8,698 matches
-
reiese și din unele medalioane din cartea d-lui Rădulescu, din 1880, cînd se crează Bancă Națională, o parte a elitei liberale a devenit și burghezie financiară, acumulînd averi prin sistemul bancar creat. E, aici, încă o dovadă a variilor ipostaze economice ale elitei liberale de la 1866 pînă la 1900. Aceste trăsături s-au păstrat, bine conservate, și după 1900. Și pentru că am ajuns la capitolul burghezie financiară și crearea B.N.R. e bine să ne referim la Eugeniu Carada, oaia neagră
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
traducerile și încercările sale poetice, precum și dintre multe alte proiecte. Capacitatea de variere a perspectivei îl conduce la performanțe originale. Așa de pildă compune 282 de versuri în care apă în diferite stări de agregare este înfățișata în 270 de ipostaze. Traduce la libera alegere fragmente din opera lui Rilke, fără constrângerea, cel puțin în acest stadiu, a unificării lor. Scrie de obicei pe cartonașe de genul celor utilizate la fișare, "piese" care pot fi desigur, detașate, permutate, combinate, înlocuite, juxtapuse
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
cu argumente sentimentale; - conștiința de român unic, dacă pot spune așa, în care românului unic i se face rușine de ai săi fiindcă își permit să contrazică punctul său de vedere despre români. Care ar fi elementul comun al acestor ipostaze ale rușinii? Paradoxal, dar tocmai o anumita inconsistenta a conștiinței de reprezentant al celor de care îți este rușine, nu o profundă și lipsită de replică stăpînire a motivelor pentru care ai tăi ar avea motive să roșească privindu-se
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
istorie, cunoscută numai de noi doi." Astfel, Alecsandri va refuza Evenimentul, si se va lăsa captivat de micile evenimente private, prepararea dulceții sau "sfârșitul tragic al unei maturi în mijlocul flacărilor". Să-și fi simțit de pe atunci Alecsandri viitoarea încremenire în ipostaza de poet al neamului, al cărui nume va fi atașat pe parcursul secolului trecut, nu fără concursul binevoitor al posesorului, la orice eveniment sau manifestare a specificului național? Deocamdată pare să contrarieze această emblemă și toate poncifurile didactice rezistente și astăzi
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
relatare o nervozitate specifică secolului douăzeci. Mai trebuie spus că numeroasele peripeții prin care trece personajul aflat în prim-planul atenției romancierului par excesiv de numeroase numai dacă sunt judecate din perspectiva verosimilității. Ele au însă o justificare estetică, însumând toate ipostazele în care s-ar fi putut afla un om moral în timpul comunismului și în perioada imediat postcomunistă. Biografia lui Matei Popa este nu o biografie exemplara, ci o sinteză de biografii. Intens, răscolitor, extenuant Pe parcursul lungii sale spovedanii - stimulată de
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
devin victimele cohortelor de cadâne-secretare și eunuci pripășiți prin birourile parlamentare, gata să le citească în jocul sprâncenelor cea mai neînsemnata dorința. Firește, n-am naivitatea să-i cer politicianului să fie milos că o soră de caritate. Dar nici ipostază această de Bulă travestit în Macho-man nu mă prea încântă. Prinși în mecanismul puterii, ei își pierd însușirile umane, dobândindu-le - aproape fără excepție - pe cele mai murdare și degradante ale antecesorilor. Revoltă cvasiunanima a cetățeanului împotriva politicienilor e vizibilă
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
precum căderea unui fruct copt din pom. În primul caz avem a face cu o poză a extrovertirii, în cel de-al doilea cu o imagine a introvertirii. Probabil că nici un poet român actual nu ilustrează mai convenabil a doua ipostază decît Constantin Abălută. Fugă de sine a eului are loc, in productia d-sale, nu prin desensibilizare, printr-un act de sterilizare a lirismului, ci printr-o sumisiune subînțeleasa față de conduită acestuia. Eul nu se demite, ci transcende în spațiul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
s-au stins. Toți care au avut un nume în România nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
am vrut un tip rău în postura de personaj principal, dar nu am căutat să-i găsesc scuze". Într-un rol secundar Lucy Liu, cunoscută din serialul de televiziune Ally McBeal unde o interpretează pe hotărîtă Ling, aici într-o ipostază ce vă uimi pe toată lumea. Mel Gibson renunța la rolul polițistului justițiar, devenind un tip dur sau după cum o spune și sloganul filmului " No More Mr. Nice Guy". Cei care au vizionat cu plăcere Romeo și Julieta, Shakespeare în Love
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
Nichita Stănescu are puterea rară de a seduce tocmai prin exces. Iar stihia a ceea ce printr-un clișeu curent numim "sufletul slav", manifestată exploziv în trăirile ei fără rest, apare aici, spre un îndoit efect de lectură, într-o dublă ipostază: în aceea a evocatorului (Adam Puslojic), cît și în cea a evocatului (Nichita Stănescu). Și în fond, acesti poeți cu destine gemene, cum ni-i prezintă profesorul Mircea Tomus în prefață, chiar au sîngele pe jumătate slav (cel dintîi prin
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
copiilor și tinerilor în forme moderne, decontractate, potrivite mentalității lor actuale) fie impun o abordare interdisciplinara, studiile sistematice de estetică sau contribuțiile originale în cercetarea muzicii universale. Cu toate aceste trei ultime tipuri de abordare are tangente cartea Valentinei Sandu-Dediu "Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică". Trebuie salutat curajul autoarei de a trata un concept atât de controversat și de a căuta răspunsuri, acolo unde coordonatele de bază nu au fost încă stabilite sau în tot cazul, contururile problematicii
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când își asumă demonstrarea tezei conținute în chiar titlul secțiunii. În a doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește procedeele manieriste și universul spiritual în care se înscriu; le va urmări de-a lungul unor opere foarte diverse, relevând constantă artei combinatorii aplicate sunetelor (melograme, jocuri numerice, citatele muzicale, efectele descriptive, ironia
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
de un vetust simt al răspunderii față de soarta literaturii, nu ne putem îngădui o asemenea libertate. Privim lucrarea cu toată seriozitatea și îi sesizam, fără plăcere, caracterul propagandistic. Totodată, ne gândim cu compătimire la Mircea Cărtărescu, descoperindu-l în inedită ipostază de cronicar conștiincios al unor jocuri literare studențești și al unor ședințe de cenaclu. Ne doare inima să-l vedem pe astralul poet cu mânecile suflecate, spălând vasele în bucătăria literaturii. Eroizarea generației '80 Deși se străduiește să dea impresia
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
realității, imprevizibile și vulnerante, prin grila miturilor livrești este un fel de consolare aproape vindicativă a eroinei, dar și simptomul justițiar al strădaniei de a salva arhetipul moral, de a recupera sublimul pierdut. Întrupat în puternicul personaj feminin Draguna-muta, o ipostază a miresii smintite, o Izoldă a satului buzoian. O poveste de dragoste după toate regulile postmodernității, scrisă chirurgical, povestită de o martoră-personaj, cu sfârșit terifiant. Victimă a fidelității față de propriul stil, devenit a doua natură, Mariana Ionescu oferă un text
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
semna la fel și care, apoi edificat, și-a pus în față numele de Constant, devenind Constantin Virgil Gheorghiu, autorul, în timpul războiului, al volumului Ard malurile Nistrului. Pe cît de candid și inocent era cel dintîi, (memorialistul evocîn-du-l și în ipostaza mai puțin știută de pianist, profesor de pian și acompaniator al lui Enescu) pe atît de malefic și venal a fost cel de al doilea. De curînd, dna Monica Lovinescu, în volumul ei de memorialistică (La apa Vavilonului) își aduce
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
fluturi și umblau în trăsuri împarfumate, în corăbii cu piei de vulpi argintii." (p. 17) Evident nu putem vorbi efectiv de o influență a suprarealiștilor pentru care provocarea șocului psihologic era miza principală, dar îl regăsim adesea pe poet în ipostaze extravagante, exersând în sensul atingerii unei stări de disponibilitate care îi permite să vadă dincolo de aparențe și codificări: "credeam că e o broască țestoasă, credeam că este un iepure jigărit/ în realitate era o conservă călătoare/ credeam că e o
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
este nevoie să stăruim asupra accentelor ironice și autoironice care fac ca multe dintre "pozele" poetului, transportând călimări și plin de cerneală, să fie realmente memorabile. Volumul în ansamblu poate fi citit ca un "roman" cu un personaj surprins în ipostaze extravagante: poetul, cel care e ductil, disponibil, atent, capabil să metamorfozeze realul, să proiecteze propriile obsesii într-un afară devenit permeabil celor mai obscure impulsuri ale subiectivității Paul Aretzu, Orbi în Paradis, Edit. Cartea Românească, București, 1999, 92 pag., f.
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și împăcare - capitolul XII în Premise și concluzii la "Terra" (1946) și capitolul final din Primăvara literară (1914), intitulat Spre optimism. Vor fi redescoperite, la parcurgerea acestor texte, ipostazele multiple pe care savantul și le asumă în prelungirea competențelor sale de strictă specialitate. Vocație renascentistă dublată de o pedagogie constant și variat desfășurată de-a lungul anilor. Pe de altă parte, înviorătoarea, buna limbă românească a volumului, directă și
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
în partea aplicativă a lucrării. Cantitatea extrem de mare a informației științifice și varietatea temelor tratate face ca volumul să fie greu de rezumat în spațiul limitat al acestei cronici. Esențiale și incontestabile sînt, în orice caz, principiile: limbajul văzut în ipostaza sa comunicativă, predominanța oralității, obligația de a se ține cont de context și de dinamismul interacțiunii umane (prin ceea ce autoarea numește, de mai multă vreme, "metoda contextual-dinamică" de adunare a datelor și de analizare a lor). Toate acestea presupun luarea
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
îți va ierta căci mult o ai iubit - /greu atîrnă gurii tale/ Timpul - lacătul impudic/ roșie gura ta îndură centura/ castității" (Agamemnon șRimayaț). Nu mai puțin compozit în încleștarea sa de antinomii, în decurgerea sa frămîntată, antrenînd o diversitate de ipostaze morale care ating Destinul, Nimicu, Nemurirea, ni se înfățișează universul interior propriu-zis al poetului. E un etalon al vieții care se îndărătnicește a se perpetua, al cosmosului care, tulburat prin fenomenul individuației, dorește a se reintegra în sine: "!cunosc o
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris de nimeni altul decât însuși Lovinescu: "Planetă de scriitor tânăr". Primul lucru care atrage atenția la o relectură este "fidelitatea" cu care Negoițescu reconstituie diferitele ipostaze ale criticului. Memorii este, paradoxal, cartea cea mai citată - Lovinescu este, și nu în ultimul rând, propriul său comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidență - patronul Sburătorului și-a construit necontenit imaginea, nuanțele savuroase pe care el însuși
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113), pentru că există o incompatibilitate profundă între consumatorul pasiv de cultură mass-media și idealul entropic al postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție - pe care o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană." (111) Eseurile lui Carmen Mușat
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
tiparului...), abominabilul spectacol nu a făcut să tresară conștiința intelectuală a momentului. O indiferență deloc inocentă, totuși: cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu și Dorin Tudoran sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de antisemiți și antidemocrați?! Cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Norman Manea, Z. Ornea, Vladimir Tismăneanu, Leon Volovici sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
și Gabriel Liiceanu și Dorin Tudoran sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de antisemiți și antidemocrați?! Cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Norman Manea, Z. Ornea, Vladimir Tismăneanu, Leon Volovici sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz să cred și să accept că e vorba de indiferență. Și nici teamă nu cred că e (teamă fie de "antisemiții" Manolescu, Liiceanu, Tudoran, fie de "puterea ocultă
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
resurse absolut considerabile. Din păcate, regizorul nu-și face simțită prezența. Marius Stănescu variază registrele și datorită personajului feminin-masculin, deși nici el nu-și exploatează, decît estompat, cea de-a doua față a lui Iason. Sensibil, insinuant, grațios, învăluitor în ipostaza primadonei, strident și nu îndeajuns studiat atunci cînd cade masca. Cele două roluri feminine - Irina Mazanitis (Helga) și Jeanine Stavarache (tovarășa Chin) - completează cuplul în dimensiunea reală, nefuncționînd ca un simplu pandant: Helga - soția oficială și decorativă a diplomatului francez
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]