care îmi sar în ochi la răsfoirea unei antologii intitulate La Roumanie vue par les français d'autrefois. O ediție elegantă, a cărei copertă reproduce o imagine interbelică din Micul Paris: Calea Victoriei. Antologia include aproape optzeci de texte în limba franceză, scrise de călători, politicieni, academicieni și scriitori francezi de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
basmul. Și anume, basmul cult, aflat, precum știm, în plin reviriment, fapt care mă face să sper că omenirea în ansamblu mai are, totuși, o șansă, în pofida a orice. Nu e întîmplător că cel dintîi volum din Harry Potter se intitulează Piatra filozofală. Aceea care, așa cum știm, ne face să biruim moartea, dar care, în finalul cărții, e distrusă fără urmă. Chiar și în basme, moartea e atotputernică, putînd fi doar întîrziată, nu definitiv învinsă. Iar unul dintre multiplele finaluri ale
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
lui Terry multe cuvinte de laudă la adresa calităților lui creatoare, trăgea nădejde că aveau să accepte amîndoi să lucreze la una dintre cele două proprietăți pentru care obținuse prima opțiune; cea dintîi era un serial de benzi desenate foarte popular, intitulat Spionul și fiul, pe care voia să-l adapteze pentru marele ecran. Ochii lui Kingsley luciră brusc la auzul titlului, cu toate că Terry nu auzise nici de el și nici de revista presupus renumită în care era publicat. - N-ai auzit
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
C. Rogozanu Noua carte a lui Gabriel Liiceanu se intitulează Declarație de iubire. Cuprinde articole, scrise cu diverse ocazii (unele festive), despre oamenii care l-au marcat pe scriitor. Numele sînt dintre cele mai mari: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Constantin Noica, Emil Cioran, Andrei Pleșu, Mihail Sebastian, Horia Bernea. "Marcat
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun să repar greșeala în cîteva dintre comentariile mele. M-am oprit, pentru început, la analiza politico-economico-militară a lui Thomas S. Blonton, pe care editorii (dl Romulus Rusan) îl intitulează Ce știa președintele Truman despre România. Și asta dacă se ține seama despre descoperitul, în arhivele americane, raport al serviciilor americane elaborat în 1949. Raportul, la care mă voi referi curînd, e bogat în informații foarte utile. Mă îndoiesc însă
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
expresia cu pricina. În cel de al doilea caz, s-ar cuveni să-l aflăm și noi, ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții, care ar merita citat în întregime, cum a făcut-o dl C. Stănescu în Adevărul literar și artistic din 14 noiembrie. Ideea, sugerată autorului de vizionarea în direct a prăbușirii Gemenilor newyorkezi, este aceea, paradoxală, că, odată cu tranformarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
număr din L.I. Unul are valoare de document și anume raportul pe care Isaiah Berlin (în toamna lui 1945, ca reprezentant oficial al Ministerului de Externe britanic, Berlin vizita Rusia după două decenii și jumătate de la emigrarea lui) l-a intitulat modest Artele în Rusia sub Stalin. Textul este una din cele mai temeinice analize pe care o cunosc a funcționării sistemului comunist în materie de cultură. Prima lui parte, generală, este perfect valabilă pentru ce s-a întîmplat și la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
sezon au ajuns în partea de sus a ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest de Guvern, Energia termică va fi subvenționată de ... populație", iar editorialul semnat de Marius Nițu se intitulează Guvernul ia mîna de pe calorifer. Tot din Adevărul aflăm că sindicaliști din nouă județe ardelene, membri ai Cartelului Alfa, au alcătuit Proclamația de la Cluj pe care au înain-tat-o prefectului Vasile Soporan, pentru ca acesta s-o înmîneze premierului Năstase. Cronicarul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
înain-tat-o prefectului Vasile Soporan, pentru ca acesta s-o înmîneze premierului Năstase. Cronicarul nu pune sub semnul întrebării acest document sindical, nici motivele care i-au determinat pe autori să-l pună pe hîrtie, dar de aici pînă la a-l intitula Proclamația de la Cluj, după modelul Proclamației de la Blaj, parcă e cam mult. * Cu oarecare întîrziere, dacă ținem seamă că la licee cursurile au început de mai bine de o lună și jumătate, Profesorii de istorie îi cer Ecaterinei Andronescu să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-a intitulat Antisemitismul și cauzele lui sociale. Deși după Auschwitz fenomenul antisemitismului a căpătat noi relevanțe datorită asasinării a șase milioane de evrei numai pentru vina de a fi fost evrei, Claudian, deși își publică studiul în 1945, deci după Holocaust, preferă
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]