744 matches
-
vistieria casei Domnului. 25. Iosua a lăsat cu viață pe curva Rahav, casa tatălui ei, și pe toți ai ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel pînă în ziua de azi, pentru că ascunsese solii, pe care-i trimisese Iosua să iscodească Ierihonul. 26. Atunci a jurat Iosua, și a zis: "Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu prețul întîiului său născut îi va pune temeliile și cu prețul celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
lucrurile date spre nimicire. Și Domnul S-a aprins de mînie împotriva copiilor lui Israel. 2. Iosua a trimis din Ierihon niște bărbați la Ai, care este lîngă Bet-Aven la răsărit de Betel. Și le-a zis: "Suiți-vă, și iscodiți țara." Și oamenii aceia s-au suit, și au iscodit cetatea Ai. 3. S-au întors la Iosua, și i-au spus: "Degeaba mai faci să mai meargă tot poporul; două sau trei mii de oameni vor ajunge ca să bați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
mînie împotriva copiilor lui Israel. 2. Iosua a trimis din Ierihon niște bărbați la Ai, care este lîngă Bet-Aven la răsărit de Betel. Și le-a zis: "Suiți-vă, și iscodiți țara." Și oamenii aceia s-au suit, și au iscodit cetatea Ai. 3. S-au întors la Iosua, și i-au spus: "Degeaba mai faci să mai meargă tot poporul; două sau trei mii de oameni vor ajunge ca să bați cetatea Ai; nu osteni tot poporul; căci oamenii aceia sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
Iefune, Chenizitul, i-a zis: "Știi ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine și cu privire la tine, la Cades-Barnea. 7. Eram în vîrstă de patruzeci de ani cînd m-a trimis Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca să iscodesc țara, și i-am adus știri așa cum îmi spunea inima mea curată. 8. Frații mei care se suiseră împreună cu mine au tăiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu. 9. Și în ziua aceea Moise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
de terapie de o oră, față de care Mark dezvolta o rezistență din ce în ce mai mare. Când îl ducea acasă după cea de-a treia ședință, pe un ton atât de firesc încât nici măcar nu încălca recomandările medicilor, începu din nou să-l iscodească. Cum mai merge treaba cu doctorul Tower? — Destul de bine, spuse Mark, cu ochii ațintiți asupra drumului, ca de obicei. Cred că toată terapia asta începe să mă facă să mă simt un pic mai bine. Înainte de a patra ședință, Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
păsările suferă, afirmă solemn Daniel. În mitologie, păsările și-o iau tot timpul pe coajă de la zei. De ce-ar fi altfel acum? Chelnerița apăru, prea devreme. Cum merge treaba aici? Totul e perfect, intonă Karin. Cum sunt legumele? îl iscodi chelnerița pe Daniel. —Excelente, răspunse el. Proaspete. Sunteți sigur că nu vreți să vă aduc și altceva? Ceva puțin mai...? Daniel zâmbi. —Mersi. Nu-i nevoie. O urmări cu privirea pe chelneriță în timp ce se îndepărta. Când veni picolița să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și mîncă, începu să o deseneze. Se ghemuise lîngă foc cu pisoiul în poală, iar părul voluminos îi încadra chipul delicat. Semăna cu Marjory, numai că Marjory avea gesturi copilărești, pe cînd Janet părea că simte cum ochii lui îi iscodesc ungherele cele mai secrete. — Cît să fie ceasul? întrebă Thaw. — Nu știu, zise Drummond. Nu te poți baza pe nici un ceas din casa asta, cu atît mai puțin pe cele care merg. E păcat, cred, că mama nu-i aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
temeam să nu se prăvălească. Ajuns în dreptul meu, omul s-a oprit, m-a salutat, a proptit cu doi bulgări mai uscați roțile căruciorului și s-a așezat să fumeze o țigară. „Parcă te-aș cunoaște de undeva“, m-a iscodit el după ce a tras un fum, două. „N-aș crede“, i-am răspuns. „Nu ți-am adus eu, dumitale, pe vară, niște lapte ?“, a reluat el. „Nici vorbă“, l-am asigurat eu. „Atunci să știi că ți l-a adus
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ascuțite ca niște lame. Tentaculele groase care-i creșteau din umeri se încordară și ele. Corl își răsuci dintr-o parte în alta enormul său cap de pisică, în timp ce filamentele păroase din care-i erau alcătuite urechile fremătau cu putere, iscodind fiecare adiere de vânt, fiecare vibrație a eterului. Nu primi nici un răspuns. Complicatul lui sistem nervos nu înregistra nici o mișcare. Nimic nu vădea prezența acelor ființe, care erau unica lui sursă de hrană pe această planetă pustie. Corl se ghemui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Și-a salvat singur viața, replică Grosvenor pe un ton sec. - Îl vom închide într-o cușcă, spuse Kent, întorcându-i spatele. E singurul loc care i se potrivește unui ucigaș. - Acum, că ne-am hotărât, cum vom proceda? Îl iscodi Siedel. - Țineți neapărat să-l închideți într-o cușcă? întrebă Grosvenor. Neprimind nici un răspuns - de altfel nici nu se aștepta să-l primească - înainta spre monstru și-i atinse capătul celui mai apropiat tentacul. Acesta se retractă ușor, dar Grosvenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a întregului, o știință aplicată, îi răspunse Grosvenor și trecu pragul. Peste câteva clipe, întorcând capul, văzu că celălalt îl urmărea cu o privire buimacă. Grosvenor zâmbi, apoi uită de paznic. Se afla pentru prima oară pe punte. Ochii lui iscodeau fascinați priveliștea din jur. Panoul de control - masiv, fără să ocupe o suprafață prea mare - era alcătuit dintr-un șir de console metalice arcuite, suprapuse, lungi de câte șaizeci de metri, pline de dispozitive și instrumente. De la o consolă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
înțeleg tactica folosită contra lor mai bine decât o înțelege cel care o folosește, dar nu se pot hotărî să se răzbune prin aceleași mijloace, căci s-ar simți înjosiți. - Vrei să spui că dumneata n-ai asemenea scrupule? îl iscodi McCann. Grosvenor nu-i răspunse. - Să zicem că ai fi ajuns la concluzia că domnul Kent trebuie eliminat, stărui geologul. Ce-ai face în acest caz? - Deocamdată, gândurile mele se mențin în sfera legalității, răspunse Grosvenor, cu prudență și spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pun să te aresteze. Cayle se ridică, roșu la față și se îndepărtă împleticindu-se. Se simți zguduit, gata-gata să intre în panică. Primea lovituri prea multe și prea dese. Încetul cu încetul, mintea i se limpezi. Se opri să iscodească barul situat în partea din față a navei. Seal și tovarășii săi erau încă acolo. Când dădu cu ochii de ei, înțepeni și înțelese de ce s-a întors să-i privească. Se răsuci pe călcâie și se duse glonț la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
argument a avut un efect miraculos. Fiecare și-a ales locul unde ar fi vrut să fie înmormîntat și mi l-a comunicat în taină. În scurtă vreme s-a creat, pornind de aici, chiar un fel de psihoză. Mă iscodeau pe rând dacă discutasem proiectul cimitirului și fierbeau de nerăbdare să mă vadă apucîndu-mă de lucru. Mopsul mă împinsese astfel, fără să vrea, în atenția generală a azilului. Până și portarul s-a dovedit sensibil la eternitate. M-a luat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plină de riduri, bineînțeles. Timpul, domnule, timpul. A trebuit să le povestesc în amănunt cum m-am spălat pe mâini, și care a fost prima impresie în sala cu oglinzi. ― Și cum e să te vezi în atâtea oglinzi? mă iscodi Domnul Andrei. Doamne, ce interesant trebuie să fie. ― Păi cum să te vezi, le-am explicat eu blazat. Transformat în mulțime. Toți care aveau chipul meu de jur împrejur făceau același lucru ca mine. ― Grozav, suspină Leon. Îi interesa totul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Era frumos, era deja de ajuns. Îl ispitise gîndul să se ducă să ia loc la o terasă, În piața Maubert de pildă, unde Își amintea că eroul primului său roman se ducea adesea. În locul cafenelei din care personajul lui iscodea frumoasele hoinare se afla acum o bancă. Nu avea timp de pierdut: trebuia să se Întoarcă acasă, era o nebunie că ieșise cînd avea atîta de lucru, cartea trebuia să fie gata săptămîna următoare. Îl contrariase faptul că nu găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
argument a avut un efect miraculos. Fiecare și-a ales locul unde ar fi vrut să fie înmormântat și mi l-a comunicat în taină. În scurtă vreme s-a creat, pornind de aici, chiar un fel de psihoză. Mă iscodeau pe rând dacă discutasem proiectul cimitirului și fierbeau de nerăbdare să mă vadă apucându-mă de lucru. Mopsul mă împinsese astfel, fără să vrea, în atenția generală a azilului. Până și portarul s-a dovedit sensibil la eternitate. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
plină de riduri, bineînțeles. Timpul, domnule, timpul. A trebuit să le povestesc în amănunt cum m-am spălat pe mâini, și care a fost prima impresie în sala cu oglinzi. — Și cum e să te vezi în atâtea oglinzi? mă iscodi Domnul Andrei. Doamne, ce interesant trebuie să fie. — Păi cum să te vezi, le-am explicat eu blazat. Transformat în mulțime. Toți care aveau chipul meu de jur împrejur făceau același lucru ca mine. — Grozav, suspină Leon. Îi interesa totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ce vezi. [1926] * ECHINOCTIU Semne verzi subt șovăiri solare ieși, soră, să vezi pe ogor. Popi negri vestind sub pământuri soarele cu fluiere greierii umblă până-n pragul sicrielor și-acolo mor. Pe-aici, afară de oraș, și ieri am fost să iscodim învierile în fața porților. Îndrăznește, soră, ah, soră, să nu suspini. Într-o singură zi mugurii și iarba au crescut repede ca unghiile și părul morților. Făpturi care-ați fost, unde vă țineți? Nu le călca, soră, luminile - dedițeii vineți. [1925
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
deschide izvoarele. [1929] * IOAN SE SFÎȘIE ÎN PUSTIE Unde ești, Elohim? Lumea din mînile tale-a zburat ca porumbul lui Noe. Tu poate și astăzi o mai aștepți. Unde ești, Elohim? Umblăm turburați și fără de voie, printre stihiile nopții te iscodim, sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie și-ntrebăm de tine - Elohim! Vântul fără de somn îl oprim și te-ncercăm cu nările, Elohim! Animale străine prin spații oprim și le-ntrebăm de tine, Elohim! Până în cele din urmă margini privim
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
crengi tămăduitor aplecate fac scoarță în jurul unui lăuntric suspin. Pe toate potecile zilei cu surâs tomnatic se răstignesc singuri Cristoși înalți pe cruci de arin. Grele din înălțimi cad ciocârlii ca lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pe drumuri pornit iscodesc semnele întregului rotund depărtat: pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. Pe urmele mele coapte moartea își pune sărutul galben și nici un cântec nu mă îndeamnă să fiu încă o dată. Fac un pas și șoptesc spre miazănoapte
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
peste ape. ECHINOCȚIU Semne verzi subt șovăiri solare ieși soră să vezi pe ogor. Popi negri vestind sub pământuri soarele cu fluiere greerii umblă până-n pragul sicrielor și-acolo mor. Pe-aici, afară din oraș, și ieri am fost să iscodim învierile în fața porților. Îndrăznește soră, oh soră să nu suspini. Într-o singură zi mugurii și iarba au crescut repede ca unghiile și părul morților. Făpturi, care-ați fost, unde vă țineți ? Nu le calcă soră luminile - dedițeii vineți. BIBLICĂ
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
un alt exarh cu același nume: Isacco Platone. În luna ianuarie a anului următor, ajungând la scadență acordul între rege și Gundeperga, el a chemat șase femei bătrâne și le-a trimis la regină să constate dacă era gravidă. Au iscodit-o și au pipăit-o douăzeci și opt de zile în șir, după care au venit la mine și au depus mărturie că regina avea menstruație, dovadă stând fesele impregnate cu sânge. În aceeași seară a fost trimisă din nou la mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
În amănunt, docilă, elementele de care dispunea referitoare la moartea lui Gildas. În timp ce vorbea, Îl scruta cu atenție pe polițistul care cerceta piesele din dosar. Părul lui Fersen, brun și mătăsos, Îi cădea peste frunte, umbrind o privire căpruie care iscodea totul cu acuitate, căuta uneori să-și sondeze interlocutorul pînă În adîncul sufletului, dar nu dădea la iveală nimic personal. Se simți iritată de faptul că el părea să n-o asculte și că la unele detalii ale povestirii Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aproape toate religiile Îl mărturisesc pe Dumnezeu ca fiind o forță creatoare, infinită, spirituală, incogniscibilă. În loc de încheiere Spiritul problematizant specific ființei umane a determinat o dublă traiectorie a destinului său : pe de o parte, prin întrebări și tendința de a iscodi, de a sonda necunoscutul, omul și-a făcut existența mai ușoară datorită progreselor științifice; pe de altă parte aceeași aspirație de a pune mereu sub semnul îndoielii l-a înstrăinat de esența sa religioasă. Sub aparența prosperității, imaginea omului contemporan
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]