2,990 matches
-
Călinescu. S-au cunoscut în primii ani de studii la Facultatea de Filosofie si Litere a Universității din București (1919-1920); G. Călinescu a vizitat-o acasă, pe strada Toamnei, nr. 35 a din Bucuresti; în calitate de bibliotecar al Bibliotecii Seminarului de Italiană i-a împrumutat, de mai multe ori, cărți si studii de strictă specialitate; l-a căutat, cu succes, la Arhivele Statului, pe când era copist, bibliotecar si arhivar; au pregătit examenele de licență împreună si îl apela Florio; au corespondat si
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1 G. Călinescu - Scrisori și documente. Ediție îngrijită, note și indici de Nicolae Scurtu. Prefață de Al. Piru. București, Editura Minerva, 1979, 310 pagini + 34 pagini cu iconografie. 2 Alcuni missionari ca ttolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925) și Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni (1930). 3 Arhiva. Organul Societății științifice și Literare din Iași. 1889-1916; 19211940. Director A. D. Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
și care șia iertat, ca și El, dușmanii de moarte. În Satul fără mămici. Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012, 159 p.) cea mai recentă carte a ei, este vorba, în zece povestiri (texte în limba română și în italiană), de zece copii, băieți și fete din provincia românească, sau cum se mai spune, din România profundă, abandonați de unul din părinți sau de amândoi cu speranța că brațele lor de muncă puse în slujba unor familii din Occident vor
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
se dovedește autoarea, aici experiența și talentul narativ își spun cuvântul, în a evita melodrama, în a relata starea de fapt, aceeași și mereu deosebită, nuanțată de la caz la caz. Fluența narației este uimitoare, atât în română cât și în italiană, adesea poematică și emoționantă. În plus, felul de a fi, atmosfera tipică pentru lumea satului nostru, pe cât de arhaic și umil, pe-atât de prolific și plastic, inclusiv d.p.d.v. lingvistic, de mulți scriitori români multipremiați dată uitării, a rămas pentru
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
Într-un fel, aș spune că a precedat multiculturalitatea acestui nou veac prin șederile sale europene și multilingvismul declarat (tatăl, Borges Haslam, era pe jumătate englez, iar în Elveția, unde a studiat, tânărul Borges și-a însușit perfect germana, franceza, italiana). Multilingvismul i-a întărit aplecarea spre jocurile de cuvinte și diferitele perspective intelective oferite de cunoașterea unor culturi neeuropene, în primul rând a celor orientale (arabă, persană, ebraică, hindusă, chineză). Nu numai proza, ci și poezia și eseistica, abordând neîncetat
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
regională? Cu alte cuvinte, ce baron e mai puternic, acela va avea capitala de regiune! Drept dovadă au propus 8 regiuni, apoi 12. Acum se bat baronii locali pe capitale! Au început procesul de regionalizare cu stângul. Stânga românească, în italiană "sinistra", va face o regionalizare sinistra".
Turcan: PDL va susține regionalizarea USL. Vezi în ce condiții by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36468_a_37793]
-
cu acea ocazie. În fine, declară că a devenit membru efectiv al societății literare florentine în 1283. Coroborînd datele deduse din Rime cu informațiile presărate în Viața nouă rezultă o diagramă a carierei lui Dante ca poet în noua limbă, italiana, de la începutul deceniului opt pînă la jumătatea celui următor. Îl vedem într-o primă fază legat de versificatori de formație „curteană” care, după cîte se poate presupune, se dedicau poeziei ca diletanți, ca într-un fel de joc intelectual. De
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
în a doua jumătate a anilor optzeci, după ce Dante stabilește efectiv un raport strîns, și în postura de discipol, cu Guido Cavalcanti și după sejurul de la jumătatea deceniului la Bologna, un mare centru universitar, așadar, un loc unde poezia în italiană era intens cultivată. În anii aceia se încheagă micul, dar solidarul, grup al poeților novatori - Dante, Cavalcanti, Cino, Lapo Gianni și, poate, Gianni Alfani - cu gîndul la care, după mulți ani, Dante însuși va formula definiția, rămasă în istorie, „dulcele
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
Mihaela Albu Definit de Virgil Ierunca drept „un cărturar, un ziarist și o conștiință”i, Mircea Popescu și-a legat numele nu numai de activitatea de profesor la Roma, de cea de traducător din literatura română în italiană - de la poezie populară la Blaga sau Cioran -, de istoric literar (autor al unui compendiu de Istorie a literaturii române), cât și de aceea de jurnalist în limba română pe pământ străin. Elev al lui G. Călinescu la clasa de italiană
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
italiană - de la poezie populară la Blaga sau Cioran -, de istoric literar (autor al unui compendiu de Istorie a literaturii române), cât și de aceea de jurnalist în limba română pe pământ străin. Elev al lui G. Călinescu la clasa de italiană în liceu, student al lui Alexandru Marcu la Universitatea București, Mircea Popescu a fost trimis cu o bursă la Roma pentru a-și lărgi și perfecționa cunoștințele în domeniul culturii italiene. După 1944 nu se mai întoarce în țară și
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
hotare. Eu am ținut o conferință la Școala de aici despre - Graiurile românești și graiurile italiene. La Torino, invitat de Fac[ultatea] de Litere, în luna martie c[urent], am făcut două conferințe, ilustrând asemănările dintre limba română și cea italiană, iar într-a doua rezultatele importante pe care le aduc volumele II (mare și colorat) din Atlas, volume care nu mai apar, din pricina „poveștii” cu introducerea, pe care o știți. În luna aceasta voi pleca la Geneva (Elveția), unde m-
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
1983); Ragionare nel giardino. Boccaccio e i cicli pittorici del ‘Trionfo della Morte’ (Roma, Salerno Ed.,1987, 2000), Palazzo Vecchio e dintorni. Studio su Franco Sacchetti e le „fabbriche” di Firenze (Roma, Salerno Ed.,1990); Parole e immagini nella letteratura italiana medievale. Materiali e problemi (Pisa, GEI,1994); Boccaccio (Roma, Salerno Ed., 2000) are sub tipar volumul Scrivere un libro di novelle. Boccaccio autore, lettore, editore - Longo, Ravenna. Studiul de față, inedit, pornește de la pățaniile frumoasei Alatiel, răpită și iubită pe
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
fiind încadrați și românii. Portugalia, de asemenea, ocupă un loc fruntaș la acest capitol, fiind vorba despre 12,5 litri de persoană. În Franța vorbim despre un consum de alcool comparabil cu cel din Germania, Marea Britanie, Belgia, Suedia, Spania, în timp ce italianii beau mai puțin. Slate.fr spune că, în Rusia, consumul de alcool reprezintă o problemă majoră. Foarte mulți oameni mor din cauza acestui viciu. VEZI AICI HARTA MĂRITĂ
Harta țărilor unde se bea alcool în cantități uriașe. Vezi situația României by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31392_a_32717]
-
istorice a culturii și civilizației românești. Climatul cosmopolit al urbei dunărene, adevărata poartă deschisă spre Europa și spre Orient, îl determină să se aplece și asupra studiului altor limbi de circulație, astfel încît, în momentele de răgaz de dupa lecțiile de italiană, franceza și germană susținute ca profesor particular nu numai în casa Zerman, ci și în alte familii din oraș (printre alții, l-a avut elev pe viitorul poet și istoric literar Arturo Graf1)), isi adîncește pregătirea filologica și inițiază o
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
anii petrecuți la Brăila. În 1863, odată cu înființarea Gimnaziului Real din localitate, ocupă prin concurs catedră de limbă italiană, pe care o va menține pînă în 1869, cînd se mută la Liceul ăMatei Basarabă din București, tot ca profesor de italiană. Necesitatea stringenta a unor instrumente de lucru în activitatea didactica îl determină pe G.L. Frollo să se dedice realizării acestora și astfel tipărește, cu largul sprijin material al Municipalității din Brăila, la scurt timp una după cealaltă, primele sale lucrări
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
a timpului, dar neînregimentarea autorului la nici una din școlile lingvistice contemporane lui a făcut că apariția succesiva a fascicolelor dicționarului să nu se bucure din partea comentatorilor de atenția meritata. Vocabularul se deschide cu un compendiu de gramatică română redactat în italiană, ceea ce demonstrează intenția autorului de a oferi un util instrument de lucru nu doar publicului român, ci, mai ales, celui italian. La rîndul său, acest compendiu de gramatică, prima lucrare de acest gen adresată publicului străin, purtînd drept moto celebrele
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
și Catedrele de Limbi și Literaturi Străine ale Universității din București. Directorilor Institutului Italian de Cultură și totodată atașați culturali le datorăm toate împrejurările îndelung jinduite. Din păcate, cînd restricțiile depășiseră limitele credibilului, beneficiarii erau tot mai puțini. Catedra de Italiană primea aprobarea de a aduce scriitorul la o întîlnire doar cu studenții secției, cu condiția să nu popularizeze prilejul. Ca atare, afișele lipseau; nu însă și nedoritul din oficiu. Dureros este că acesta se preta situației, deși știa că prezența
Dar de Crăciun by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2947_a_4272]
-
des Théâtres etc. etc. Înainte de toate însă vede spectacole și scrie. Cărțile lui, peste douăzeci și cinci, apar la edituri franceze de marcă (Gallimard, Flammarion, Actes Sud etc.), iar majoritatea sunt traduse atât în limba română, cât și în engleză, spaniolă, rusă, italiană, slovenă, maghiară, slovacă etc. Când l-am întrebat, la prima noastră întrevedere după plecarea din România, care-i secretul acestor succese?, mi-a răspuns pe loc: „Simplu! Nu am rămas la Paris ca să citesc Scânteia și să înjur ce se
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
drept operele sale cele mai bune. Încăperi ferecate apare în 2011, are succes, ca și Umbra vântului, mai întâi în Germania: prima ediție dispare din librării și, după o săptămână, iese a doua ediție. Au apărut deja și traduceri în italiană și portugheză, în greacă și franceză. Lista țărilor unde urmează să fie publicată crește mereu: Olanda, Suedia, Norvegia, Brazilia, Polonia, Israel. La noi are privilegiul unei foarte frumoase traduceri, datorate scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Romanul recent, El aire que respiras, surprinde
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
halucinantei balene albe - Rătăcirile lui Herman Melville de Jay Parini (trad. Luana Schidu). Mister, bizar și paradox se combină în Povestiri stranii de Giovanni Papini (trad. Mihai Banciu), cel atât de iubit și prețuit de Mircea Eliade încât a învățat italiana ca să-l poată citi în original. Visul ia în stăpânire cartea cea mai frumoasă carte de povestiri a lui Eric-Emmanuel Schmitt - Visătoarea din Ostende (trad. Liliana Donose Samuelsson). Și alunecarea în fantastic dă farmec romanului scriitoarei spaniole Care Santos - Încăperi
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
are în centru pe Șerban Cioculescu, care a ținut, acolo o conferință într-o franceză plăcută (fiindcă „bătrânească”) despre Arghezi. Deliciul îl face însă un episod ulterior speech-ului: un scandal cu multe și încurcate ițe legat de traducerile în italiană din poetul Florilor de mucigai. Una (cea semnată de Quasimodo) nu e îndeajuns de fidelă, chiar dacă aparține unui mare poet; cealaltă, asumată de Mariano Baffi, naște controverse, căci, se pare, ar avea parfum de plagiat. Ca să pună capac încurcăturii, în
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
despre minister cu patru colegi de birou. Iar acum că v-am satisfăcut curiozitatea, lăsați-mă să plec, întrucât am depășit cu zece minute ora la care trebuia să mă întorc acasă. Humanitas Fiction 2013, Colecția Raftul Denisei, traducere din italiană, note și postfață de Mihai Banciu.
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
1976, îi va petrece ca economist la „ISCE Exportlemn“, bătînd lumea alături de directorul său (a ajuns pînă și în Nigeria!) care, trebuind să încheie contracte de vînzare de lemn cu parteneri străini, nu se putea lipsi de engleza, germana, franceza, italiana și rusa lui Dragomir. Cert este că, din 1948, Dragomir a știut că în România filozofia nu va mai putea scoate capul în lume. Iar în ce îl privește, înțelesese că, în această lume a filozofiei interzise, el intra purtînd
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
dînd de aceea spre Vasile Lascăr. De la garsoniera în care stătea la etajul VI — care cîndva ținuse de apartamentul, vîndut între timp, al mamei sale — se vedeau străduțele care leagă Vasile Lascăr de Piața Rosetti și de spatele hotelului Intercontinental: Italiană, Caragiale, Batiștei, Dianei... Blocul s-a resimțit serios la cutremurul din 1977 și, pentru că n-a fost consolidat niciodată, ambele fațade poartă și astăzi de-a curmezișul, în tencuiala murdară, cicatricele întîmplării de atunci. Fiind un bloc de pensionari, soarta
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
ad un tasso medio del 10% annuo. Lo scenario descritto, oltre l'emergenza degli sbarchi d'immigrati sulle coste italiane come luogo di arrivo mă anche di ri-partenza verso altri paesi europei, porta alla consapevolezza della necessità di risposte, sì italiane mă în un quadro di convergenza europea, con politiche e programmi più adeguati ad una nuova realtà sociale, fortemente caratterizzata dalla presenza di popolazione immigrata. Una lettura în chiave economică Îl fenomeno immigrazione che da qualche anno ha impegnato e
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]