838 matches
-
motorii în derularea exprimării orale. 3. Antrenamentul discriminării auditive este necesar pentru ca sunetele să fie pronunțate corect și se realizează prin exerciții de pronunțare ritmică ce constau în repetarea unor serii de : - silabe directe formate din consoanele complementare îpa-ba); - silabe inversate formate din consoane complementare îac-ag); - silabe care conțin grupuri consonantice îstă-, stră-, -rst, -nt);cuvinte monosilabice care se deosebesc printr-un singur sunet îbac-fac-tac); - silabe și cuvinte nonsens îgru, gto, pte) care asigură un antrenament al deprinderii discriminării transferului articulator
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a, t-t-t-a, ta, ta-ta, apoi se exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar mai ales în terminațiile cuvintelor, încât prin deprinderea și a altor sunete, exersarea articulării fonemului t crește
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de ceea ce-și dorește; în felul acesta "e stăpânit" de metafizică. * Industrializarea metafizicii: să batem în cuie imaginea lumii. * S-a scris prea mult despre iubită și prea puțin despre mamă; semn că trăim într-o lume cu valori inversate. În mamă găsim doza de bunătate gratuită ce echilibrează balanța. * Studiile științifice ajung să explice totul, și prin asta să scuze orice; până și crimele. Pe fondul mentalității tradiționale totul devine tot mai greu de aranjat într-o singură imagine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ortostatism reapar aproape instantaneu; - stadiul III, mai avansat, este reprezentat de apariția edemului și a tulburărilor trofice secundare decompensării microcirculației cutanate. Leziunile trofice apar predominant gambier, supramaleolar, localizare determinată de multiplicarea zonelor de reflux. Prin existența unui gradient de presiune inversat (creșterea presiunii hidrostatice și menținerea celei coloidosmotice), apare edemul venos, consecință a dezechilibrului între filtrare și resorbție. Edemul limfatic apare într-o fază mai tardivă, când este depășită capacitatea funcțională a vaselor limfatice cutanate (în special ziua, după ortostatism prelungit
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
transplante hepatice canine cu o supraviețuire maximă de peste 20 de zile [11]. Experiența acumulată a permis ulterior inițierea procedurii la pacienții umani, poate cea mai importantă concluzie fiind legată de importanța aportului venos portal. Comparând revascularizarea venoasă prin fistulă Eck inversată, șunt portocav latero-lateral sau reconstrucția anatomică cavo-cavă și porto-portală se constată o diferență majoră în evoluția clinică și supraviețuire în ultimul grup, astfel încât revascularizarea anatomică a ficatului prin anastomoză porto-portală termino-terminală este confirmată ca obligatorie. Mortalitatea periperatorie de 100% a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
o serie de 349 rupturi diafragmatice [52], iar Z. Popovici găsește tot 2 pacienți la un lot de 112 de pacienți [69]. Moreaux le descrie ca fiind dezinserții anterioare, asociate cu o ruptură în plină cupolă, în formă de „L” inversat. Alți autori, respectiv Perruchio și Valdaire (citați de [69]) descriu fiecare câte un caz de ruptură radiară a diafragmului asociată cu o dezinserție freno-costală. Rupturile cupolelor asociate cu dezinserție freno-costală le-am identificat la 2,3% cazuri, toate cu hernie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu ruptura diafragmului este foarte rară (Z. Popovici o descrie în 3 cazuri; Moreaux în 21 cazuri din 679 studiate) [65, 69]. Pericardul se rupe pe fața lateral-stângă, în fața nervului frenic. Ruptura pericardului și cea a diafragmului formează un T inversat; ruptura diafragmului poate fi antero-posterioară (Vergoz, citat de [69]) sau transversală (Vernet, citat de [69]). După Clark [9] și Slung [82] principalele mecanisme prin care se rupe pericardul sunt următoarele:- perforația pericardului printr-un fragment osos (Morel-Lavallee);- eclatarea sacului pericardic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
și Sitaridou (2014); Nicolae și Niculescu (2015); Hill și Alboiu (2016) între alții, vom interpreta encliza pronominală și postpunerea auxiliarelor ca indicații pentru deplasarea verbului în domeniul complementizator. Rămâne să stabilim care este însă proiecția la care se deplasează verbul inversat (mai precis, sub analiza deplasării verbului ca grup, proiecția în al cărei specificator se deplasează verbul). În analiza fazelor romanice vechi această proiecție este în general identificată ca fiind FINP (v. Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015b și bibliografia); analize recente
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Am uitat, fi-mi-ar mușchii mei ai dracu (R. Aldulescu, Amantul Colivăresei) Distribuția din spațiul preverbal indică faptul că verbul nu se ridică la cea mai înaltă proiecție din structura domeniului C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa în periferia stângă a propoziției, precedând verbul lexical inversat (142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română; într-o analiză în care verbul se deplasează prin mișcare centru-la-centru, rămâne misterioasă dispariția complementizatorului să sub inversiune (ar fi de așteptat să rezulte structuri ca (143b-c) Extensiuni • diagnosticele sintactice folosite în această secțiune pentru a arăta că verbul inversat nu ocupă o poziție foarte înaltă în domeniul C pot fi extinse și la analiza gerunziului (144); într-o analiză uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întocmai precum ca din structura ca(...)să. Sub ipoteza prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v. §3.2.2.1 infra). Practic, encliza pronominală și/sau absența lui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
simplu (perfect compus: a avea + participiu; condițional prezent / viitor: aș / voi + infinitiv), toate formele de inversiune sunt atestate în textele românei vechi, însă cu frecvență diferită în funcție de auxiliar (77); inversiunea auxiliarului este adesea coocurentă cu encliza pronumelor clitice (77c-e). Structurile inversate sunt întregistrate de-a lungul întregii perioade vechi (cf. exemplele din (77)), înregistrând un apogeu de frecvență în secolele al 16-17 și fiind în declin treptat până către sfârșitul epocii vechi. Realizând o statistică pe baza mai multor texte vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
HABEO + participiu și participiu + HABEO)30. De asemenea, Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu (1986: 186-187) remarcă faptul că în structurile neinversate de condițional se preferă folosirea infinitivului scurt verbal (cf. Se așuîntra [...], se-așu sui, [...], se-așu da,PH.1500-10: 113v), iar în cele inversate se preferă selecția infinitivului lung verbal (cf. Vrear-ară în PH.1500-10: 123v) (v. și Onu 1965). Autorii explică această distribuție prin intoleranța românei la hiat, o explicație care se poate generaliza pentru a explica raritatea generală a inversiunii formelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la 2 zecimale poate da diferențe la însumare (nesemnificative). Interpretarea datelor Intepretare pe fiecare text în parte.Într-un text ca CCat.1560, structurile de perfect compus și de viitor sunt aproximativ egal reprezentate (48 % / 52 %). Se observă că structurile inversate reprezintă aproximativ 8% din totalul structurilor cu auxiliar și verb lexical; dintre inversiunile din text, un procent egal îl au inversiunele cu auxilarul de viitor și inversiunile cu perfectul compus (fiecare câte 4%). Introducând al doilea punct de raportare (raportul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aproximativ 8% din totalul structurilor cu auxiliar și verb lexical; dintre inversiunile din text, un procent egal îl au inversiunele cu auxilarul de viitor și inversiunile cu perfectul compus (fiecare câte 4%). Introducând al doilea punct de raportare (raportul structură inversată / structură neinversată aparținând aceleiași forme analitice), observăm că: (i) dintr-un total de 12 ocurențe ale perfectului compus, 8.(33) % sunt inversate, iar 91.(66)% sunt neinversate; (ii) dintr-un total de 13 ocurențe ale viitorului, 7.69% sunt inversate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
perfect compus, 99.12% viitor) și un număr foarte mic de inversiuni (3.54 %, față de 96.46% structuri neinversate). Atestarea foarte rară a perfectului compus nu permite generalizări privind posibilitățile de inversare (de fapt, singura atestare a perfectului compus este inversată, ceea ce conferă inversiunii perfectului compus o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt; puține forme analitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
real: viitorul este mult mai slab reprezentat în texte decât perfectul compus: (statistică totală) 70.62% perfect compus / 29.38% viitor; astfel, deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai rar în texte. În altă ordine de idei, excluzând textele nereprezentative discutate mai sus, se poate observa că în majoritatea textelor în care structurile analitice sunt bine reprezentate (număr de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este absolută (92) (v. Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te-va, au nu te va mai <vede>? (A.1620: 59v) b. Fratele nu-l va izbăvi, au izbăvi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
va arăta că și limba veche permite lexicalizarea topicului la stânga și la dreapta focusului, la fel ca limba modernă, însă acest aspect face obiectul unei cercetări viitoare. În orice caz, la prima vedere, propoziții ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2.1.3 infra) și elementul interogativ (care ocupă Spec, [FOCP]) se pot lexicaliza și alți constituenți verifică în mod direct ipoteza că și în limba veche topicul se poate lexicaliza și la stânga și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V-la-FINP Materialul lingvistic analizat mai sus arată că proiecțiile FORCEP și FOCP nu găzduiesc verbul deplasat în domeniul C: prezența (limitată cantitativ) a inversiunii în propoziții subordonate în care verbul este coocurent cu elementele de relație, precum și posibilitatea ca verbul inversat să fie precedat de constituenți integrați prozodic (v. §3.2.2.1.1 supra și §3.2.2.3 infra) sunt argumente împotriva deplasării la FORCEP; coocurența verbului inversat cu constituenți care în mod neechivoc ocupă proiecția de focus (elemente
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să prin raportare la procliza și encliza pronominală conferă argumentul distribuțional forte pentru identificarea poziției care găzduiește verbul în deplasarea la C: proiecția joasă a complementizatorului FINP • acest rezultat se poate generaliza la analiza inversiunii din româna veche: toate formele inversate (cu inversiune V-CL / V-AUX / V-CL-AUX) se pot analiza prin deplasarea verbului la (Spec,)FINP; această analiză explică în mod direct: - pe de o parte, proiectarea unei periferii stângi bogate (v. și §3.2.2.3 infra), găzduind inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
456, pe baza analizelor din Platzack și Holmberg 1989; Klein 1994, 1998; Brandner 2004). Pe lângă rezultatul că inversiunea nu este o strategie exclusivă de focalizare, o serie de argumente precum următoarele conduc către această idee: alternanța în context a formelor inversate și a formelor neinversate, cu aceeași valoare discursivă - în exemplul (99c) (repetat mai jos) se observă că subjonctivul inversat nu induce o altă valoare prin comparație cu subjonctivul neinversat -; valorile multiple asociate cu inversiunea, care pot fi aduse doar sub
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este o strategie exclusivă de focalizare, o serie de argumente precum următoarele conduc către această idee: alternanța în context a formelor inversate și a formelor neinversate, cu aceeași valoare discursivă - în exemplul (99c) (repetat mai jos) se observă că subjonctivul inversat nu induce o altă valoare prin comparație cu subjonctivul neinversat -; valorile multiple asociate cu inversiunea, care pot fi aduse doar sub umbrela unui mecanism foarte larg cum este forța asertivă; restricția inversiunii la contexte finite (cu excepția gerunziului, unde ridicarea V-la-FIN
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]