1,291 matches
-
la față", de Theodor Codreanu Prolificul scriitor hușean, reputatul Theodor Codreanu, romancier, eseist, istoric și critic literar, trimite publicului o nouă carte, peste a patruzecea. Este o carte monumentală, de 524 de pagini, diferită tematic de cele anterioare, o adevărată introspecție istorică, literară, politico-ideologică, în istoria României, a Europei și a lumii. Este vorba de A doua schimbare la față, subintitulată "o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne", ediția a doua revăzută și adăugită, apărută la Editura SCARA, București, 2013. Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destul de rară”. O apreciere similară făcea și Vladimir Streinu, relevând că romanul atestă „o maturitate de expresie, unduioasă și fermă, după trebuință, ca și o pătrunzătoare observație interioară, fie a senzațiilor celor mai fugitive, fie a dezvoltărilor sufletești aproape halucinatorii”. Introspecția sufletului feminin are subtile infuzii de lirism, păstrându-se într-un plan epurat al emoțiilor erotice, tensiunile izvorând din convorbirile dintre un bărbat și o femeie. Bine primit a fost și cel de-al doilea roman, Beznă (1943; Premiul Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
ei netedă, dulce, luminoasă ca un lampion irizat, radia de sănătate. Buzele moi îi erau ușor țuguiate, într-o expresie meditativă, părul castaniu-auriu, ondulat și ciufulit, încărcat de electricitate ca mătasea, îi încadra chipul. Obișnuită să folosească asemenea momente pentru introspecție, se gândea cu mâhnire la felul în care-l ținea în șah pe bietul Hector, în timp ce ea era îndrăgostită, fără răspuns, de Joey Tanner, un coleg de la Universitatea din York, unde studia istoria. Brian McCaffrey gândea în sinea lui: „Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
anost. Penibil. Lamentabil. À la Ponson du Terrail. Păi, nu...? " Tinerii voștri vor avea vedenii, iar bătrânii vor avea visuri..." Hopa! Revino-ți! Maturizează-te, odată, bâtă! Hai! Ce-aștepți? Rușine! Te faci de râs, ca ultimul tâmpit, reia el introspecția. Suntem în miezul unei mega-chestiuni, a unei experiențe-limită, de criză, epocale, poate și tu gândești și te comporți ca orice dobitoc. Obtuzule! Vei rata totul. Chiar. Dezgustător! Coco, ca să o numesc și eu la fel ca voi, a fost rea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îngălându-se și pe el moțăind după-amiaza. Toate astea-s minunate, dar moartea lui m-ar face să merg mai departe și să explorez alte curiozități. Conducând, conducând, Seth zice: — Nu crezi că, în cine știe ce fel, televizorul ne face Dumnezei? Introspecția asta-i ceva nou. Creșterea bărbii și-a încetinit ritmul. Trebuie să fie de la antiandrogenii care-i sufocă testosteronul. Reținerea de apă poate s-o și ignore. Dispoziția schimbătoare. O lacrimă i se desprinde dintr-un ochi în oglinda retrovizoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ne face Dumnezei, zice. Dă-mi toleranță. Flash. Dă-mi înțelegere. Flash. Chiar și după atâtea săptămâni pe drum cu mine, glorioșii și vulnerabilii ochi albaștri ai lui Seth încă nu vor să-i întâlnească pe ai mei. Noua lui introspecție nostalgică, pe asta n-o poate ignora. Pastilele au avut deja efecte secundare asupra ochilor săi, i-au adâncit curbura corneană, așa încât nu-și poate purta lentilele de contact fără să-i sară afară. Asta trebuie să fie din vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să se vaite într-o seară, când plecam împreună de la școală. Se retrage, simt asta. Și cu cât o face mai mult, cu atât eu devin mai plângăcioasă. Povestea începuse să creeze în ea o permanentă și apăsătoare stare de introspecție amară, îmi spunea ea. Era copleșită de o senzație de perisabilitate a lucrurilor - parcă era conectată la marile și melancolicele adevăruri ale vieții. Niciodată înainte faptul de a fi îndrăgostită nu-i produsese asemenea senzații solemne. Flirtul ei cu Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
timpului - cea pașoptistă -, pe drept învestită cu atributul de regeneratoare, este de natură să sublinieze o dată în plus destinul precar al acelor generații lipsite de idealism, învinse și anexate ancilar utopiei comuniste. Însă chiar și/sau tocmai în asemenea împrejurări, introspecția sinceră și eliberată de prejudecăți este terapeutică. Ca orice utopie, comunismul a avut pretenția de a refonda istoria. Teoria și idealismul revoluției, care după 1789 aveau să fascineze spiritele și să fundamenteze unul dintre marile curente ale cugetării filosofico-istorice europene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel de perspectivă este datorată centrării pe aspectele pozitive și pe ariile de optimizare în detrimentul criticii. Desigur că, la o primă vedere, o astfel de metodă este dezarmant de simplă și seregăsește la nivelul bunului-simț; totuși, efectuați o activitate de introspecție și identificați momentele cele mai recente când un proiect al dumneavoastră a fost primit de o asemenea manieră de colegi. În același timp, dacă ne referim la elevi și studenți, grupurile de scris dezvoltă o responsabilitate și o motivație superioară
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a eu-lui ca res cogitans. Acțiunea de surprinderea a cogito-ului nu este posibilă decât pentru spiritul care se Întoarce asupra lui Însuși, care se reflectează pe sine, și - notabilă diferență - se surprinde și se afirmă pe el Însuși. În această introspecție, Dumnezeu nu este prezent spiritului decât sub forma unei idei care Își dovedește singură gradul de obiectivitate. Abia În acest fel recunoaștem În ideea despre Dumnezeu o realitate care nu poate fi produsă de către spirit - deci nu aparține domeniului res
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a conferit măreție Renașterii, anunțându-i și sfârșitul. E și aici un paradox al istoriei remarcat de hermeneuți. Moartea lui Hamlet înseamnă și declinul ireversibil al epocii. II.5. Câmpul arhetipal eminescian Deși, la prima vedere, romanticul Eminescu și adeptul introspecției Camil Petrescu par suficient de diferiți, perspectiva arhetipală ne oferă șansa de a-i redescoperi prin unele afinități insolite, însă dificultățile de ordin teoretic și argumentativ sunt nenumărate. Să nu omitem că, de la apariția Operei lui Mihai Eminescu, de G.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și de experiența școlară, răspunsuri pe care le redăm în sinteză în tabelele de mai jos, exprimate în cifre absolute și procente. Scopul urmărit prin această întrebare a fost acela de a-i determina pe subiecți să-și facă o introspecție, să se autoanalizeze pentru a-și da seama care dintre trăsăturile educatorului ideal le posedă și care le lipsesc, stimulându-i astfel spre autoperfecționare, spre optimizarea propriei personalități. Analizând răspunsurile subiecților, am constatat frecvența calităților definitorii pentru educator, cu mențiunea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Chiar dacă nu văd logica unei sancțiuni, eu o pot trăi dramatic și nu numai că îmi poate destabiliza unele convingeri, ci mă poate și fixa în inconștient. Așadar, o analiză a comunismului va fi cu atât mai „reală” cu cât introspecția mea va fi mai profundă, mai emoțională, dar și foarte sinceră. Doar autoanaliza poate stabili cadrul exact al experiențelor mele și lămuri faptul că eu vorbesc despre „lumea mea”, singura existentă pentru mine. Aceasta explică nu numai ambivalența, oscilația sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capacității noastre de a crea lumi paralele fanteziste și, astfel, victimele propriei perversiuni? D.G.: Exact. Din păcate, acesta este adevărul - nu suntem „buni de la natură” și luptele pe care le desfășurăm în exteriorul nostru sunt semnul direct al incapacității de introspecție și rezolvare a conflictelor interne sau a greșelilor de gândire. Tendința perversiunii poate fi controlată în plan individual; aceasta presupune însă o introspecție sinceră și a realiza un fel de „curățenie” interioară sau calibrare a pulsiunilor de tot felul. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de la natură” și luptele pe care le desfășurăm în exteriorul nostru sunt semnul direct al incapacității de introspecție și rezolvare a conflictelor interne sau a greșelilor de gândire. Tendința perversiunii poate fi controlată în plan individual; aceasta presupune însă o introspecție sinceră și a realiza un fel de „curățenie” interioară sau calibrare a pulsiunilor de tot felul. Un alt aspect este pericolul pe care-l reprezintă trecerea unor accepții cu efect autodistructiv în inconștient, fapt care poate influența, mai devreme sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu suportă poltroneria și teatrul pe care simte că toți, în Franța, îl joacă. „Iubesc totul, în afară de om. Când mă gândesc la el, văd roșu înaintea ochilor” (I, 350), spune la un moment dat. Altundeva: „Ca orice individ condamnat la introspecție, urăsc omul. Căci prea l-am cunoscut în profunzime ca să-mi permit, în ce-l privește, luxul celei mai mici iluzii” (III, 136). Peste câteva pagini: „Orice prezență umană îmi inspiră, în funcție de dispoziție, jenă sau groază. Niciodată nu mă simt
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
intuiția nemijlocită a eu-lui ca res cogitans. Acțiunea de surprindere acogito-ului nu este posibilă decât pentru spiritul care se întoarce asupra lui însuși, care se reflectează pe sine, și care se surprinde și se afirmă pe el însuși. În această introspecție, Dumnezeu nu este prezent spiritului decât sub forma unei idei care își dovedește singură gradul de obiectivitate. Abia în acest fel recunoaștem în ideea despre Dumnezeu o realitate care nu poate fi produsă de către spirit deci nu aparține domeniului res
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat, reflexiv, bun cunoscător al literaturii clasice (Horațiu, Vergiliu, Sappho, dar și Metastasio). Introspecția, complicarea senzațiilor, artificializarea stilului, tonul exaltat sau tânguitor dau paginilor sale de poezie amprenta epocii de apus a fanariotismului. Dar lipsa de inventivitate (V. mărturisește că pe alocuri a transcris versurile fratelui său, Alecu), platitudinea și abstracția expresiei mențin versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
degrabă asumate decât exprimate explicit, iar o altă parte, sunt chiar ascunse. În aceste condiții, este imposibilă cunoașterea agendelor complete ale participanților, dar se poate presupune existența acestora și chiar formula posibile supoziții cu privire la conținutul acestora. Reușita acestor încercări de introspecție în așteptările și aspirațiile participanților la rețea se poate dovedi a fi deosebit de utilă în înțelegerea considerentelor pe care se fundamentează pozițiile actorilor în rețea. În general, este destul de dificilă formularea unor răspunsuri care să satisfacă pe deplin exigențele, așteptările
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
deosebesc în principal prin faptul că testul supune subiectul la o probă, cerându‑i să reacționeze fără să pretindă autoapreciere, ceea ce duce la o mai mare precizie și validitate a concluziilor, comparativ cu chestionarele/inventarele de personalitate, care apelează la introspecție și autoevaluare, ceea ce determină un grad ridicat de subiectivitate a răspunsurilor oferite de subiect. Testele de personalitate se împart în trei mari categorii: a) teste obiective de personalitate - apelează la sarcini concrete, iar ipoteza care stă la baza lor consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
valoare, dar depășindu-l, am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil volum pe care-l pomeneam la început îi denunța și el
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
categoria celor care ca generalul de Gaulle în Mémoires de Guerre sau colonelul Lawrence în Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii relatează mari evenimente și împlinirea unor mari proiecte, meditând totodată nu asupra omului ca individ, ci asupra „condiției umane”. Dar „introspecția” sau confesiunea nu e memorialistică decât dacă devine o mărturie umană cu valoare de cunoaștere obiectivă, adică dacă e un „memoriu” asupra „condiției umane”. La Rousseau, autobiografia și spovedania intimă au o exemplaritate obiectivă și lasă de altminteri loc destul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obiectivă și lasă de altminteri loc destul pentru tabloul societății și al epocii. Atât în memorii, cât și în confesiuni, și nu mai puțin în literatura de ficțiune, autismul e totalmente irelevant și insipid. Nici un mare scriitor n-a făcut introspecție pentru ea însăși, ci totdeauna ca studiu asupra „condiției umane”. (Chiar termenul acesta de „condiție” arată că exemplaritatea e totdeauna încadrată într-un context de relații, deci social și istoric.) Cine vede bunăoară în Proust numai „autoanaliză” și nu vede
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții în vis și chiar în patologie, este ura însoțită de dorința de răzbunare, pe care Liviu Dorda o nutrește față de presupusul ucigaș (din iresponsabilitate profesională) al tatălui său, medicul Petre David. Introspecția este ghidată de o perspectivă etică, iar finalul este deschis: Liviu Dorda pare că își atinge scopul (doctorul moare în urma unui stop cardiac provocat de acuzațiile primite), dar obsesiile sale se vor converti într-un infern al culpabilității, văzută ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
Montaigne propune o lectură a vieții și apoi o povestire a ei - iar pentru aceasta, el caută să se descifreze pe sine însuși și cu aceeași ocazie, să se și edifice... 25. Dietetica trupului. Ce descoperă Montaigne în cursul acestei introspecții? îl lasă încetișor în pace pe Dumnezeu, lasă la o parte creștinismul, se concentrează asupra lui însuși, se povestește pleacă în căutarea sa, se analizează, se ascultă vorbind, se privește, se simte, se pipăie, își ia trupul în primire, se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]