1,406 matches
-
întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni, arată că la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni, arată că la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă pe Ileana, în vîrstă de 25 ani, iar ca tată legitim pe pădurarul Ioan Lăzăreanu, de 32 ani, cu domiciliul în Ipotești. În actul oficial, copilului i s-a dat numele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă pe Ileana, în vîrstă de 25 ani, iar ca tată legitim pe pădurarul Ioan Lăzăreanu, de 32 ani, cu domiciliul în Ipotești. În actul oficial, copilului i s-a dat numele de Ilie I. Lăzăreanu 70. Este foarte clar că nici una din aceste două Ilene n-are măcar o cît de mică legătură cu Mortua est! și nici cu Casandra, care murise
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai mult să-l scoată pe Eminescu cu un fiu natural. "Contemporanii au știut că Eminescu a avut un fiu natural" pretinde autorul 70. Cu cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la Ipotești? Aici e toată încurcala. Și apoi care sunt acei contemporani, în afară de avocatul Mănăstireanu? Pînă la urmă, și acesta vorbește numai de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cine? Cu Ileana care ar fi plecat la Pomîrla, ori cu Ileana cea măritată la Ipotești? Aici e toată încurcala. Și apoi care sunt acei contemporani, în afară de avocatul Mănăstireanu? Pînă la urmă, și acesta vorbește numai de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la Pomîrla, ca să învețe carte, la școala lui Bașotă! Avocatul Mănăstireanu l-a cunoscut la Pomîrla numai pe fiul Ilenei de la Ipotești, numit Ilie I. Lăzăreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de copilul Ilenei de la Ipotești, însă foarte curios, acesta este identic cu celălalt copil, dus de cealaltă presupusă Ileana la Pomîrla, ca să învețe carte, la școala lui Bașotă! Avocatul Mănăstireanu l-a cunoscut la Pomîrla numai pe fiul Ilenei de la Ipotești, numit Ilie I. Lăzăreanu. Acesta nu se știe cum va fi învățat cîteva clase, la acel liceu, pe baza cărora a devenit funcționar fiscal, la Botoșani. În toamna anului 1927, cînd Ilie I. Lăzăreanu împlinea 50 de ani, acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rectificarea actului de naștere. Bineînțeles că martor l-a avut numai pe avocatul Mănăsti reanu, care a prezentat o depoziție scrisă și apoi o depoziție orală, sub prestarea de jurămînt: "Eram copil de 10-11 ani și ieșeam pe toloaca satului Ipotești Cucorăni, unde copiii satului jucam mingea-țic. Tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrînul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
creștini-ortodoxi de ai compatrioților mei, care vor voi a se lumina din acest institut, însă toată cheltuiala necesară pentru ei, afară de învățătură, va fi pe socoteala lor proprie". Lăzăreanu I. Ilie, conform certificatului său de naștere, era născut în satul Ipotești, nu la Cucorăni, așa că, la Pomîrla, el trebuia să plătească școlaritatea. Este ca și sigur că Eminescu, rugat de tatăl băiatului, ca slujbaș la Eminovici și rugat mai ales de soră-sa, Henrieta, nașa băiatului, va fi intervenit la prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țăran care îndrăznea să-și dea copilul la liceu. Oricum, nici această intervenție nu dovedește că Eminescu ar fi fost "tatăl real" al băiatului, cum susține Augustin Z. N. Pop. Fără a admite vreo Ileană, ca iubită a poetului, la Ipotești ori la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Cucorăni, și fără a da crezare elucubrației cu copilul natural, conside răm închisă paranteza, la care ne-a obligat Augustin Z. N. Pop. Considerăm de domeniul fanteziei și intervenția lui Teodor Balș, care crede că Eminescu a avut, la Ipotești, două iubite: prima care a murit de tînără și pentru care poetul va scrie mai tîrziu O, dulce înger blînd și a doua, "iubirea vinovată de la 19 ani (sic!), cu fata morarului de la Cucorăni, Elena Lăzărescu (sic!), de pe urma căreia se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sic!!)74. Să reluăm acum firul evenimentelor petrecute, după înmormîntarea Casandrei, la 20 ianuarie 1864. Copleșit de o foarte mare durere mai ales că cimitirul cu mormîntul fetei era vecin cu casa părintească, poetul a căutat să se îndepărteze de Ipotești, ca să se poată liniști cumva, dar chipul Casandrei îl însoțea peste tot, după ce se des părțise de ea atît de dureros, pentru totdeauna. Ea a murit-am îngropat-o-n zare Sufletul ei de lume este plîns, Am sfărîmat arfa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
11 martie a plecat spre Cernăuți. Cu ce rost s-a dus la Cernăuți? Nu s-a văzut vreo intenție serioasă pentru urmarea cursurilor, căci în primăvara anului 1865 iar a dispărut din Cernăuți. În cursul verii (1865), aflîndu-se la Ipotești, împreună cu fratele său Matei, a vizitat Dumbrăvenii, unde tatăl lor era reangajat, pentru cîteva luni, de Ana de Balș, ca delegat în comisia de plasă, pentru împroprietărirea țăranilor 79. Aurel Vasliu a stabilit, după Consemnăciunarul biblio tecii gimnaziștilor, că în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
200 kg. O delegație, compusă, la Cucorăni, din primarul Gh. Măzăreanu, Niță Adochiței și Toader Chircu, a fost împuternicită să caute în țară păpușoi, "unde s-a găsi"83. În iarna aceea, din anul 1866, foametea i-a fugărit, la Ipotești, pe doi țărani bucovineni: Ioan Eminovici, din Călinești-Cuparencu, și cumnatul său, Procop Smocot, de la Șerbăuți. "Boierul" George nu era acasă. Spre seară vine și el de unde o fi fost și vede pe cei doi țărani, smeriți, plecați în fața lui. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bucovina. Ștefanelli ne spune că "n-a știut nimeni din colegi cînd a plecat și încotro a luat-o"86. După informația trimisă mult mai tîrziu, de sora sa, Aglaia Drogli, lui Titu Maiorescu, știm că a luat-o spre Ipotești: "Gimna ziul superior nu l-au terminat aice (la Cernăuți), din desperare că murise Pumnul. Îmi aduc aminte că după înmormîntarea lui Pumnul, și-au depus cărțile sub un scaun, în gradina publică, și-au plecat spre casa părintească. Întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni că nu i se dă pămîntul: D. Iminovici verbal au declarat că dacă va da și ceilalți proprietari
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poetul i-a donat un volum intitulat Lehrbuch der Poetik fü höhere Unterrichts Anstalten, Wie auch zum Privatgebrauche, von Friederich Beck, München, 1862. Dedicația scrisă de poet cu foarte mare durere, pe acest volum, este semnată "M. G. Eminescu din Ipotești"97. PRIBEAG Dacă la Blaj Eminescu și-a încheiat activitatea școlară cu rezultat nul, alt rezultat a avut în activitatea poetică. Ținînd în secret tot ce scria și convins de ceea ce trebuia să devină opera sa, el a lăsat școala
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la poema Ondina, lucrată și prelu crată vreme de opt ani și trecută prin trei tipare autonome, cu trei titluri deosebite 98. Ondina este prima poemă, prin care poetul își arată dorința fierbinte de a fi împreună cu Casandra, moarta de la Ipotești. Această dorință ne amintește de mitologicul Orfeu, care s-ar fi coborît în infern, ca să-și readucă la viață pe soția Euridice, decedată chiar în ziua nunții. Orfeu ar fi reușit să înduplece, prin cîntece, divinitățile infernului, însă acestea i-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
undoaie-n flori/ Cîmpia speranțelor mele/ Acolo te-așteaptă rîzîndele zori,/ Pletindu-ți coroană de stele./ S-aduci prin amor/ De viață fior./ În cîmpul speranțelor, vină,/ Ondină!" Nu e greu de priceput că acea cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice tînărul poet era Linos, din mitologia greacă 103. Nimfele, cu înfățișarea unor tinere fete, pline de grație, luate tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu voiu să fiu o zee Frunte-ncinsă în cununi, Ci glas jalnic de femee Care cîntă-n dor nebun." Mai ales în versiunea a II-a, nici nu mai este vorba de vreo Ondină, ci doar de Casandra, moarta de la Ipotești: "Eu cu moartea cea adîncă Am schimbat al vieții gînd, Am fost vultur pe o stîncă, Sunt o cruce pe-un mormînt (...) Dar atunci cînd albe zîne S-or privi-n sufletul meu A! gîndiți, gîndiți la mine, Că am
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acolo hamal în port, iar după aceea îngrijitor în ogradă și în grajdul unui hotel, avînd locul de dormit în ieslea cailor, și ținînd la cap geamantanul cu cărți nemțești. Statul culcat în miros de fîn cosit îi amintea de Ipotești. Și, dacă a fost văzut cum citea din Schiller 108 cu glasul tare, apoi din opera acestuia el alegea ceea ce se potrivea cu inima sa. Resignațiune, tradusă de el cu multă libertate și notată pe manuscris "1867 april", îi aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]