1,156 matches
-
important) în proza românească. Readuce în prim-plan condiția existențială a individului în luptă cu fatalitățile istoriei și cu alte fatalități, greu de prevăzut și greu de definit. De ce ratează acești tineri făcuți să fie triumfători și fericiți în viață? Intrusul reia tema într-un roman mai substanțial. O istorie simplă: un tânăr, Călin Surupăceanu, ucenic vopsitor într-o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea unui oraș nou și se
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
unei conjurații de forțe pe care nu le pricepe. Există o culpabilitate a omului, a istoriei, a lumii, un complot al indiferenței generale? Cine este vinovat de eșecul unui individ care făcuse un act de eroism? Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
teleferic), îl împinge pe Pencea în prăpastie. O crimă involuntară, a doua (Petrini omorâse, în detenție, un torționar care își pusese în gând să îl extermine) în viața filosofului. Romanul tinde, aici, spre senzațional (o situație asemănătoare se întâlnește în Intrusul), dar senzaționalul este scurt și, ca în literatura lui Dostoievski, nu are alt rol decât să radicalizeze pozițiile și caracterele în narațiune. Petrini ajunge la închisoare și, în așteptarea procesului, își scrie romanul vieții, cu sentimentul că o carte este
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Eugen Simion, București, 1985; Risipitorii, București, 1962; ed. 2, București, 1965; ed. 3, București, 1969; ed. I-II, pref. Magdalena Popescu, București, 1972; Friguri, București, 1963; Întâlnirea din Pământuri. Desfășurarea, pref. Mihai Gafița, București, 1966; Întâlnirea din Pământuri, București, 1968; Intrusul, București, 1968; îngr. și pref. Mihai Ungheanu, București, 1974; Martin Bormann, București, 1968; Imposibila întoarcere, București, 1971; ed. București, 1972; Marele singuratic, București, 1972; ed. I-II, pref. Magdalena Popescu, București, 1978; Delirul, București, 1975; ed. 2, București, 1975; ed.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ilie Moromete, „Scânteia tineretului”, 1967, 5777; Ciobanu, Nuvela, 183-199; Oprea, Mișcarea, 29-49; Regman, Cărți, 205-215; N. Carandino, „Martin Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ciobanu, Nuvela, 183-199; Oprea, Mișcarea, 29-49; Regman, Cărți, 205-215; N. Carandino, „Martin Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări (despre „Risipitorii”), RL, 1970, 10; Cristea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări (despre „Risipitorii”), RL, 1970, 10; Cristea, Interpretări, 46-51; Dimisianu, Prozatori, 21-46; Nicolae Manolescu, Realism modern și povestire, LCF
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
1971, 41; Al. Piru, „Moromeții”, I-II, R, 1971, 11; Ardeleanu, „A urî”, 14-26; Mincu, Critice, II, 219-233; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 378-391; Stănescu, Cronici, 24-57; Ov. S. Crohmălniceanu, Un privilegiu literar, LCF, 1972, 10; Al. Piru, „Intrusul”. „Marele singuratic”, R, 1972, 4; D. Micu, „Marele singuratic”, „Scânteia”, 1972, 9 137; Matei Călinescu, Farmecul literaturii, RL, 1972, 31; Al. Piru, Perspectivă critică, RL, 1972, 32; Gheorghe Grigurcu, Clasicismul operei lui Marin Preda, F, 1972, 8; M. Nițescu, Un
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Mircea Eliade și Emil Cioran, trezește admirația lui E. Lovinescu (participă la ședințele cenaclului Sburătorul), Nae Ionescu, Ion Vinea, Adrian Maniu, iar mai târziu îl va încânta și pe Marin Preda, care o va imortaliza în „doamna Sorana” din romanul Intrusul. Publică sporadic versuri, eseuri și articole în „Adevărul literar și artistic”, „Facla”, „Viața”, „Vremea”, pentru ca la un moment dat să opteze pentru dramaturgie. Piesa de debut Călătorie-n întuneric, publicată de Ț. în 1943, distinsă cu Marele Premiu al Teatrului
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
și în presa literară slovacă. V. își aduce contribuția la cunoașterea literaturii române în spațiul lingvistic slovac și prin traducerile din opera lui Mihail Sadoveanu (Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Ostrovul lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
1890-1990), Bratislava, 2000; Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990), Bratislava, 2000. Ediții: Jindra Husková-Flajshansová și corespondenții săi români, tr. și introd. edit., pref. Iordan Datcu, București, 1991. Traduceri: Fănuș Neagu, Anjel vykríkol [Îngerul a strigat], Bratislava, 1974; Marin Preda, Votrelec [Intrusul], Bratislava, 1978; Marin Sorescu, Matka voda [Matca. Setea muntelui de sare], Bratislava, 1980; Leonida Teodorescu, Kto bol Adam? [Cine a fost Adam?], Bratislava, 1980; Nelu Ionescu, Ako ostala Katinka starou dievkou [Cum s-a făcut de a rămas Catinca fată
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
conțin grupurile de litere; O2 - să scrie cuvinte care conțin grupurile de litere; O3 - să cunoască diminutivele cuvintelor indicate; O4 - să rezolve un careu de cuvinte care conțin grupuri de litere; O5 - să răspundă la diverse ghicitori; O6 - să identifice ,,intrusul”; O7 - să desparta în silabe cuvintele date; O8 - să completeze cuvintele cu silabele cerute; O9 - să ordoneze cuvintele pentru a obține propoziții logice și corecte din punct de vedere gramatical; b. de natura psihomotrică: O10 - să mânuiască instrumentele de scris
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
Tappe și publicată la Boston. În comentarea aparițiilor editoriale din țară S. se oprește de cele mai multe ori la cărțile ignorate sau minimalizate, relevând aspecte incomode și concluzii ce se pot desprinde din textele în discuție, cum se întâmplă cu romanul Intrusul: „Problema pe care o pune cartea lui Marin Preda este problema morală a lumii românești de astăzi. Ce devin relațiile dintre oameni într-o asemenea societate? Cum poți fi un om sincer și liber în ambianța moralei comuniste [...] în care
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
un atac viral, virușii putând proveni din vaccinuri sau din mediu extern. Copilul poate fi afectat și din etapa intrauterină dacă mama contactează boala virală; ⇒ un virus intern ce se poate instala la nivel celular; ⇒ anticorpii nu reacționează corespunzător la „intruși” în vederea creșterii imunității; ⇒ a persoanele a căror imunitate este scăzută, se produce o suprasolicitare care generează o disfuncție la acest nivel; ⇒ anticorpi sunt imaturi și devin în timp agresorii propriului sistem; ⇒ în plus, virușii instalați la nivel celular rămân activi
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
urmărit un grup de 5 masculi cimpanzei care-și apărau teritoriul Împotriva oricărui mascul străin care dorea să-l Încalce. Dacă grupul observat se confrunta cu doi sau mai mulți masculi străini, răspunsul era aspru dar nu letal; dar dacă intrusul era singur, doi dintre membrii grupului Îl țineau, iar un al treilea Îl lovea mortal. În alte cazuri, intrusul era târât pe pietre până murea. În alt studiu, desfășurat În anii ’70, o ceată de 15 cimpanzei a fost observată
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Încalce. Dacă grupul observat se confrunta cu doi sau mai mulți masculi străini, răspunsul era aspru dar nu letal; dar dacă intrusul era singur, doi dintre membrii grupului Îl țineau, iar un al treilea Îl lovea mortal. În alte cazuri, intrusul era târât pe pietre până murea. În alt studiu, desfășurat În anii ’70, o ceată de 15 cimpanzei a fost observată cum distruge un grup mai mic, pe un teritoriu vecin, omorând toți masculii. În plus la primate femelele sunt
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
legile firii, țipa în toiul nopții, trebuia îmbăiat («baia» devenise aproape impracticabilă seara); în odăița unde și așa nu știu cum de încăpuseră un pat și un șifonier se întindeau rufele sugarului (obiectiv, recunosc deci șí dezavantajele „celorlalți”: numai că ei erau intrușii, iar noi eram cei invadați în conformitate numai cu legile strâmbe, cum este firesc să le numesc). și iarăși, într-o bună zi, pe la mijlocul anilor ’50, «au făcut schimb» șí urmașii nepoatei, venind o pereche de tineri «ingineri pe puncte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cale, conceput, susținut și «combătut» în mod planificat- de Dictator, de camarilă, de Securitate). Ce a însemnat, psihologic, pentru „invadați”, acel trai zi-și-noapte într-o casă cu persoane complet din afara familiei, cu acei «colocatari» impuși de regimul „comunist”, veniți ca intruși cu o «repartiție» imbatabilă (căci nu m-am referit aici - nu din subiectivism, ci pentru a respecta o realitate istorică - la frustrările unora dintre cei care „intrau” în locuința altora în acea calitate sau la alte situații de conviețuire) - ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mulți erau deja alcoolizați. Celor mai mulți li se ținea rând până ieșeau de la lucru și se alăturau restului familiei. Unii, mai curajoși și robuști, erau însărcinați cu supravegherea desfășurării corecte a cozii - așa-numiții „șefi ai cozii” -, ca să se apere de intruși și infracțiuni, comunitatea improviza o poliție/armată ad-hoc. Ei se ocupau cu paza și alcătuirea unor liste, pe care se înscriau, în ordine, cei așezați la rând (aveau și avantaje - era, de obicei, convenit ca, în schimbul asigurării „ordinii”, paznicii să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
4% urmări ale utilizării neautorizate a resurselor sistemului; • numai 3% pot fi furturi. Întâmplările neprevăzute sau cele provocate de incompetența sau neatenția angajaților pot provoca 84% din pierderile sistemului; acțiunile angajaților neloiali firmei pot genera 13% din pierderi, iar acțiunile intrușilor - doar 3%. Schematic, în figura 1.2, prezentăm ponderile cauzelor în totalul pierderilor și pe cei ce le înfăptuiesc. Figura 1.2. Cauzele și provocatorii pierderilor Studiile din SUA au scos în relief faptul că: • valoarea pierderilor provocate de întreruperea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de urgență. 2. Securitatea personalului presupune selecția, urmărirea, autorizarea și supravegherea angajaților. 3. Criptarea informațiilor importante înseamnă protejarea datelor comunicate la distanță, făcându-le neinteligibile pentru orice alte persoane decât cele autorizate a le recepționa. 4. Studierea tehnicilor specializate ale intrușilor astfel încât echipamentele acestora să nu poată pătrunde în configurația sistemului. 5. Suprimarea radiațiilor compromițătoare este o operațiune necesară pentru că echipamentele folosite în centrele de prelucrare automată a datelor produc radiații acustice și electromagnetice, care pot fi interceptate și analizate. Este
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
radiații acustice și electromagnetice, care pot fi interceptate și analizate. Este cazul consolelor, imprimantelor, cablurilor de legătură, al echipamentelor de vizualizare ș.a. 6. Securitatea liniilor de comunicație se referă la garantarea comunicării corecte pe liniile care interconectează componentele sistemului, astfel încât intrușii să nu le poată penetra. 7. Securitatea sistemelor de prelucrare automată a datelor se ocupă de protejarea datelor din sistem împotriva accesului neautorizat, prin prisma autorizării utilizatorilor și a protejării datelor, stabilindu-se reguli foarte precise de folosire a lor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a unor responsabilități, precum și revizuirea înregistrărilor cu scop de auditare. e) Controlul detectiv/tehnic Măsurile controlului detectiv/tehnic vizează scoaterea în evidență a violării politicii de securitate folosindu-se mijloace tehnice. Aceste măsuri se referă la sistemele de detectare a intrușilor și la rapoartele privind violările securității, generate automat, pe baza informațiilor colectate cu scopul de a fi probă în auditare. Rapoartele pot evidenția abaterile de la funcționarea „normală” sau pot detecta semnături cunoscute ale unor episoade de acces neautorizat. Datorită importanței
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin localizarea geodezică are câteva caracteristici esențiale. Ea asigură o protecție continuă împotriva celor rău intenționați aflați la distanță. Semnătura locației poate fi folosită ca un mijloc comun de autentificare. Știindu-se reperele unui utilizator, se poate identifica ușor un intrus, dar se pot oferi și probe că o persoană nu a fost în locația respectivă în momentul săvârșirii unei fapte condamnabile. O astfel de protecție este recomandată pentru site-urile fixe, în care se poate plasa un senzor pe acoperiș
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la cinci obiective majore: • prevenire: abilitatea de prevenire a accesului neautorizat la valorile patrimoniale ale organizației; • asigurare: asigurarea că politicile, standardele și normele sunt în concordanță cu intențiile organizației pe linia protejării valorilor patrimoniale informaționale; • detectare: abilitatea de a detecta intrușii din sistem și de a lansa arsenalul de contramăsuri corespunzătoare; • investigare: capacitatea de a folosi tehnici adecvate pentru obținerea informațiilor despre posibilii intruși din sistem; • continuitate: posibilitatea de a garanta funcționarea neîntreruptă prin existența unui plan de acțiune în cazul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]