720 matches
-
Marii Germanii se întețise și întărise, susținută de Germania cu mijloace puternice: tutungeriile și librăriile din Viena etalau cărțile poștale în negru, roșu și auriu propagandă germană iar redacțiile unei anumite prese, susținută pe față de marea finanță și puternica industrie israelite, tipărea articole menite să manevreze opinia publică după directivele primite de la Berlin. Pe lîngă această infiltrare continuă și profundă, Ungaria era pe cale să scape de sub control, nerăbdătoare să realizeze, altfel decît cu bucățica, dezideratele naționale, lansîndu-le pe calea unei revolte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
citadelă solidă atît prin averea mănăstirilor, cît și prin influența asupra maselor care rămînea suverană. Însă ea întețise o văpaie de spirit religios combativ, ale cărei speze le plăteau evreii, în discursuri și la mitinguri. Presa, aflată în mîinile finanței israelite, se străduia, folosind cronicile cotidiene, să denunțe activitatea partidului lui Lu(ger, făcînd un caz din cel mai mic incident. S-a produs în cele din urmă unul care avea să aibă repercusiuni deosebite. Un profesor de la Universitatea din Innsbruck
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în urma unei plîngeri venite din partea guvernului francez privind atitudinea studenților noștri, am constatat că toți cei pe care poliția îi arestase sau le notase numele pentru că au strigat lozinci subversive, au făcut dezordine, și au provocat încăierări "politice", erau basarabeni israeliți, ale căror nume și origine nu aveau nimic românesc... Primele simptome ale activității rusești în afara granițelor... În privința chestiunilor ce decurgeau din tratate, ele luau calea Societății Națiunilor, începînd în același timp și deplasările la Geneva pentru sesiuni organizate în primul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
am împăca ușor. Unii evrei merită drepturi. Evreii s-ar putea asimila prin încrucișare. Îi pare rău de cei spanioli, care-s buni, că trebuie să fie puși laolaltă cu ceilalți. Într-un loc vorbește de niște italieni de confesie "israelită", care, zice el, sunt cu totul altceva decât "Itzig", "Șloim" etc. (Scrieri politice și literare, p. 122, 106-107, 109, 116, 121.) triva formelor străine, el urăște nu numai pe cei care au introdus acele forme, ci și clasa care s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
București (1918-1922), iar cursul secundar îl face la „Spiru Haret”, liceu reputat care număra atunci printre elevii săi pe Mircea Eliade și pe Constantin Noica. Debutează în „Vlăstarul”, revista liceului (1928). De confesiune mozaică, urmează (singurul din cei patru elevi israeliți) cursurile de religie creștină din școală cu preotul Gheorghe Georgescu de la Biserica Sfântul Silvestru. Printre colegii de liceu se află Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Alexandru Ciorănescu, Marcel Avramescu, Haig și Arșavir Acterian. S. susține examenul de bacalaureat în 1929 și
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
a existat nicăieri și niciodată; inventând acest sunet nemțesc, eu avui în vedere predilecțiunea Convorbirilor literare pentru tot ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele cinci versuri de la început
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sinagoga nou construită și au devastat-o metodic, prințul Carol simțindu-se obligat să ofere 6000 de galbeni din caseta sa particulară pentru refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei, probabil că a apărut nesemnată. Francia va fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate aceste influențe tari silesc mâna lui Kogălniceanu, care dă trimisului Alianței israelite următoarea scrisoare de liberă trecere prin țară. „Ministerul de Interne Sunt invitate toate autoritățile administrative și comunale a da tot ajutorul de care vor avea trebuință d-nii M. Armand Lévy din Paris și M. Antonin Lévy68, mare rabin predicator la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare agitație se pornește în toată țara. Un deputat moldovean, Ioan Codrescu din Bârlad, membru bucureștiul în 1871 97 et les Puissances garantes, Paris, 1866. În 1869 a publicat la București broșura Lettre a M. Jean Bratiano sur la question israelite en Roumanie, iar în 1870, la Paris: L’Occident et la pérsecution israelite en Roumanie (cf. Carol Iancu, Evreii din România, 1866-1919, București, 1996, pp. 59 și 397- 398). În 1883, alt an greu pentru România, a publicat la Paris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bârlad, membru bucureștiul în 1871 97 et les Puissances garantes, Paris, 1866. În 1869 a publicat la București broșura Lettre a M. Jean Bratiano sur la question israelite en Roumanie, iar în 1870, la Paris: L’Occident et la pérsecution israelite en Roumanie (cf. Carol Iancu, Evreii din România, 1866-1919, București, 1996, pp. 59 și 397- 398). În 1883, alt an greu pentru România, a publicat la Paris broșura La Roumanie et la liberté du Danube. 67. Guvernul Dimitrie Ghica, al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1870, p. 1299. „Scrisoarea de liberă trecere“ era datată 12 iunie 1869, și era contrasemnată de „șeful diviziei“, Merișescu. al Fracțiunii liberale din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai greu“.71 Și mai departe: „Când am intrat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai departe: „Când am intrat în minister, peste trei zile m-am trezit cu o persoană care a cerut audiență spunând că e rabinul Lévy. Acest domn a venit la mine și s-a adresat astfel: Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astfel: Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El începea printr-un atac violent la adresa Alian ței israelite universale, care ar fi exagerat unele incidente petrecute în Ro mânia prezentându-le denaturat presei occidentale, creând, astfel, o falsă imagine a României, țară care, din cauza numărului mare de evrei stabiliți aici, veniți din Galiția și Podolia, trecea prin serioase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale, cele mai multe în Moldova, de la Herța la Galați (I.C. Codrescu, deputat al orașului Bârlad, Cotropirea judovească în România. Interpelare făcută Ministerului în ședința Adunării Deputaților din 16 decembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale, cele mai multe în Moldova, de la Herța la Galați (I.C. Codrescu, deputat al orașului Bârlad, Cotropirea judovească în România. Interpelare făcută Ministerului în ședința Adunării Deputaților din 16 decembrie 1869, București, 1870). Când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt acum în România 400 000 jidani 73; însă nu-i poate scoate din țară fiindcă nici Turcia, nici Rusia, nici Austria, nimenea nu-i vrea să-i primească. Deși evreii făceau să răsune Europa cu doleanțele lor, deși Alianța israelită mijlocea la toate cabinetele Marilor Puteri ca să intervină în România și să împuie țării pe evrei, totuși aceștia fugeau din celelalte țări și-și căutau adăpostul tot pe pământul României netolerante. (?) Din cauza circularilor sale împotriva evreilor și din cauză că a sfidat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la toate cabinetele Marilor Puteri ca să intervină în România și să împuie țării pe evrei, totuși aceștia fugeau din celelalte țări și-și căutau adăpostul tot pe pământul României netolerante. (?) Din cauza circularilor sale împotriva evreilor și din cauză că a sfidat Alianța israelită, Kogălniceanu cade de la putere peste două luni.74 bucureștiul în 1871 99 73. Cifra este exagerată, aproape dublă față de realitate. În 1859, potrivit recensământului, populația totală a Moldovei se ridica la 1 325 096 de suflete, dintre care 118 922
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Și de aci calomnia. Rosetti, pe care adversarii îl porecleau Berlicoco, era acuzat că a putut agonisi averi mari, pe care le avea depuse la oarecari bănci din străinătate. Avea și castele în Elveția, ba primea și subvenții de la „Alianța israelită“?!... Faptul că Brătianu trăia în țară, retras și modest la via lui, deși avea oarecare stare, pe când Rosetti, fără nici o avere văzută, putea trăi la Paris împovărat de o grea familie, dăduse arme adversarilor. Iată de ce C.A. Rosetti personal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București. În 1864 în București ființau spitalele Colțea (200 de paturi), Filantropia (165 de paturi), Pantelimon (80 de paturi), Colentina (100 de paturi), spitalul de copii (90 de paturi), o maternitate (25 de paturi), spitalul Brâncovenesc (200 de paturi), spitalul israelit (24 de paturi), spitalul penitenciarului (40 de paturi), ospiciul Mărcuța (170 de locuri) - în cadrul cărora activau în total 19 medici; în același an în București dădeau consultații 23 de medici particulari și patru chirurgi, iar în 1875 erau înregistrați 92
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rușilor în țară. Proclamarea Independenței. România în război. Bucureștii pe vremea rușilor. Căderea Plevnei. Două crime celebre.] [evreii din românia] La începutul anului 1877 presa străină începe iarăși să scrie în contra persecuțiilor îndurate de evrei în România.1 Fiindcă „Alianța israelită“ știa că un mare război va izbucni în Europa și o Conferință pentru pace se va întruni, de aceea pregătea terenul din vreme, făcând să răsune lumea cu „barbariile, torturile și celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii acelor insulte, menite să discrediteze demnitatea Statului român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]