229,134 matches
-
ani după procesele la care faceți dumneavoastră referințe foarte exacte. Le-am făcut și eu, de asemenea, în articol. Iată că suntem cu adevărat în Europa în 1863. M.I.: Sincroni! Domnule Marino, ascultându-vă și citindu-vă cartea, antologia despre intrarea în Europa văzută de diverși autori români, carte care merită o analiză foarte atentă, pentru că este foarte interesantă, imaginea Europei, așa cum se conturează ea din pledoariile, din intervențiile, din eseurile autorilor pe care i-ați antologat, este o altă Europă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
epocă în anii tinereții lui Cervantes. Nici că se putea imagina o mai potrivită sărbătorire la noi a celui de al patrulea Centenar Cervantes - Don Quijote, decât apropierea de acest simbol al spiritului hispanic care este ghitara. Comemorând patru secole de la intrarea în lume a acestei fabuloase epopei cavalerești care este Don Quijote de la Mancha, se argumenteează în egală măsură personalitatea unei culturi; de ființa acesteia spiritul însuși al ghitarei - element al comunicării sensibile muzical poetice - este imposibil de separat. Impresia unei exemplare
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
timp ambasadoare UNICEF, regizoare și autoare de cărți. La ceremonie, onorată de prezența E. S. Ambasadorul Suediei la Roma, Liv Ullmann a adus cu ea lumina calmă a Nordului. Părul, blond cenușiu, ochii luminoși, hainele de culoarea nisipului... Ovaționată la intrare, ea a declarat: "M-am întrebat, de mai multe ori, de ce am fost eu aleasă să-l reprezint pe Bergman. Am fost în viață colegi, iubiți, prieteni, părinți. El este un geniu, eu ceea ce sunt. O dată l-am întrebat. Mi-
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
vom intra repede, cumva, în Europa, nu vom intra, poate, și fiindcă ne batem joc de propria noastră limbă (presupunând că felul cum vorbești, cum te exprimi în țara ta de origine, ar fi una din condițiile de bază ale intrării, pă cum că, așa vorbești, așa ești în toate)... Culmea ar fi să nu fim primiți... taman că nu vorbim corect ce vorbim. Bașca ce gândim. Deși aceasta nu ar fi, în raport cu altele, decât o floare la ureche...
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
nu sînt chiar atît de idiot cum par. Jorge îi zîmbi. Julián se gîndi că zîmbea ca un om care nu are prieteni, cu gratitudine. - Vino. Am să-ți arăt restul casei. Lăsară în urmă biblioteca și se îndreptară spre intrarea principală, mergînd înspre grădini. Cînd traversară sala aflată la baza scărilor, Julián își ridică privirea și întrezări o siluetă care urca ținîndu-și mîna pe balustradă. Simți că se pierde într-o vedenie. Fata trebuie că avea doisprezece sau treisprezece ani
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
revenind la acel regnum puerile, foarte potrivit cu personajele lui Nedelciu, una din nemulțumirile copiilor, pînă se obișnuiesc, este că rudele nu ți le alegi. Ei, nu... A doua întrebare, așteptînd încă și mai puțin un răspuns, ar putea să privească intrarea unei generații care s-a născut la cîțiva ani după ce se făcuse ,pace" în neamul celor care și-au trăit tinerețea prin '30 și ceva. Se credeau ei, urmașii acelora întru pătimire, veteranii, chiar tineri, oricît ar părea de ciudat
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
de arta care le încape, a fost dintotdeauna, mai ales la noi, întârziații, o obsesie a creatorilor. ,Priviți statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi putut încrusta pe ușa de intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că a ceti și a nu înțelege ieste a vântura vântul". Cantemir solicita cititorului să-i recepteze romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
În Lucrurile, una dintre cele mai bune bucăți ale volumului, această disparitate fizic/ simbolic e lărgită până la limita fantasticului. El mai are foarte puțin până să o vadă, în carne și oase, pe ea: Trecu tiptil printre pubelele înșirate la intrarea scării de serviciu, primind onorul lor tăcut și fetid; trecu pe lângă plasa liftului stricat, pipăind pereții, căutând comutatorul; sub degete întâlni o zdrelitură în tencuială, fața aspră a unui cărămizi, o țeavă rece, apoi, un gemuleț și un obiect lung
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
a modifica sensul de curgere a istoriei nu e nouă, fiind utilizată frecvent în literatura SF (Brian Aldiss, J.G. Ballard, Philip K. Dick etc.), dar aici ea nu este un mijloc de ,locomoție", altfel spus, nu slujește drept pretext de intrare într-o lume aparte, ci susține și mai ales motivează o poveste care nu poate fi spusă decît așa. Cînd tema e Holocaustul, e greu să nu pici în patetisme sau în clișee hollywoodiene, încercînd totodată să rămîi fidel documentului
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
coapsă goală coborând în râu face să întinerească râul însuși! Căci apa e bătrână și visează tinerețe (atâtea mituri și basme vorbesc de sacrificarea fecioarelor). În ,Vara lângă râu", bătrânul element universal al apei visând tinerețe este satisfăcut de simpla intrare în setea sa a unei proaspete frumuseți. Lucian Blaga se adresează direct divinității în poemul său ,Cânele din Pompei". El a apărut în culegerea din 1943, Nebănuitele trepte - dar marele public literar va fi luat, masiv, cunoștință de acest tezaur
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Eden. Cum ar putea fi imaginată umbra în plina lumină edenică? Cuplul primordial o descoperă atunci, odată cu lumea din afară și, deci, odată cu timpul-durată, ieșind din eternitate prin păcatul originar. Umbra, sunt tentat să cred, este timpul declanșându-se odată cu intrarea în existență și încheindu-se cu extincția. Somnul este o nuanță a umbrei-timp, în sensul că, la vremea somnului, ființa umană este, parcă, ,pregătită" pentru viitoarea trecere în altă stare. Pe deasupra celor adormiți, viitorul mormânt își aruncă umbra în spațiul
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
dat temă să vedem MNAC. Noi o ascultăm, că așa e frumos. Și ieri ne-am dus. Da' nu ne-a plăcut acolo, că casa poporului e urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să vadă și străinii. După pietroaie am văzut o pădure de țepe, rămase probabil de la }epeș, tot
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să vadă și străinii. După pietroaie am văzut o pădure de țepe, rămase probabil de la }epeș, tot pentru străini, că lor le place de Dracula, iar nouă ne plac țepele. Intrarea am găsit-o greu, pentru că, când am văzut celulele de sticlă de pe clădire, am crezut că am ajuns unde nu trebuia, adică la un centru de clonare a inteligenței artificioase. Și nici asta nu ne-a plăcut. Adică intrarea. Înăuntru
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
țepele. Intrarea am găsit-o greu, pentru că, când am văzut celulele de sticlă de pe clădire, am crezut că am ajuns unde nu trebuia, adică la un centru de clonare a inteligenței artificioase. Și nici asta nu ne-a plăcut. Adică intrarea. Înăuntru ne-au luat bricegele și nu au făcut bine, pentru că nu mai aveam cu ce desface conservele. Conserve la noi nu aveam, dar nu se știe niciodată ce găsești în arta contemporană, poate vreo instalație anti-consumistă unde trebuie să
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
în muzică și artele plastice, totul încheindu-se cu un foarte util set de indici, inclusiv unul de pseudonime argheziene, adică un total de 8 333 de poziții bibliografice adunate din sfera operei. Publicistica din periodice, cu cele mai numeroase intrări, este cuprinsă la capitolul prozei, care se întinde în volumul I de la pagina 166 la pagina 526 sau de la poziția 1632 la 6321. Fără îndoială că pentru o viitoare ediție de opere complete o astfel de investigație este un suport
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
dungă albă, de la marmura catedralelor. Toată discuția e, de fapt, despre petele albe rămase pe feluritele hărți și despre fermecătoarele lor legende de ,legitimare". Bunăoară, originea familiei Paleologu, ,disputată" de două povești. Una e, ca la Yeats, vîslire spre Bizanț, intrare în neamul acelor împărați care au făcut, după puteri, o Renaștere, să-i zicem, mică. Renașterea mare, dintr-un orgoliu, zăltat, de primogenitură, îi va afurisi, cu timpul lor cu tot. Un timp nici pe departe nerafinat, cum încă, deprinși
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
decor, ceea ce, pentru publicul feminin sosit cu metroul și cu sandale cu toc a fost un adevărat noroc (rima este sub control!). Fântâna de la Arhitectură, și ea în funcțiune, reflecta curcubee și ridica perdele de stropi răcoroși. Ghinion, tocmai la intrarea în clădirea Teatrului însă, se ridicau perdele de praf, din cauza unor lucrări la caldarâmul neodihnit al Bucureștiului. (Un citat pe temă dintr-o antologie de Vorbe de duh lansată la Târg: "De fapt, nu repară străzile. Doar schimbă locul gropilor
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
acestea, la etajul 4, în ziua de 3, în mulțimea adunată la "lansarea lui Cărtărescu" aerul era rarefiat ca pe un vârf de munte. Mult mai respirabile au fost lansările din vârf de clădire, de pe terasa Teatrului. În privința taxei de intrare, cei care au vizitat Târgul miercuri, joi și vineri au avut ghinion, pentru că au plătit 30.000, cât o carte cu preț redus, în timp ce la sfârșit de săptămână intrarea a fost gratuită. Statistic vorbind, norocoșii au fost mai mulți, pentru că
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
lansările din vârf de clădire, de pe terasa Teatrului. În privința taxei de intrare, cei care au vizitat Târgul miercuri, joi și vineri au avut ghinion, pentru că au plătit 30.000, cât o carte cu preț redus, în timp ce la sfârșit de săptămână intrarea a fost gratuită. Statistic vorbind, norocoșii au fost mai mulți, pentru că sâmbătă și duminică Târgul a fost supraaglomerat. Ploaie de autografe și de lansări, ca întotdeauna, unele cu ghinion (în primele zile vedeai puncte în care lansatorii aproape că erau
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
bombănit. Copiii, micii cititori în devenire, s-au cam mirat. Dar nici măcar ei n-au fost curioși să se uite la trupurile 10 % îmbrăcate care se dădeau în spectacol, mult mai interesante li s-au părut vacile de plastic de la intrarea pe terasă. Pastișa savuroasă pe care a scris-o editorul lui Mircea Cărtărescu pentru lansarea Jurnalului II, care l-a înveselit pe autorul jurnalului, pasămite o pagină din volumul III, cu ziua de 3 iunie 2005, a fost socotită de către
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
și înțelepciunea diriguitorilor. Drept care vom ține regim, ca să nu ne scurtăm sorocul, culcându-ne devreme, ca să nu ne mai răscolească patimile dl. Cristian Tudor Popescu și plinuțul său scutier, la televizor. Ne vom menaja, evitând discuțiile în contradictoriu, emoțiile privind intrarea României în U.E., până nu se risipește aceasta, tari pe NATO și cu credința nestrămutată într-o Axă susținută deocamdată pe miraculoși stâlpi de aer. Apoi, de ce să ne alarmăm tot pomenind termenul de cincizeci de ani, când peste o
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
energici pe vectorul economiei de piață. Cartea foșnește de investiții și cheltuieli financiare, afaceri bănoase și ipoteci usturătoare, împrumuturi la bancă, lărgiri de capital, crize de piață și falimente. În fapt, toată gama anilor noștri: slujbe la stat prost plătite, intrări în șomaj, intelectuali muritori de foame, greviști, boschetari... Autorului i se întinde în față un covor pe cât de lung, pe atât de lat, și pe cât de gros, pe atât de pestriț: cel al unei realități care, ieșită din cenușiul comunist
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
întâmplat ca, de curând, fiind în vacanță, să nu îmi pot stăpâni curiozitatea și să pun piciorul într-un muzeu erotic. Pe lângă alte exponate sub sticlă, respectiva instituție se lăuda cu o minusculă sală de cinema care "te simțea" la intrare și începea să difuzeze un film porno de o vechime relativ impresionantă, intitulat Confesorul. Văzând acestea, nu mi-am putut stăpâni un acces de nostalgie, nu, nu după filme decoltate, ci după începuturile producției cinematografice. Subiect de care, nefiind în
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
dea seama că un calificativ ca scriitor SF este discutabil sau numai parțial adevărat. Și o ultimă remarcă: parcă pe vremea lui Cristian Tudor Popescu nu scăpau asemenea gafe. l Că tot veni vorba de Jules Verne. În Gara de Nord, la intrarea de la coloane, există un chioșc de reviste și ziare ca în toate marile gări europene. Acolo puteți găsi încă numărul pe aprilie din Sciences et avenir (costă 65.000 de lei) care conține un capitol pe temă. Și, poate că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
responsabilitate". Dan Botta nu vede altă ieșire onorabilă din situație decît să facă publice scrisorile respective.35 La acea dată, România se afla ciopîrțită în urma anului de coșmar 1940, la cîteva luni după rebeliunea legionară și cu cîteva zile înaintea intrării într-un război pustiitor. Este incredibil faptul că, în aceste condiții socio-politice critice, doi intelectuali români de seamă erau preocupați de chichițe cutumiare care să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]