1,082 matches
-
referința la Scripturi și la tradiție, noul tip de întemeiere propus de H.-R. Patapievici nu poate rezista criticii bazate pe perspectiva teologică antisubiectivistă a tradiției, dar și pe antimetafizica narativistă contemporană. Un asemenea creștinism va mai avea oare de istorisit vreo poveste ori de vestit vreo noutate? Pentru o poetică liturgicătc "Pentru o poetică liturgică" Fără asumarea completă a criticii teologice a modernității, H.-R. Patapievici riscă să piardă terra ferma (creștinismul substanțializat) pentru terra nova (creștinismul eteric). Desigur, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mult cât unei biografii personale îi aparține, prin definiție, paradoxul. De aceea, la drept vorbind, istoria oricărui fragment de umanitate este și o invitație la tăcere. „Dacă făptura nu se cunoaște pe sine”, remarcă Sf. Grigorie de Nyssa, „cum va istorisi cele ce trec dincolo de ea? În cazul de față se potrivește să spunem «vreme este să taci», căci mai bună e tăcerea”. La sfârșitul secolului trecut, am lăsat în urmă o istorie amuțită. Două conflagrații de uriașe proporții (1914-1918; 1939-1945
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
capturați“ și a „peștilor pierduți“, ne ocupăm de ea aici, într-un capitol special, în virtutea aceluiași principiu de curtenie, care determină societatea căilor ferate engleze să suporte cheltuielile unui vagon regal, rezervat exclusiv familiei regale. Voi începe prin a vă istorisi o întîmplare petrecută în ultimii doi ani, spre a vă demonstra că mai sus pomenita lege este încă în vigoare, oricît de curios ar fi acest lucru. Se pare că niște marinari cinstiți din Dover, din Sandwich ori din vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
li se usucă. Fețele lor pîrlite de soare, dar mînjite acum cu funinginea năclăită de nădușeală, bărbile lor încîlcite și dinții lor de o strălucire barbară - toate acestea ieșeau în chip ciudat la iveală, în bătaia flăcărilor jucăușe. Oamenii își istoriseau unii altora aventurile nelegiuite, povești îngrozitoare, rostite în cuvinte vesele și însoțite de rîsete barbare, ce țîșneau din ei ca flăcările din cuptor, în vreme ce harponiștii umblau de colo pînă colo prin fața lor, gesticulînd ca niște apucați, cu furcile și polonicele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de o anume reprezentare care desemnează individualul. În nuvela Matei Ion cunoaște viața nu avem de a face cu o evocare literară pentru că tot ce se Întâmplă e noțional, redus la generalizarea cea mai vagă. În cuprinsul acelorași pagini se istorisesc enorm de multe fapte, Însă sub coaja lor cea mai comună. (Ă). O Întrecere; vine secretarul de organizație; observă că În atelierul nr. 1 treaba nu merge, deși meșterul e cel mai bun lucrător din fabrică; Întreabă de ce Matei Ion
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Am aflat astfel că Mihail Cosma, pe vremea când se ocupa de producțiile poetice ale debutanților adresate paginilor culturale ale României libere și ale suplimentului ei, respingea lucrări pe criteriul scurtimii sau lungimii lor. Cu același prilej, altcineva ne-a istorisit că a prezentat același poem la trei reviste și că, de fiecare dată, câte un redactor respectiv Îi cerea să facă alte modificări. Asta n-ar fi nimic. Dar ceea ce-i plăcea unui critic, Îi displăcea celuilalt și invers. Ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dușmanului de clasă, despre Înverșunarea cu care el dă asalt citadelei acesteia despre care autoarea povestește, nu se vorbește. Doar Într-un singur episod (Neîncrederea bunicului) auzim de grădina boierului Hariton, acum livada gospodăriei colective și povestea nemerniciei moșierului e istorisită ca un fel de basm din vremuri de demult. N-aș vrea să credeți că Înțeleg prin aceasta că autoarea trebuie să dezbată În paginile cărții Înalte chestiuni de politică pe care copiii nu le Înțeleg sau le repetă uneori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
istoria dramatică a Începuturilor construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, stă În Îndrăzneala cu care cartea lărgește tematica romanului nostru, pătrunzând În problematica omului nou și reușind adesea cu măiestrie să o Înfățișeze În noile relații de viață ale acestuia. (Ă). Romanul istorisește cum partidul mobilizează și conduce masele la Înfăptuirea măreței construcții din care face o cauză a Întregului popor muncitor. Asistăm la succesiunea episoadelor În care se dă greaua bătălie a organizării șantiereJor. (Ă). Epicul romanului e istorisirea biruirii piedicilor, de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doar să dai mâna cu el”. Ca și în cazul polițistului din tura de noapte, astfel de personaje secundare se dovedesc extrem de utile în creionarea universului moral în al cărui mecanism se trezește prins detectivul. Nota retrospectivă a narațiunii - Marlowe istorisește povestea familiei Quest și întâmplările macabre ce-l prind într-o plasă a suspiciunii și nevrozei - induce de la bun început sentimentul eșecului. Cușca scorojită din care, asemenea unui păianjen, Marlowe contemplă nimicnicia lumii e mai puțin o metaforă a decăzutului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
muzică clasică, acordă sprijin artiștilor. În iulie 1848, și-a scris memoriile și sfaturile morale adresate fiilor săi, unul dintre aceștia fiind viitorul folclorist Teodor T. Burada. În aceste însemnări, rămase în pagini de revistă sau chiar în manuscris, vornicul istorisește cu talent întâmplările din călătorie, spre învățătură și cunoaștere. Povestirea are savoarea vechilor cronici, iar stilul este adesea oral, sfătos sau cu intonație de predică religioasă. B. a lăsat astfel fiilor săi un document sufletesc, dar și cu valoare literară
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția. Din cauză că utilizează copios zăcăminte imaginative folclorice, credințe obscure, reminiscențe ale unor practici magice străvechi, în ciuda subiectivității extreme, poezia lui dă o impresie
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie volumul. Natura apare în plinătatea ei cântată pe coarde variate, în amplul poem Grădinarul. Istorisind vizita pe care o face în grădina unui vestit miciurinist din Cluj, poetul cântă natura din perspectiva omului care o stăpânește și o transformă (...) Miciurin apare ca un adevărat demiurg, schimbând înfățișarea firii, acolo unde trece pasul său. Un om
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și a-i aduce alături de constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de formulare a concluziilor. Pe parcursul unui asemenea studiu, ascultătorul sau cititorul unei povești a vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care o istorisește și la înțelesurile oferite de acesta. Ipotezele și teoriile sunt astfel generate pe parcursul lecturii și analizării narațiunilor și - printr-o mișcare circulară, așa cum propune conceptual cercetarea întemeiată al lui Glaser și Strauss (1967) - acestea pot îmbogăți, la rândul lor, lecturile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe acest pământ. Asta făcea ca glasurile să fie calme, detașate, indiferente față de ce aveau să gândească despre ele umbrele de mâine. Uneori, povestirea se întrerupea și puteai ghici cum continuă, subteran, în liniștea amintirilor. „Ca să nu strivesc oul ăla, istorisea Ancora cu două zile înainte să moară, îmi legam încheietura mâinii de coapsă în timp ce dormeam. Oul era mereu la cald, la subsuoară. Toată baraca mă ajuta să-l clocesc. Când se făceau percheziții, ni-l pasam unii altora, îl ascundeam
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de animăluțul acela, care învăța deja să zboare în aerul sufocant al barăcilor. Ancora fu ucis, iar Pavel nu mai află sfârșitul poveștii. Își imagina doar o pasăre tânără care, sub privirile încremenite ale prizonierilor, zbura peste liniile sârmelor ghimpate. Istorisindu-și povestea, Ancora își spunea câteodată sieși „cocoș clocitor“. Porecla îl făcea să zâmbească pe celălalt prizonier, ajuns în companie în același timp cu el și care, spre deosebire de ceilalți soldați, se străduise să-și păstreze adevăratul nume, în anonimatul disciplinarilor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ferite de orice pată și greșeală, fără îndoială că am putea fi pe bună dreptate învinovățiți că încălcăm întru totul hotarele prescrise cunoașterii omenești. Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privință desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere „fapte” care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte, între neamuri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poate fi decât interioară. Doar pe aceasta n-o poate răpi nimeni și nimic, doar ea nu dispare sub nici o tiranie, în nici o detenție. Fără a opune acestei concepții un nu categoric, B. se întreabă, prin tot ce expune și istorisește, dacă acesta e întreg adevărul. Dacă, în alți termeni, singura alternativă la suportarea morții prin teroarea istoriei rămâne fuga. Dacă da, ai unde să fugi? Experiența lui Alexandru Șerban dovedește că nu. Fugind din temniță, el nimerește într-o piață
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
ci inefabilul.” Scrisorile din provincia de Sud-Est trebuie privite ca niște crochiuri de roman, așa cum sunt schițele de atelier ale pictorilor. Dincolo de toate deosebirile, ele expun o meditație constantă despre puterea și rostul cuvintelor. Autorul cărții „mandatează” diverși naratori sau istorisește în nume propriu, pentru a relata episoade, a anunța tipologii și a schița o topografie, care mai târziu vor fi absorbite de mecanismul centripet al Cărții Milionarului. Personaje, întâmplări, elemente de peisaj și de atmosferă migrează din Scrisori... în Iarna
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
cu o fină înțelegere, evenimentele la care a participat direct sau la care a fost doar martor, descrie locuri prin care a trecut sau a stat mai multă vreme, prezintă o serie de personalități cu care a venit în contact. Istorisite spre sfârșitul vieții din nevoia de a lăsa urmașilor ceva din experiența proprie, datele, numele ori trimiterile la diferite evenimente sunt reproduse din memorie, ceea ce a condus, după cum se întâmplă adesea în acest gen de lucrări, la unele erori, care
BALACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285558_a_286887]
-
avut un vis! Am visat un vis!" 26. Pînă cînd vor proorocii aceștia să proorocească minciuni, să proorocească înșelătoriile inimii lor? 27. Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe care le istorisește fiecare din ei aproapelui său, cum Mi-au uitat părinții lor Numele din pricina lui Baal? 28. Proorocul, care a avut un vis, să istorisească visul acesta, și cine a auzit Cuvîntul Meu, să spună întocmai Cuvîntul Meu! "Pentru ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe care le istorisește fiecare din ei aproapelui său, cum Mi-au uitat părinții lor Numele din pricina lui Baal? 28. Proorocul, care a avut un vis, să istorisească visul acesta, și cine a auzit Cuvîntul Meu, să spună întocmai Cuvîntul Meu! "Pentru ce să amesteci paiele cu grîul? zice Domnul." 29. Nu este Cuvîntul Meu ca un foc, zice Domnul, și ca un ciocan care sfărîmă stînca?" 30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
care își ascund unul altuia cuvintele Mele." 31. "Iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii care iau cuvîntul lor și-l dau drept cuvînt al Meu." 32. "Iată, zice Domnul, am necaz pe cei ce proorocesc visuri neadevărate, care le istorisesc și rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile și cu îndrăzneala lor, nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sunt de nici un folos poporului acestuia, zice Domnul." 33. "Dacă poporul acesta, sau un prooroc, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Părăsiți-l, și haidem fiecare în țara noastră, căci pedeapsa lui a ajuns pînă la ceruri și se înalță pînă la nori." 10. "Domnul scoate la lumină dreptatea pricinii noastre; veniți să istorisim în Sion lucrarea Domnului, Dumnezeului nostru." 11. "Ascuțiți săgețile, prindeți scuturile! Domnul a ațîțat duhul împăraților Mediei, pentru că vrea să nimicească Babilonul, căci aceasta este răzbunarea Domnului, răzbunare pentru Templul Său. 12. Înălțați un steag împotriva zidurilor Babilonului! Întăriți-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
era fața, și atît de mult se deosebea înfățișarea Lui de a fiilor oamenilor, 15. tot așa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie, înaintea Lui împărații vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise și vor auzi ce nu mai auziseră. $53 1. Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut brațul Domnului? 2. El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]