145,625 matches
-
din istorie câmp de acțiune politică. Maiorescu, postulând autonomia absolută a domeniului cultural, nu putea accepta o asemenea atitudine. Răspunsul ministrului Cultelor la interpelarea lui Maiorescu pomenește doar dreptul lui Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri în domeniul istoriei contemporane. În replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos. Sper că nu va lucra această parte gingașe a istoriei țării d. Colescu-Vartic și că veți avea cumințenia ca să nu lăsați istoria națională să fie opera unui sectar". Aprehensiunile lui Maiorescu nu s-au produs, căci ideea unei sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos. Sper că nu va lucra această parte gingașe a istoriei țării d. Colescu-Vartic și că veți avea cumințenia ca să nu lăsați istoria națională să fie opera unui sectar". Aprehensiunile lui Maiorescu nu s-au produs, căci ideea unei sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat guvernul pentru modul în care urma să fie redactată o sinteză oficială
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Sper că nu va lucra această parte gingașe a istoriei țării d. Colescu-Vartic și că veți avea cumințenia ca să nu lăsați istoria națională să fie opera unui sectar". Aprehensiunile lui Maiorescu nu s-au produs, căci ideea unei sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat guvernul pentru modul în care urma să fie redactată o sinteză oficială de istorie a României. Mă întreb: cum ar fi reacționat în zilele noastre Maiorescu, văzând un tratat publicat de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
să fie opera unui sectar". Aprehensiunile lui Maiorescu nu s-au produs, căci ideea unei sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat guvernul pentru modul în care urma să fie redactată o sinteză oficială de istorie a României. Mă întreb: cum ar fi reacționat în zilele noastre Maiorescu, văzând un tratat publicat de Academia Română în anul 2002, în care se utilizează studii de peste patruzeci de ani vechime, în care se pune sub semnătura unor autori, fără
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
deosebit de grave care s-au adus sunt puerile, la nivelul replicii pe care a dat-o revista Contemporanul la articolul lui Maiorescu "Beția de cuvinte". Maiorescu a făcut o interpelare când modul în care era concepută o sinteză oficială de istorie a românilor era în neregulă; n-am auzit ca vreun deputat sau senator din zilele noastre să fi făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
modul în care era concepută o sinteză oficială de istorie a românilor era în neregulă; n-am auzit ca vreun deputat sau senator din zilele noastre să fi făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este "în chestie oficialitatea publicațiunii în numele țării". Parlamentarii actualei puteri își manifestă patriotismul doar în cazul manualelor alternative de istorie? Fără renașterea spiritului maiorescian nu vom putea redeveni europeni. Academia Română, instituția cea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este "în chestie oficialitatea publicațiunii în numele țării". Parlamentarii actualei puteri își manifestă patriotismul doar în cazul manualelor alternative de istorie? Fără renașterea spiritului maiorescian nu vom putea redeveni europeni. Academia Română, instituția cea mai importantă a țării, care trebuie să dureze opere perene, are obligația să repună în vigoare principiile care au călăuzit Junimea și care au contribuit decisiv la modernizarea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Turului Franței (Doamne, ce perfecțiune a filmărilor, ce gros-planuri, ce prim-planuri, cu fețe pe care se citește efortul, ce "efecte" din helicopter, cu șoselele impecabile șerpuind printre unele dintre cele mai frumoase peisaje din Franța!), este și bucuria descoperirii istoriei și geografiei unei țări. Rar o lecție mai instructivă și mai agreabilă decît orele de la Eurosport, dimineața, după prînz ori seara, cînd îi vedem pedalînd pe Armstrong și pe ceilalți. Și, dacă tot a venit vorba de ciclism, Turul României
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
timp a unora dintre ideile lui Freud - care converg, toate, către problemele legate de componenta anală a pulsiunii sexuale. Poate fi citită în acest volum, printre altele, lucrarea din 1909 intitulată Remarci asupra unui caz de nevroză obsesională, în fapt istoria unuia dintre cazurile-cheie (sau "miturile fondatoare") ale psihanalizei, cel al omului cu șobolani, Ernst Lanzer, a cărui analiză Freud o începuse în toamna lui 1907 (și o va termina nouă luni mai târziu). Despre întâlnirea terapeutică dintre Lanzer și Freud
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
și Freud, psihanalistul canadian Patrick Mahony (cel care l-a identificat, în 1986, pe primul ca fiind omul cu șobolani) spunea că ea este "o versiune vieneză a dramei lui Sofocle în care se înfruntă Oedip și Sfinxul." O altă istorie de caz celebră a volumului este cea a președintelui Senatului saxon, dr. Daniel Paul Schreber, intitulată Observații asupra unui caz de paranoia (dementia paranoides) descris autobiografic, 1911 - o analiză indirectă realizată de Freud pe baza cărții acestuia din 1903, Memoriile
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele furate, cu
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
ca o ficțiune literară complexă, eroică și comică, măreață și banală, expresie a unei necesități ineluctabile sau a celui mai pur accident. Textul Turului Franței are un context la fel de sonor ca o cutie de rezonanță. Acest context e dat de istoria și de geografia Franței, de monumentele revizitate ale trecutului și de peisajele prezentului. O sută și ceva de bărbați curajoși pedalează două săptămîni la rînd, aproape zi de zi, urmînd un traseu inițiatic care urcă din cîmpie la munte și
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
rătăcite, de la Auschwitz) dispare; ajunsă într-o clinică de psihiatrie, Hanya scrie, în scopuri terapeutice, un jurnal despre perioada de prizonierat, iar Eva, în mîinile căreia ajunge caietul într-o zi, se sinucide în urma șocului lecturii. Curios este totuși că istoria, care marchează atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
știa că se află în stăpînirea tuaregilor sîngeroși și că e interzis creștinilor. Acesta din urmă e subiectul cărții Simonei Corlan-Ioan iar referentul său real e înțeles ca simplu pretext al legendei. Cum reprezentări stereotipe și clișeizate compun imaginea orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere misteriosul Tombouctou. Fiecare eșec a mai adăugat ceva legendei și nimic nu părea să
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
are atributele orașelor nemaiîntîlnite. Cu ultimul capitol, studiul depășește limitele secolului al XIX-lea și propune o privire asupra mitului politic modern al vechiului oraș. O incursiune în Africa postcolonială aflată în căutarea unor repere identitare pune în lumină identificarea istoriei cu memoria - Tombouctou a devenit un argument des invocat de discursurile identitare africane contemporane, tentate să transforme cetatea legendară dorită de europeni într-un simbol și o miză pentru viitorul continentului. Cititorul care parcurge cartea Simonei-Corlan Ioan va rămîne captivat
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
iluzia că va reuși, ca mai înainte, să înșele pe toată lumea. între timp are loc ceva nou pe plan internațional: ameliorarea relațiilor sovieto-americane. Dar Ceaușescu a refuzat categoric perestroika și glasnosti-ul, ca și cum el singur ar putea să se opună mersului istoriei. Nu știu de ce, dar am impresia că timpul merge mai repede aici la Stockholm, în vreme ce în alte orașe el e mai lent și nu se grăbește deloc. Oamenii sunt sumbri, înecați în muncă și în alte treburi care nu se
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
blond, cu față pură, germanică. A studiat arheologia, dar acum se va duce la Roma unde își va continua studiile de teologie. Vorbim despre cărțile mele, despre romanul Arborele în vânt, despre înceata dezvoltare a sufletului în comparație cu evenimentele bulversante ale istoriei. Apoi despre evenimente care deformează spiritul și, prin asta, deteriorând ritmul lent de dezvoltare armonioasă a sufletului. Despre scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre Apocalipsă, degenerarea umanității, nevoia unui ritm nou, a unei iluminări pe un plan ascuns, altul decât cel al istoriei. Modul de acțiune al sufletului universal fiind ritmic, iluminat prin răsturnări zguduitoare chiar în structura intimă a celulelor. IUNIE, 1989 A început vara, lumina ne face frumoși, peste tot la Stockholm parcă a explodat o dată cu venirea luminii și clorofila. Peste
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
cuvintele lui Mao care se răsucește în mormântul lui împărătesc. Tinerii sunt pregătiți mai degrabă să moară decât să trăiască în minciună. Este o zi sumbră, plină de doliu, pe undeva sângele vărsat va deschide noi drumuri, nu numai în istoria Chinei. Toate țările din Est așteaptă să se elibereze de comunism. Scânteia aprinsă azi va aprinde un mare incendiu, cândva, în viitor, care nu mai are răbdare să fie luminos. Cu prietena noastră Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Oden, discutând
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
1862-1924). Așadar, cine au fost acești Tarkovski? "Pe de o parte, această familie este neobișnuită, de vreme ce din ea au ieșit personalități strălucite precum bunicul [...], tata sau Andrei. Pe de altă parte, este o familie cât se poate de obișnuită, de vreme ce istoria ei este tipică multor familii nobiliare. Familiile de viță veche s-au amestecat cu cele din popor, fără să se mai preocupe de puritatea sângelui, iar, după revoluție, pierzând puținul pe care îl avuseseră, s-au contopit cu milioanele de
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
din oglinda trecutului, sfărâmată de un secol alienat, pe care memoria afectivă a Marinei Tarkovskaia le adună și le potrivește cu migala restauratorului, oglinda rezultată reflectând nu numai spațiul și timpul îngust al familiei, ci și dimensiunile mai largi ale istoriei. Astfel, Oglinda lui Andrei, filmul cel mai autobiografic și cel mai poetic, și oglinda reconstituită din cioburi în cartea Marinei se întâlnesc după un sfert de veac și își răsfrâng imaginile una într-alta la infinit, căci ambele reflectă impresiile
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]