4,036 matches
-
a celor mai importanți compozitori și interpreți. Din 1998, din păcate, au fost introduse secțiuni consacrate altor genuri muzicale, nepotrivite cu atmosfera festivalului. Vedetele și compozitorii reputați au început să-l ocolească și așa a început o decădere lentă, dar ireversibilă. Ați vedea secțiuni rock și hip-hop la Sanremo? Nu, aceste genuri au un public aparte, pe care îl cunosc și îl stimez, dar care nu vine la Mamaia; ce să caute acolo, între rochii elegante? N-o să uit niciodată că
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
univers este evocat cu aceeași undă de nostalgie și în poemul „Întoarcere”: „ și, curge ziua goală printre lunci, / averea mea-i aici: copilăria, / în casa bătrânească, la bunici, / ce peste ei trecut-a veșnicia”/ Vechiul și cunoscutul aforism despre scurgerea ireversibilă a timpului este și în acest ciclu de versuri laitmotivul esențial. Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au mai trecut odată” (Liliana Petcu - „Copacul”) Timpul cu aripi largi și răzvrătite apare repetitiv în poemele lui VICTOR GHE. STAN. Clepsidra ținută în mână dă fiorii timpului ireversibil și aduce discreta serbare a sufletului, care nu se teme de perspective abstracte, ci se bucură de imboldul revărsărilor albastre, ca semn al infinitului: „Când ții clepsidra în mână / Clipa se pietrifică în fulger / Peste priviri pătrunzătoare / Urmate de revărsări
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
pradă microbului pornografic al prezentului văzut ca o întoarcere a spiritului împotriva lui însuși, Omul (din cauza tuturor mașinațiunilor atent concepute) a fost învățat să meargă de-a lungul și de-a latul unei singure căi specifice distructive, autoreducându-se în mod ireversibil de la statutul superior de Creație puternic legată prin harul Duhului Sfânt de însuși Creatorul ei la o entitate care își tot exhibă fără limite un instinct sexual pătimaș cu încărcătură patologică evidentă, aruncate fiind, astfel, cu dezinvoltură în neant veritabilele
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
broscoii și chiar paianjenii, în poezia Veronicăi Știr sunt elemente de coagulare a unor imagini rurale de o simplitate divină în esență, dar care ne dau posibilitatea descoperirii unor spații, pe care, citadini prin adopție, am pierdut-o ca și ireversibil. O faună și o floră ca scoase dintr-un dicționar de mitologie, se regăsesc în paginile cărții. Totul este basm și curaj de interpretare a unui vis care încă nu a fost pus în amintire. Veronica Știr simplifică experiența sa
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]
-
ne ruga și lucra pentru a ajunge la unitatea vizibilă deplină a tuturor ucenicilor lui Hristos. Scopul și dorința noastră arzătoare o constituie comuniunea deplină care nu este absorbire, ci comuniune în adevăr și în dragoste. Această cale este una ireversibilă, pentru care nu există alternativă este calea Bisericii. 2. Marcate încă de trista perioadă istorică, în timpul căreia s-a negat Numele și Stăpânirea Mântuitorului, comunitățile creștine din România întâmpină încă, în mod frecvent, astăzi, dificultăți în a depăși efectele negative
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
după visul deșert, după un trecut ce i-ar fi putut schimba viitorul și, dacă ar fi judecat atunci cu mintea și nu cu inima, ar fi fost acum în altă postură. În raport cu viitorul sau prezentul, trecutul, prin caracterul său ireversibil, face referință mai întâi la o anumită pasivitate sau neputință. Nu numai că pare imposibil să acționăm asupra lui, dar el ne și apasă. Trecutul determină prezentul și viitorul. Fiind angajați, plasați în momentele unui timp care nu încetează să
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
al cuvântului. Ei și-au dezvoltat o percepție estetică asupra lumii, motiv pentru care receptau Cosmosul sau Universul ca pe un tot armonios și desăvârșit. În concepția lor, evenimentele istorice nu se desfășurau dinspre trecut spre viitor, înscrise în curgerea ireversibilă a timpului. Istoria lor se desfășura doar în prezent, fapt care i-a conferit un caracter ciclic. Nici măcar ampla și încântătoarea lor mitologie (Schelling vedea în mitologie istoria primordială a omenirii!), nu-i absolvă pe vechii greci de carențele gândirii
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
stat național, într-o perioadă dată. De la Nicolae Ceaușescu, până azi, în continuitate, de vreme ce s-a sperat și crezut că monarhia a fost înlăturată definitiv, la 30 decembrie 1947, în România (Republica Socialistă România, cândva) s-a statuat o dinamică ireversibilă a gândirii, potrivit căreia, de la omul antic și până la republicanism, președintele ar fi conducătorul cel mai benefic pentru viața popoarelor. Acest cult rămas într-o adormire senină a conștiinței politice aliniate haosului național începe să fie demitizată de cea mai
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
al celor vii și al celor morți, această dăruire de sine trebuie să fie „întreagă, deplină, îmbrățișând fiecare aspect al existenței noastre pământești, de la zămislire și până la moarte”. Sinuciderea e condamnată de multe voci ale Ortodoxiei, ca fiind un act ireversibil, de neiertat, al revoltei împotriva lui Dumnezeu și dacă lipsa de orientare a omului spre înfăptuirea binelui este în vreun fel diminuată, se consideră că faptul se datorează „slăbiciunii morale, păcatului, unei lipse de credință sau disperării și blasfemiei”. Recentele
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
s-a reușit. Acum spuneți că aduceți Basarabia acasă. Aduceți-o! Des vorbim de iubire, dar nu ne iubim, vorbim de unire, dar nu ne unim. Tot ce se face astăzi este un semn bun că unirea este un proces ireversibil. Nu vă necăjiți pentru că nu putem decreta oficial unirea. Ea se face în fiecare zi, în fiecare clipă, se construiește zi de zi, și ceea ce facem acum este unire. Din punctul meu de vedere, noi ne-am unit deja!”, a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
ci de bucurie: „De dormit dormeam, dar inima-mi veghea” (5,2) pentru că Ea, cea din Cântare, singură recunoaște: „Sunt bolnavă de iubire” (5,8). În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea/ tot te-aș chema” (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
el, ea se contracta cu frică și previziune ... de ce? De ce?... doare ... ce te doare? ... atingerea ta în adâncime ... ce să fac atunci?...avea douăzeci și cinci de ani, iar ea cu un pic mai puțin, și era toată o părere de rău ireversibilă, vedea scântei în loc de stele, mâl în loc de pământ. Care ar fi remediul, prințesa plaiurilor nordice? Durerile o dominau, pereții se umpleau cu umbrele crengilor nocturne, o înțepau, o răneau, iar întrebările străine dansau pe candelabrul care se învârtea cu camera, cu
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
la care ne referim când avem de luat o decizie hotărâtoare nu numai pentru existența noastră personală dar și pentru cei apropiați nouă sau asupra cărora ne exersăm influența sau autoritatea. Lipsa de discernământ poate avea consecințe tot atât de grave și ireversibile ca și un diagnostic greșit, care, ducând la un tratament inadecvat sau chiar contraindicat, va înrăutăți încă și mai mult starea bolnavului. Aceasta se întâmplă atât de des încât expresia franceză “le remède est pire que le mal” (leacul este
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
meu îndemnându-mă să sper, să-mi doresc să fiu traversată de aceleași trăiri fănușiene, să pot rosti cu glas hotărât: Viață, te iubesc! chiar dacă ghimpele diavolesc mă înțeapă adesea și-mi strecoară în simțuri teama... de necunoscut, de timpul ireversibil, de tinerețea care se scurge grăbită, de tainele ascunse dincolo de umbre și de gândurile omului perfid.... Mai dau o filă, și-ncă una, și tot cufundându-mă în paginile fănușiene simt, parcă, filonul curajului cum se zbate să iasă din
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
planul dumnezeiesc. El alege „un optimism fundamental deși tragic” și deci, un fel de continuitate între lumea prezentă, actuală, și Împărăția lui Dumnezeu, care „nu este din lumea aceasta”. La temelia acestei convingeri este așezată încredințarea că există o mișcare ireversibilă în istorie, ce este condusă de Duhul lui Iisus Hristos. Dodd afirmă că în Predica lui Iisus Hristos Împărăția lui Dumnezeu nu este prezentată ca „ceva ce vine în viitorul apropiat, ci ca o problemă a experienței prezente”. Acesta respinge
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
mulți în această întrecere și să ne luptăm, ca să fim încununați; iar dacă nu putem fi toți încununați, să fim cel puțin aproape de cunună.”[24] De asemenea, confirmând formula soteriologică creștină, potrivit căreia viața terestră a omului este unică și ireversibilă, autorul aceleiași lucrări ține să amintească câtă valoare primește ea în acest caz, tot printr-o comparație: „după cum olarul, dacă face un vas și vasul pe care îl face iese rău, sau se strică în mâinile lui, îl poate face
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
frământările ființiale, durerile reale de ordin duhovnicesc - care converg spre echilibrul dispozițiilor interioare - conțin în sine un simț paradoxal al unei anumite bucurii sau stări de pace lăuntrică, comparativ cu dezamăgirile implicite ale relaționărilor dependente de spațiul virtual, cu repercusiuni ireversibile pe plan psihic, în frecvente cazuri, chiar și dacă luăm în calcul numai pe cele mediatizate. În baza celor mai recente studii, sociologul Gilles Lipovetsky aduce în prim-plan principala lor observație, și anume că "dezvoltarea virtualului și a universului
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
Iar creierul ardea ca flacăra de soare (Altfel). O calamitate este o evoluție a naturii, o schimbare, beneficul formării unei noi perioade de gândire a omului. În versurile citate în rândurile de mai sus poetul prevede această stare naturală și ireversibilă, subtil degajă situația cataclismică: omul începuse să vorbească singur ... , rezultat al unei suferințe, a unui semn care sugerează sfârșitul. Versul al doilea denunță dezastrul, teluricul își pierde protecția celestului iar umbre trecătoare tind să stăpânească viul sub valtrapurile nefiindului. Ideea
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
masa de scris: Afi, tot mai mult încep să-l percep la viitor,ca și când m-aș fi născut mâine.Și, aștept un singur gest: al unui nor de duminică? Al soarelui prăbușit fără ecou pe-o inimă? Probabil o singură, ireversibilă zbatere de gene va coborî pleoapa tăcerii peste mine și,în sfârșit, mi se va permite intrarea în lume.Ciudat! O ivire în lumină fără durere... Ce aiurită e uneori viața! PARE GÂTUL UNEI LEBEDE LÂNGĂ GHILOTINA VISULUI. Fiecare zi
DEŞERTUL DE CATIFEA (48-49) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354918_a_356247]
-
acesteia violente și triviale - unde ipocrizia și minciuna au atins un nivel ce depășește valoarea sa de maximă acceptabilitate posibilă - conținutul unui trecut istorico-artistic întreg. În penibilitatea minimalistă a „artelor” contemporane, constatăm un fapt încărcat de un soi de dramatism ireversibil, putem spune, anume acela că Ființei umane îi este estropiată în mod constant propria sa structură interioară fragilă pentru a-i fi azvârlită în mâinile însângerate de suflet nevinovat ale nenumăraților șarlatani de profesie ai epocii actuale, entități cu fibră
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
diplomați, ingineri, economiști, juriști, veterinari, arpentori, hengheri sau chirurgi. Și nu de azi, de ieri. Istoricește, postromânismul este expresiunea cea mai joasă a calității deplorabile a vieții noastre spirituale de după 26 iunie 1940, dată la care a început Hiatusul, bolșevizarea ireversibilă a Neamului Românesc, asuprire științifică națională, socială și culturală care ne-a aruncat înapoi în premodernitate, așa încât mințile luminate trebuie iar să se preocupe de Luminarea Poporului, dar nu s-a ivit încă din rândurile baronilor, corsarilor, mogulilor, shogunilor sau
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
criptonomenclaturistă de 52-53 de membri activi, după ce a ratat până la 2 iunie 1997 Recuperarea Basarabiei, Monarhia și Lustrația, adică însuși Idealul Continuității, nesuprimându-se Hiatusul, va să zică nereușindu-se reînnodarea firului istoric de la 26 iunie 1940, când a început bolșevizarea critificțional ireversibilă a Neamului, în loc să-și facă ea mea maxima culpa pentru sterilitatea de a fi folosit practic mai mult în scop autopublicitar mișcarea civică, și fără grija strategică de a se înmulți, este unii nechezoli alcoolizați în Nesimțirea la Tricolor, maidanezul
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
și am putea vorbi despre încifrarea poeziei lui Al Florin Țene, versul său rămâne întemeiat pe revelația Divină și pe trăirile intense ale unei vieți zbuciumate, transpuse constant în creație, fără răgaz, cu convingerea că, precum orice vorbă rostită este ireversibilă, orice cuvânt pierdut este irecuperabil, având încredințarea că inspirația reprezintă neodihna poetului:,, Poeții nu se odihnesc niciodată/ Chiar dacă-n ei plictiseala își face loc,/ Fruntea lor decantează idei ca seva fermentată/ În mărul viguros când fructele se coc// Poeții nu
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
teorie care să explice totul. (Teoria care explică totul) ● Odată introduse în circuitul economic, social și cultural, obiectele produse de știință și tehnologie nu rămân neutre, inerte, ci au de fapt efecte radicale, greu de prezis și de cele mai multe ori ireversibile asupra societății și existenței in genere. Dar suntem deja prea dependenți de cultura tehnică și prea departe de natură și de Dumnezeu pentru a realiza cât slujim mașinilor pe care le-am produs în loc ca mașinile să slujească prioritar adevăratelor
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]