1,240 matches
-
cel de sus, pe Căcaina, di iasta parte” și a făcut schimbu cu dumnealui “Neculai Dobre” care i-a “dat o casă părințască ci ave lângă școala noastră (jidovască) cu scrisorile ei”. La sfârșit Leizer scrie: “Și spre adiverință am iscălit cu mâna me, jidovește”. “1798 iulie 8”. --La 15 august, un oarecare Iurașco spune: “făcut-am această scrisoare... la mâna dumisale Marii Moimascăi, precum să să știe... am vândut eu un loc de casă... pe Ulița Căcainii, lângă drum, din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că,...au vândut...loc de trei case și cu casă cu tot pre Ulița Armenească, în târgu în Iași...Acestu loc cu case cu tot le-au vândut mării sale Iliiaș voievod Alexandru...dinainte a mulți boieri, care s-au iscălit”. Da’ știu că acest Salî aga turcul a făcut o afacere nu șagă. Să vinzi tu niște case tocmai lui vodă nu-i o treabă de ici de acolo! Păi afară de faptul că cel care a cumpărat casele a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nimeni și atunci a trebuit ca zapisul prin care dădea casele lui Ștefan să fie „făcut denainte sfinții sale părintelui mitropolitului și a altor părinți arhierei și denaintea a boiari mari și a altor oameni buni carii mai gios sunt iscăliți”. Altfel cine-l mai lua în seamă? Nu știu cum, dar Ulița Mare parcă a pus stăpânire pe noi. Abia mai facem din când în când câte un pas doi. Și asta pentru că nu există loc unde să nu ne atragă atenția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
locul părinților. Dar, nearătînd nici o dovadă,...s-au cunoscut că egumenul n-are nici o dreptate, iată că și de la domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde au fost și mai înainte... Și pentru credința, m-am iscălit. Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au murit și noi...aice ne-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii ungurești și pe alții niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Năstase vornicul de tîrgu...și au dat mănăstiri optudzăci de matci...Și acesta zapis l-am făcut deneintea svinții sale părintelui Lavrentie episcopul de Roman și a egumenului de Bîrnova și a egumenului de Hangu...cari mai gios s-or iscălit”. Se știe că un necaz ori îl ajungi ori te ajunge. D-apoi când ți-l faci cu mâna ta! Asta i s-a întâmplat și lui Nastasie și fiului său Costandinache „neguțitoriul”. Aceștia au cam ocolit plata chiriei către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și moșie în veci”. La sfârșit, vânzătoarea adaugă: „Această tocmală s-a făcut denainte a mulți oameni buni, neguțitori, care mai jos s-au iscălit”. Nici urmă de „tot săborul”... Să nu fim atât de neiertători, fiule, pentru că sunt și fețe bisericești, printre care și mitropolitul „chir Ghedeon”, care, primind o casă aici pe Podul Vechi de la „Ciocîrlan vornicul”, care „la moartea lui, neavînd copii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lei”, dar pe una numai „unsprăzăci lei” începând de la aceeași dată. Uite cum își încheie el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută șaizăci și cinci de lei, acești bani toți să aibu a-i plăti după tocmală; și am iscălit. Let 1779 avgust 1” D-apoi făclierul era om isteț. El știa să facă socoteli, că altfel nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
adecă cîte două mii lei pe an...adecă de la 1784 septembrie 10...pînă la 1790 septembrie 10”. Încredere oarbă, fiule! Da! Iar la sfârșitul zapisului spune: „Și la această tocmală s-au întîmplat și alte obraze de cinste care s-au iscălit”. Vezi, fiule, cât de frumos spune brașoveanul? Că de față „s-au întîmplat și alte obraze de cinste”. Cu alte cuvinte, se pune mare preț pe valoarea martorilor... În acest timp ne-am oprit în loc, să privim în jur, pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe s-au cunoscutu că îmblă fără de cale și s-au dat rămasă cu dreptu giudețu din toată lege țărîi, să de pace Saftii”. Dar, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că locul unde se află ulița Podul Hagioaiei se cheamă „Tîrgul de Sus”. Întocmai așa este și mă bucur pentru aceasta, fiule. Apoi dacă-i să intrăm în amănunte, uite ce spune Lazor: „Și pentru mai mare credința m-am iscălit și eu jidovește”. Multe or fi în capul tău, fiule, dar ceea ce nu știi este faptul că între 11 iunie 1754 și 5 iunie 1757 pe aici a trecut pârjolul, care n-a iertat nici dugheana lui Locman. Focul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai conceapă o telegramă nouă, ci a preluat una din clasici, a semnat-o și a trimis-o cu ocazia zilei naționale. Iată cum sună: „Bravos națiune! Halal să-ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite! și mai jos iscălit în original: Galibardi Băsescu”. Am mai primit ecouri și de la Budapesta, unde europarlamentarul „ROMÂN”, Laszlo Tokes, amicul Puterii băsesciene, stâlpul puterii PDL-iste, care a declarat ziua de 1 decembrie, zi doliu și ne-a prezentat cu tristețe de Ziua
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o aspră oprire, care să spună că oricine va înălța, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. 8. Acum, împărate, întărește oprirea, și iscălește porunca aceasta, pentru ca să nu se poată schimba, după legea Mezilor și Perșilor, care, odată dată, rămîne neschimbată." 9. În urma celor de mai sus, împăratul Dariu a scris porunca și oprirea. 10. Cînd a aflat Daniel că s-a iscălit porunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
și iscălește porunca aceasta, pentru ca să nu se poată schimba, după legea Mezilor și Perșilor, care, odată dată, rămîne neschimbată." 9. În urma celor de mai sus, împăratul Dariu a scris porunca și oprirea. 10. Cînd a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, și de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga și lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea și mai înainte. 11. Atunci, oamenii aceștia au dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Moghila voievod: „Am aflat cu adevărat că n-au fost adevărată cartea ce-au avut-o călugării de la Nicoriță danie de la Barnovschie voievod, pe acel iaz, ci au fost făcută acea carte cu vicleșug de călugări, pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă”. Parcă am mai auzit eu de treburi făcute „cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Nu știu cum, dar pe unii din slujitorii bisericii îi trăgea ața mai mult spre minciună decât spe dreptele pravile, părinte... Nu se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcută de ginerele său. Fapta este scrisă într-un zapis din care aflăm că „Viind și înaintea noastră Gavril vătaful și arătând că zapisul acesta este adevărat, prin care din bunăvoia lui face danie mănăstirii Dancul locul acesta, s-au iscălit de cătră noi. Gavriil mitropolit Moldaviei”. Asta parcă îi altă poveste, sfințite. Întâi vătaful Gavril dovedește o cinste deosebită și apoi mitropolitul - același Gavril - încuviințează fapta acestuia. Așa cred și eu, dar, după cum se arată lumina din ceruri, ar cam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
face că venitul mănăstirii „Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” a fost de 7507 lei și 82 bani. Cheltuielile au fost de 6249 lei și 112 bani „prisosind 1257 lei 90 bani”. Această situație este iscălită de Iordache Balș vistiernicul. Din darea de seamă privind veniturile și cheltuielile „Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” aflăm și leafa dată „Doftorului Dracachi 840 lei” Apoi „Sau dat lui Hristodul spițăr” 420 lei - „câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi și viermănoase din jurul crucii încârligate. Așa curaj, da. Anonimă, da, iscălim toți. Iscălise, indescifrabil și pusese capul ăla în trei părți, deasupra. — Care cap, care trei părți? — Emblema tricefală. Nu-i ajungea crucea, trebuia și emblema tricefală. Asta l-a trădat... Dar tata n-a spus nimănui. Se temea, prea începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi și viermănoase din jurul crucii încârligate. Așa curaj, da. Anonimă, da, iscălim toți. Iscălise, indescifrabil și pusese capul ăla în trei părți, deasupra. — Care cap, care trei părți? — Emblema tricefală. Nu-i ajungea crucea, trebuia și emblema tricefală. Asta l-a trădat... Dar tata n-a spus nimănui. Se temea, prea începuseră toate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea verzi și puturoase. Curaj? Anonimă! Da, iscălim toți, da’ să fie anonimă. Și a pus capul ăla în trei părți, în loc de iscălitură. — Care cap, care trei părți? — Emblema! Emblema tricefală! Asta l-a trădat, de fapt. Dar tata nu a spus nimănui. Poate nici nu era sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi permis să le trimită. — Stai, zic, fără să iau pixul. Vreau mai Întâi să văd de la cine sunt. Iau plicul, Îl deschid și citesc În diagonală lungul mesaj, fără să Înțeleg nimic din ce scrie, până ajung la numele iscălit În partea de jos. Jack. Simt un cuțit drept În inimă. După tot ce mi-a făcut, crede că e destul să-mi trimită un amărât de buchet de flori și gata, eu am să șterg totul cu buretele ? OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a desemna școala ca instituție: Pantelimon; apoi știința de carte; apoi certificatul de studii - toate purtau „numele persoanei cu același nume”. Drept care copiii „urmau la Pantelimon”, cutare avea „Pantelimon de patru clase” - În schimb nevastă-sa știa doar să se iscălească, școlarii Înșiși deveniseră pantelimoni, iar după câțiva ani de la Întâmplare, nu doar pentru că „frecventau Pantelimonul”, ci și pentru că trei sferturi dintre băieții născuți după moartea „persoanei” fuseseră botezați: Pantelimon (apăruseră și fete: Pantelimoana); când s-a Înființat Straja Țării, străjerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noștri au Încercat să-l pună pe tronul Moldovei, În locul lui Alexandru Movilă, al lui Radu Mihnea, al lui Gaspar Gratiani. Tata o ironizează pe mama pentru Domnișorul ei - „o boaită plină de păduchi și nici măcar nu știa să se iscălească...”; mama se mânie, Îi spune că nu știe el istorie, cum se tot laudă: Domnișorul era fiul lui Ioan-Vodă cel Cumplit... După acest ocol prin istoria orheienilor (mai târziu aveam să Înțeleg că nu exagerau când pretindeau că ai noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
observațiile mi le-a adăugat un coleg de la școală, însă asta m-a costat macheta micuță a unui Maseratti, podoaba colecției mele de automobile. Cel puțin nota am putut să mi-o pun singur, la libera mea alegere. Mama a iscălit. În al doilea rând, trebuia să pot pune mâna pe ea, căci tata își păzea lama, marca Gillette, la fel ca profesorii catalogul. Nici mama n-avea voie s-o folosească pentru picioarele ei, nici eu pentru ierbar. Lipeam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]