3,057 matches
-
Pătura intelectuală românească din Transilvania se definește hotărât, reprezentanții ei formând bazele teoretice ale demonstrației unității naționale a românilor. Frumos și adevărat spus: sufla un vânt nou în viața spirituală. Încercări de reformă, de codificare juridică, premisele filosofiei, limbii literare, istoriografiei noi - poartă amprenta efortului de modernizare. Ele nu sunt ușor decelabile în conduita politică internațională a conducătorilor fanarioți ai Principatelor, dar nu puteau să nu lase urme, ca să nu mai vorbim de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supune zona aflată în stăpânirea sau dominația otomană, socotim că se cuvine să facem observația că afirmația istoricului mai sus citat elimină din chestiunea orientală primul aspect și-l preia deformat pe cei de-al doilea. După cum am mai spus, istoriografia universală este în acord deplin că sistemul politic general european nu a fost încheiat în secolele XVI-XVII, ci în cel de-al XVIII-lea. Într-adevăr, în chestiunea orientală de abia în secolul al XVIII-lea se implică profund și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atât ca stat suveran, cât în rol de combinație politică, necesară unor interese străine, punct de vedere căruia i s-a raliat și S. Jigarev. Andrei Oțetea a făcut, în lucrarea la care ne-am referit, o largă incursiune în istoriografia consacrată esenței și începuturilor chestiunii orientale. Din această largă incursiune rezultă foarte limpede însemnătatea cu totul particulară a perioadei de decădere a Imperiului Otoman, începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor. La referințele pe care noi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVII-lea și începutului celui de al XVIII-lea importanța unei pietre de hotar în evoluția chestiunii orientale, așa cum s-a întâmplat într-una din lucrările sale consacrate lui Dimitrie Cantemir. Neîndoielnic este că chestiunea orientală a fost privită în istoriografia noastră într-o largă deschidere începând cu A. D. Xenopol. El și istoricii care i-au urmat au adăugat puncte de vedere personale de la care s-au inspirat și au pornit mai toți istoricii noștri. Pentru A. D. Xenopol și N. Iorga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți istoricii noștri. Pentru A. D. Xenopol și N. Iorga în numeroasele lor studii, inclusiv în sinteza închinată istoriei românilor, momentul Carlowitz este deschizător al unei noi perioade în istoria Orientului european. Așa cum înfățișează epoca cei doi mari istorici clasici ai istoriografiei române, rezultă limpede că, chiar fără a numi desfășurările, ei au în vedere chestiunea orientală. Constantin Andreescu n-a făcut decât să meargă pe urmele celor doi mari înaintași ai săi, când a scris că Europa și-a dat seama
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sub stăpânirea efectivă sau sub dominația otomană. Așadar, începutul chestiunii orientale nu poate fi plasat în timp în perioada expansiunii otomane, ci în perioada decăderii Imperiului. De altfel, cum am mai spus, termenul de criză orientală, care este sinonim în istoriografie cu cel de chestiune orientală, nu poate fi aplicat decât perioadei de decădere a Imperiului Otoman. Totodată, cel de-al doilea aspect al chestiunii orientale, adică lupta popoarelor pentru emancipare, pentru eliberare de sub jugul otoman, nu are nici un sens dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
2.1. MOMENTUL 1711 ÎN RAPORTURILE POLITICE INTERNAȚIONALE ALE PRINCIPATELOR ROMÂNE Este neîndoielnic că anul 1711 se constituie într-o ipostază distinctă în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române, un moment cu preliminarii bine profilate. Nu au lipsit totuși în istoriografie voci care au pledat pentru ideea că decizia lui Dimitrie Cantemir de raliere la Rusia s-a produs instantaneu. De regulă, opinia are ca punct de sprijin faptul că, după cum se știe, Dimitrie Cantemir a dobândit tronul Moldovei ca om
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
strânsă legătură. În aceeași vreme, Răducanu Rosetti a elaborat un proiect de organizare a unei insurecții în Moldova, acțiune în care au fost amestecați și polonezii și asupra căreia nu ne vom opri, întrucât a fost pe larg înfățișată în istoriografia noastră. Vom menționa doar că proiectul n-a fost îndeplinit. Fapt este că emigrații polonezi s-au concentrat în regiunea Grozești, trecând la acțiuni concrete. În urma cercetărilor întreprinse de autoritățile moldovene, Mihail Sturdza a alcătuit, în octombrie 1848, un raport
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
polone, ceea ce este inexact, de vreme ce rezistența armată a fost o preocupare constantă a revoluției române, care a conceput-o în scopuri proprii și o vedea realizabilă într-o conjunctură politică ce trebuia să elimine aventurismul. Întreprinderea, din motive binecunoscute în istoriografia noastră, n-a izbuit. Încă la 1 octombrie, Korsak nota că tabăra lui Magheru nu se va bate, iar N. Bălcescu, în trecere pe acolo, observa că ea era dezorientată, nedisciplinată, lipsită de măsuri de „priveghere”, Magheru neluând în considerație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condiția ca niciodată să nu lupte contra maghiarilor, fără însă să abandoneze ideea atragerii maselor românești în armata sa. Raporturile dintre Bolliac și Bem, de pildă, aveau menirea să servească împlinirii tocmai acestui din urmă scop. S-a subliniat în istoriografia noastră că ziarul „Espatriatul” a apărut (25 martie 1849) numai după o săptămână de la întâlnirea dintre Bem și Bolliac, că jurnalul slujea cauza înțelegerii și prieteniei popoarelor transilvane, atât de elocvent afirmată de Bem, că el publica actele lui Bem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
leagă de obiectul studiului nostru), acele proiecte au eșuat. Revoluția a fost înfrântă. Numeroși luptători au luat drumul exilului, nu puțini trecând prin Țara Românească, în dreapta Dunării, oferind țarului prilejul să provoace așa numita chestiune a refugiaților polonezi, binecunoscută în istoriografie. La 30 decembrie 1849, o comisie stabilea că numai la Șumla se aflau 3 generali, 230 de ofițeri, 575 subofițeri și soldați și 7 civili - toți polonezi, în vreme ce, în septembrie, la Vidin, se aflau 871 de polonezi. Dembinski și Bem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost unul din factorii esențiali de natură să explice desfășurarea evenimentelor și esența învățămintelor revoluției din 1848-1849 în estul continentului. Nu intră în obiectul studiului nostru tratarea urmărilor și a învățămintelor revoluției din 1848-1849, de altfel pe larg dezbătute în istoriografia modernă și contemporană internațională. În ce privește raporturile româno-polone în acele împrejurări, vom sublinia doar că, în pofida eșecurilor, a multor frământări și proiecte neduse până la capăt, anii 1848-1849 n-au fost zadarnici, fie și numai pentru faptul - cum bine aplica, la obiect
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și frizând impietatea, cea mai culpabilă slăbiciune pentru istoric și rătăcire vinovată pentru cel pregătit, deci în cunoștință de cauză, spre o minimă comprehensiune ce atârnă de bunul simț dictat de probe documentare indubitabile. Un examen atent, deci stăruitor rezervat istoriografiei popoarelor mici și mijlocii descoperă, în cele din urmă, căderile în extremă ale meditației relative la rolul și locul unui eveniment sau al unei personalități proprii în desfășurările istorice universale. Ne întâmpină o asemuire cu ceea ce am numi deferență ori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Drăghici se înfățișa ca un produs anacronic, ca un act de supraviețuire întârziată a unui mod depășit de a înțelege și a scrie istorie. Într-adevăr, cu peste un deceniu în urmă, M. Kogălniceanu și N. Bălcescu anunțau decesul istoriografiei de factură cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anacronic, ca un act de supraviețuire întârziată a unui mod depășit de a înțelege și a scrie istorie. Într-adevăr, cu peste un deceniu în urmă, M. Kogălniceanu și N. Bălcescu anunțau decesul istoriografiei de factură cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de istoric complet. Viețuind într-o perioadă crucială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deasupra romanticilor. Definirea influențelor exercitate asupra operei și vieții lui N. Bălcescu a fost și rămâne o îndatorire utilă, dar o cunoaștere profundă a locului pe care l-a ocupat și a rolului pe care 1-a jucat el în istoriografia noastră a pornit întotdeauna de la faptul că, mai presus de toate, N. Bălcescu a fost, el însuși, o minte originală, ce și-a întemeiat lucrarea pe realitățile vremii și împrejurările în care viețuiau românii, consacrându-și viața transformării societății pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Tudor Vladimirescu a fost opera poporului, un „atlet - spune N. Bălcescu - ce de veacuri se părea adormit, se deșteaptă și se arată în arenă. Poporul se scoală mare, puternic și îngrozitor și mătură țeara de fanarioți”. Pentru prima dată în istoriografia noastră, poporul devine principalul obiect de studiu și-și ocupă locul cuvenit în evoluția societății române. Este un mare merit al lui N. Bălcescu, căruia, și din acest punct de vedere, istoriografia noastră contemporană îi datorează atât de mult. Bazându
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mătură țeara de fanarioți”. Pentru prima dată în istoriografia noastră, poporul devine principalul obiect de studiu și-și ocupă locul cuvenit în evoluția societății române. Este un mare merit al lui N. Bălcescu, căruia, și din acest punct de vedere, istoriografia noastră contemporană îi datorează atât de mult. Bazându-se pe o concepție istorică înaintată, N. Bălcescu nu a dezmințit așteptările celor care vedeau în el pe marele istoric al patriei. El a avut, din capul locului, o imagine clară, pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a avut, din capul locului, o imagine clară, pe de o parte, a greutăților și a piedicilor care stăteau în calea scrierii unei istorii naționale, iar pe de altă parte, a măsurilor ce trebuiau întreprinse pentru crearea și dezvoltarea unei istoriografii moderne. Marele neajuns și deci primul obiectiv, ce se impunea a fi împlinit, era acumularea izvoarelor, a documentelor, căci, spunea N. Bălcescu în Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, românii vor avea o adevărată istorie, dacă vor utiliza izvoarele originale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ideea lui N. Bălcescu că „ robia este o consecință neapărată a sistemii de clacă” ne oferă cheia înțelegerii întregului sistem feudal. Descoperirea de către N. Bălcescu a Legăturii lui Mihai și a semnificației acesteia a lăsat urme adânci și îndelungate în istoriografia noastră. Firește, nu poate fi vorba că „De atunci, de la Mihai Viteazul, țeara se împărți în două tabere vrăjmașe, având interesuri împotrivite”, cum credea N. Bălcescu, fenomenul fiind legat de nașterea raporturilor feudale; totuși, marele istoric muntean a văzut în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ocular sau participant la aproape întreaga «serie» de împliniri istorice între 1859 și 1918. Atitudinea pe care a luat-o față de ele îl definesc ca om, cărturar și patriot. Prin naștere, prin apartenență socială și formație intelectuală - chestiuni lămurite în istoriografia noastră -, A. D. Xenopol a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un reprezentant al burgheziei române, dar - și acesta este un element esențial - al unei burghezii în formare și ascensiune, mai precis, al aripii sale înaintate, ce-și avea rădăcinile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orice subtilitate, să stabilească relații, corespondențe, elemente de comparație adeseori surprinzătoare, dar întotdeauna formulate în lumina unui document; un poliglot, în măsură deci să utilizeze cele mai variate izvoare în limba lor originală și să fie la curent cu progresele istoriografiei pe plan internațional; o neobișnuită putere de muncă; un om cu o memorie devenită proverbială care, ce-i drept, uneori 1-a trădat pentru prea marea încredere în ea. În sfârșit, nu însă în ultimul rând în privința însemnătății, N. Iorga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reprezentau pericolul cel mare din punctul de vedere material sau național”. Așadar, încercarea de a converti pe turci ne apare ca o manevră tactică și nu un gest izvorât din turcofilie și rusofobie. O explicație verificată ulterior și acceptată de istoriografia noastră nouă. Relațiilor între țările române și marile puteri în perioada redeschiderii crizei orientale la mijlocul veacului al XIX-lea și a Unirii <Principatelor> N. Iorga le-a consacrat numeroase note, comunicări, studii și conferințe: o bogăție de informații și idei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a prezenta trecutul nostru „ca o serie de protecțiuni”, s-a căzut în păcatul politic al lipsei de energie în momentele hotărâtoare. Actul de la 1859 a rezultat „din toată dezvoltarea poporului românesc”. Idei clare, juste, preluate în întregime de istoriografia noastră nouă, iar unele dintre ele pline de învățăminte. Dar, peste nouă pagini, Iorga scrie: „Unirea Principatelor nu e deci opera Franciei de la 1856-9, ci opera personală a împăratului care stăpânea absolut, în momentul acela, la Paris”. Dar, în ciuda acestor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mică, dacă le raportăm pe acestea din urmă la cele statornicite între profesor și „băieții săi” (Șerban Papacostea și Florin Constantiniu). Împărtășim fără rezerve opiniile lui David Prodan, potrivit căruia Andrei Oțetea este un nume „de prim plan al istoriografiei românești de totdeauna”, că atracția pe care a exercitat-o a constat nu numai în „orientarea lui largă, universală, istorică, ci mai ales [în] spiritul lui format la raționalismul școlii franceze, [în] stilul lui direct, clar, fără echivocuri [...]. Nu știu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]