1,542 matches
-
Flacăra” ș.a. A fost membru al Societății Scriitorilor Români și al Societății Autorilor Dramatici Români, pe care a și condus-o între 1945 și 1949, în calitate de președinte. În 1956 i s-a decernat Premiul Academiei Române. Ca dramaturg, are un debut irelevant, la Teatrul Național din București, cu piesa Învinșii (stagiunea 1913-1914). După aceea se îndreaptă spre teatrele de revistă, pentru care scrie mai multe texte; de altfel, a și făcut parte din conducerea unei astfel de companii, numită Durstoikir (Durma-Stoicovici-Kirițescu). Reapare
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
al lui Gesar Îi apare În vis pentru a-l purta apoi În Ïambhala (cf. Stein, Gesar, pp. 334 și 511). Sunt multe titlurile care funcționează cu aceeași relevanță atât În 1936, cât și În 1954 (adițiile sunt mai degrabă irelevante). Cel mai probabil este ca sursa principală a itinerarului mistic către Ïambhala să fi fost și pentru Eliade venerabilul Albert Grünwedel, cel care a editat și tradus Ghidul către Ïambhala (Ïambha-la’i lam-yig)2, un text tibetan din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fenomene complexe și haotice dintre cele mai diverse este una din sursele interdisciplinarității, în sensul în care determină grupuri de specialiști din ramuri distincte de activitate. O formulare de existență și individualitate pentru un obiect, relevanța pentru un domeniu, este irelevantă pentru altul. De ce nu l-a introdus Laplace pe Dumnezeu în modelul său cosmologic de Sistem solar ? Pentru că nu avea nevoie; nu era o necesitate teoretică din perspectiva normelor descriptiv-explicative ale disciplinei sale apelul la o astfel de entitate sau
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
temeinică și pentru a corespunde, măcar în parte, nevoilor individuale, dar mai ales pentru a fi eficientă, ea trebuie ridicată la nivelul unei arte, căci, este o adevărată să iei hotărâri. "-" Metoda sinectică constă în unificarea unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogia personală, analogia directă, analogia simbolică, analogia fantastică. Aceasta se realizează în baza transformării necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut. "-" Metoda de stimulare prin tehnica 6/3/5, ca variantă a brainstorming-ului presupune împărțirea clasei în
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
punctului de vedere literar. Pornind de la premisa că literatura „nu face decât să ilustreze” o realitate și ajungând la încheierea că interacțiunea individualului cu socialul sfârșește printr-o acomodare reciprocă, autoarea descrie un proces evident în ordinea vieții cotidiene, dar irelevant sub raportul comentariului critic. În schimb, deși are minime tangențe cu sociologia literaturii, celălalt studiu desfășoară o polemică ingenioasă cu Ovidiu Cotruș: luând act de „numeroasele contradicții” înregistrate de critic în Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, V. demonstrează
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
nivel global și adoptate de instituții internaționale, precum ONU, FMI, BIRD etc., suficient de puternice pentru a le impune la nivel global. Problema nouă care s-a ivit în legătură cu tranzițiile postcomuniste este că măsurarea doar a nivelului de dezvoltare este irelevant în raport cu obiectivul tranzițiilor. Ceea ce trebuie măsurat este „nivelul de capitalism” al unei societăți care, până la începuturile tranziției, era organizată nu doar diferit, ci chiar în opoziție cu organizarea capitalistă a societății. Științele sociale și economice au fost complet neajutorate în fața
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale 25 I. Considerații asupra domeniului științelor sociale 26 II. Considerații asupra metodei științelor sociale 36 III. Influențele asupra practicii științifice 43 Cursul 3. Considerații asupra științelor sociale: este posibilă o știință a societății umane? 47 I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismului 50 II. Științele sociale sunt neinteresante: critica din partea istoriei 53 III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și variațiile esențiale. Anumite fenomene sunt clasificate drept scaune, revoluții, sau guvernări democratice. Pentru a putea face aceasta, se iau în considerare numai unele aspecte ale obiectului de investigat și sunt ignorate toate celelalte detalii senzoriale care sunt apreciate ca irelevante pentru scopul clasificării. Altfel, gama de date devine prea amplă, iar înțelegerea imposibilă. Aceeași logică se aplică științei. Teoriile sunt construcții artificiale oferite de oamenii de știință pentru a putea înțelege universul din jurul nostru prin impunerea unei ordini asupra experienței
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În timp ce empiristul crede că, în final, există o legătură directă între fenomenele obiective și concluziile pe care suntem îndreptățiți să le susținem, relativistul se concentrează asupra standardelor acceptate în prezent de către comunitatea științifică. Totuși, aceste diferențe sunt în mare măsură irelevante pentru strategia de bază a cercetării din științele sociale. Ambii sunt de acord că procesul de cercetare are două etape coordonate, care combină analiza cu sinteza și efortul mental cu cel concret empiric. Trebuie să știm ceea ce se caută spre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societății umane?" Rezumat. Acest curs examinează și răspunde cu atenție la patru obiecții serioase cu privire la aplicarea metodelor științifice în studiul relațiilor umane. Prima susține că societatea este prea complexă și, drept urmare, judecățile de tip lege emise în legătură cu aceasta sunt fie irelevante, fie banale. Cea de-a doua susține că judecățile tip lege nu prezintă interes deoarece trăim într-un anumit spațiu și timp. Cea de-a treia susține că observatorul nu poate obține obiectivitate științifică în raport cu cei observați deoarece cu toții trăiesc
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea totodată recunoaște, bazându-se pe argumentele din Cursul 2, că știința implică un proces în două etape, formularea de ipoteze și testarea. Criticul respectiv ar putea adăuga totuși că aplicarea științei la analiza relațiilor din societatea umană este fie irelevantă, fie imposibilă. Dorim cu siguranță să cunoaștem modul în care indivizii umani conviețuiesc și își conduc comunitățile, dar noțiunea de știință socială sistematică nu pare a avea mult sens. Indivizii umani nu sunt asemenea rocilor, planetelor, atomilor sau bacteriilor. Analiza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absurditatea explicațiilor guvernate de legi în științele sociale, de a identifica factorii datorită cărora științele sociale sunt diferite și de a sugera condițiile necesare pentru construirea unei investigații științifice legitime privind ființa umană și comunitățile sale. I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismuluitc "I. Științele sociale sunt irelevante\: critica din partea jurnalismului" Prima obiecție este aceea că explicațiile guvernate de legi sunt irelevante pentru comportamentul uman. Versiunea cea mai puternică a acestei critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a identifica factorii datorită cărora științele sociale sunt diferite și de a sugera condițiile necesare pentru construirea unei investigații științifice legitime privind ființa umană și comunitățile sale. I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismuluitc "I. Științele sociale sunt irelevante\: critica din partea jurnalismului" Prima obiecție este aceea că explicațiile guvernate de legi sunt irelevante pentru comportamentul uman. Versiunea cea mai puternică a acestei critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate greșit, și că tocmai de aceea nu are
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
condițiile necesare pentru construirea unei investigații științifice legitime privind ființa umană și comunitățile sale. I. Științele sociale sunt irelevante: critica din partea jurnalismuluitc "I. Științele sociale sunt irelevante\: critica din partea jurnalismului" Prima obiecție este aceea că explicațiile guvernate de legi sunt irelevante pentru comportamentul uman. Versiunea cea mai puternică a acestei critici susține că afirmațiile nomologice sunt inutile și îndreptate greșit, și că tocmai de aceea nu are rost să existe o disciplină care să se ocupe de descoperirea lor. O versiune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
critic-istoric pune problema greșit. Este o iluzie să fie încercată pătrunderea înțelesurilor lumii pornind de la un episod particular unic în spațiu și timp, și este nerezonabil să se insiste asupra ideii că interacțiunea dintre variabilele considerate este un proces mecanic irelevant pentru interpretarea istoriei reale. Ba dimpotrivă, nu poate fi făcută o analiză semnificativă a unui eveniment singular decât dacă aceasta se bazează pe științele sociale nomologice. Nu poate fi făcută selecția unui eveniment singular, sau precizarea trăsăturilor sale esențiale fără
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
x). Ipoteza este că Y covariază în mod semnificativ în raport cu X. Comportamentul lui Y în diferite observații se poate explica mai bine dacă este raportat la comportamentul lui X, în comparație cu ipoteza alternativă conform căreia Y variază complet independent, X fiind irelevant. Această relație este reprezentată printr-un patern în mulțimea perechilor ordonate. Atunci când o observație a variabilei independente ia o anume valoare, Xi, este de așteptat că variabila dependentă, Yi, să ia o valoare asociată matematic cu aceasta, iar asocierea matematică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din Y. Influențele ad hoc vor fi prezente întotdeauna, oricât de exhaustivi am încerca să fim. Mai mult, o astfel de regulă nici nu este necesară. În calitate de oameni de știință, avem libertatea să neglijăm unii factori pe care-i considerăm irelevanți pentru o înțelegere de bază, sau imposibil de inclus într-o structură sistematică. Un mod de a exprima această problemă este să afirmăm că, atunci când ne ocupăm de subiecți umani capabili să ia decizii, impactul oricărui factor cauzal este cel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Vrem să aflăm ce efect are asupra relației dintre variabila dependentă și cea independentă faptul că variabila de control ia valori diferite. Putem trage concluzia că, în măsura în care relația X1-Y rămâne invariabilă indiferent de valorile lui X2, variabila de control este irelevantă și relația X1-Y se dovedește a fi așa cum s-a sugerat inițial. Dar dacă relația X1-Y variază în mod sistematic în funcție de variațiile lui X2, atunci este nevoie să includem în calcul și legătura cauzală indirectă X2-X1-Y; altfel, impactul estimat al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și implicațiile sale cât mai bine? Un model bun este elegant, precis și simplu. Nici un model nu oferă o reprezentare completă a realității, ci o abstracție plauzibilă, concepută teoretic astfel încât să descrie relațiile esențiale și să le ignore pe cele irelevante. Nu există un manual sau vreun set de instrucțiuni care să vă indice cum să faceți o modelare cu succes. Puteți doar să citiți literatura de specialitate ca să vedeți ce au făcut alții și să desenați modelele în timp ce citiți, pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
noțiunii de raționalitate este foarte diferită de vechea, dar surprinzător de răspândita distincție filozofică bazată pe diviziunea strictă dintre gândire și simțire, rațiune și sentiment. Nu înțeleg prea bine ce vrea să zică această distincție și, de altfel, aceasta este irelevantă pentru noi. Pentru noi nu este necesar să presupunem că indivizii și-ar finaliza perfect ordinea preferințelor înaintea unei situații de alegere dată. De fapt, aceștia devin conștienți de preferințele lor mai ales în timpul procesului de decizie. În mod similar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi oricând învinsă de ABC, dacă s-ar afla la dreapta lui C și de CDE dacă ar fi la stânga. De aceea, câtă vreme toți jucătorii participă la votare și trebuie neapărat luată o decizie, jucătorul C controlează jocul. Este irelevant, din punctul de vedere al scopurilor politicilor respective, ce coaliție câștigătoare se va forma. În acest joc, jucătorul C este votantul median, având un număr egal de votanți de ambele părți. Oriunde ar sta votantul median pe linia continuă de la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
va fi învins de un partid care își va alege o poziție cu un singur pas mai aproape de cea mediană. Concluzia este că ambele partide vor oferi platforme identice situate exact în punctul median și că, în final, va deveni irelevant pentru scopurile elaborării de politici care dintre aceștia va fi ales. Din punct de vedere rațional, deși oarecum contra-intuitiv, rezultatul de echilibru într-o competiție electorală de două partide pe o singură dimensiune atrage după sine absența unei alegeri eficiente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asupra celor două propuneri. Dacă această tehnică funcționează eficient, votantul median va fi acela care decide la nivelul fiecărei dimensiuni. Adesea, există reguli care prevăd ca diferite subiecte să fie abordate de către documente legislative diferite. Adesea, adunările legislative limitează amendamentele irelevante și pretind ca fiecare secțiune a unui document să fie în legătură directă cu subiectul principal abordat. Problema care se pune este aceea că nu întotdeauna e posibil să se separe dimensiunile politice în compartimente bine delimitate. Membrii adunării legislative
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unuia dintre jucători, „Dilema prizonierului” produce doar inacțiune, deoarece ambii jucători decid rațional să nu coopereze. În timp ce „Asigurarea” se rezolvă prin comunicare cinstită, iar „Lașul” folosește comunicarea ca parte a procesului său de negociere, în „Dilema prizonierului” comunicarea este complet irelevantă, căci nimic din ceea ce poate spune sau face celălalt nu este relevant pentru strategia mea dominantă de a refuza. Câtă vreme în „Asigurarea” acțiunea colectivă satisfăcătoare se amână pe perioada în care învățăm să avem încredere, iar în „Lașul” acțiunea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
multe valoarea unei pajiști frumoase, iar dacă vreo acțiune de-a mea ar putea s-o protejeze, aș pune-o în practică. Dar, în realitate, acțiunea mea individuală de a traversa pajiștea sau nu într-o zi oarecare, este practic irelevantă pentru rezultat. Singura situație în care nu aș traversa-o, dat fiind costul ocolirii, ar fi în cazul în care actul meu singular de traversare ar distruge el însuși pajiștea. Dar acest lucru este foarte, foarte, foarte improbabil. De aceea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]