1,279 matches
-
Indirect Am putea enumera aici cîteva dintre modalitățile formale prin care Discursul Indirect (VI sau GI) diferă, în mod normal de Discursul Direct (VD sau GD). Pentru a face mai inteligibilă această observație, vom menționa unele modificări cumulative (evidențiate prin italice la prima apariție), în conformitate cu enumerările respective. Acestea vor fi aplicate la cîteva propoziții simple ce debutează sub formă de cadru, urmate apoi de Gîndirea Directă. Gabriel gîndi: „A venit vremea să pornesc în călătorie spre vest.” 1. Discursul Indirect va
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pungă pleurală cu nivel de lichid ce ocupă 1/2 inferioară a hemitoracelui stâng. A fost puncționat intempestiv și suprainfectat cu Escherichia coli. Se decide intervenția chirurgicală practicându-se o toracopleuroplastie procedeul Boțianu I. Se practică o incizie în „S” italic în dreptul coastei a 7-a prelungită interscapulovertebral stâng. Se practică o puncție prin spațiul intercostal VII și se recoltează pentru examinările bacteriologice; se aspiră apoi prin acul de puncție aproximativ 600 ml puroi gros. Se pătrunde în cavitatea de empiem
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Convenția Democratică în 1992 sau 1996, Polul Democrat+Social al României în 2000); în acest caz marcat printr-un asterisc am scăzut numărul de locuri dobândite de fiecare din partide din totalul obținut de către coaliție. Pentru 1990, am indicat, în italice, scorul obținut de Frontul Salvării Naționale, care a fost la originea creării PD și PDSR. 38 Pentru strategiile partidelor care au depășit de trei ori pragul electoral, vezi articolul nostru "Sistème politique et familles partisanes en Roumanie post-communiste", Studia politica
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Articolul 1 Fragmentul-copie de pe Columna lui Traian, reprezentînd Podul lui Apolodor din Damasc, se expune la Muzeul Arheologic din orașul Italica (Spania). Copiile frescelor de la Voroneț și "Hartă cerului românesc" se expun la Pavilionul Spaniei. Articolul 2 Bunurile cuprinse în anexele nr. 1-3 trec în administrarea instituțiilor bugetare, prevăzute în aceleași anexe. Articolul 3 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din
HOTĂRÎREA nr. 821 din 28 decembrie 1992 privind reglementarea situaţiei unor bunuri din Pavilionul României la Expozitia Universala "Era descoperirilor" - Sevilla 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108964_a_110293]
-
Imperiul Habsburgic s-a confruntat cu o gravă criză internă: înfrîngerea în fața Prusiei l-a exclus din postura de a juca un rol major în problemele germane și a dus totodată la pierderea Veneției, ultima lui posesiune importantă din peninsula italică. Presată de revendicările tot mai insistente ale minorităților naționale, autoritățile centrale au căzut la înțelegere cu cea mai puternică și mai vehementă dintre naționalități, ungurii. Prin Ausgleich-ul (compromisul) din 1867, imperiul era divizat în două părți, numite ulterior Austria, cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
celălalt, prevedere care contrazicea obligațiile Iugoslaviei stabilite în cadrul Antantei Balcanice. În faza a doua, în martie 1937 a fost semnat un acord și mai important de neagresiune și arbitraj cu Italia, al cărei guvern acorda concesii minorității iugoslave din Peninsula Italică și se angaja să nu sprijine Ustaša; în schimb, Iugoslavia consimțea tacit la dominarea Albaniei de către italieni. În anii care au urmat, Stojadinović a avut legături strînse cu conducerea italiană, mai ales cu Mussolini și cu ginerele acestuia, contele Galeazzo
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al prelaților. Ei își doresc o revenire la simplitatea Bisericii de la început și aspiră la o viață mai pură, făcută din sărăcie și din disprețul pentru lucrurile materiale. Manifestările cele mai caracteristice ale acestui fenomen apar cu pregnanță în orașele Italici de Nord și în Sudul Franței, acolo unde îmbogățirea a fost mai rapidă și unde diferențele de avere sînt foarte evidente. În fața ostilității prelaților, unii călugări și laici vin să critice în mod fățiș organizarea clerului, apoi diverse puncte ale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic asigură un transfer de romanitate pură. Filiația românilor își are astfel originea în sursa cea mai pură a etnicității romane. Șincai, mai puțin intransigent cu privire la originea strict italică a coloniștilor, menționează că, după măturarea dacilor, Traian "fórte mulțĭ lăcuitărĭ aŭ dus în Dachia, din tótă lumea Romanilor, dar maĭ ales din Roma și din Italia" (Șincai, 1886, p. 10) [1811]. Chiar dacă Șincai concede posibilitatea infiltrării unor coloniști cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele; ci bărbați cu mueri și copii, meșteri și plugari cărora populația cea deasă a Italiei din vremea aceea le îngreuna
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei" (Aaron, 1839, p. 16, subl. n.). În ciuda acestei concesii în privința purității italice a coloniștilor, romanitatea pură a poporului român nu poate fi pusă sub îndoială - acesta este mesajul categoric promovat de întregul discurs didactic din această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceste adânci bătrâneți, n-am izbutit a pricepe decât vreo trei cuvinte (foreiber, tischlaifer, schlaffwagen), așa că, până se va tocmi tâlmaciul necesar, nu pot emite nici măcar obișnuitele aproximații. Prozele însă, sunt caligrafiate (cu tuș, îngrijit, zici că-i scris cu "italic" la computer!) în românește. N-aș zice că aduc cine știe ce mare noutate stilistică și că ar putea provoca niscaiva mutații în ierarhii. Sunt scrieri oneste, potențate de un vibrant fior patriotic, deplin explicabil dacă ne gândim la împrejurările în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Dezrădăcinare Am ales soluția fugii; nici o amânare, nici o răzgândire, nici o milă, pentru nimeni. Nu mă interesa ce lăsam în urmă, nici soția, nici Corinna. Nu-mi mai păsa nici de faimă, nici de arta scrisului. M-am dezrădăcinat din pământul italic, urmând ceea ce-mi dicta voința mea. Am vrut să creez un gol, conturul unei absențe. Totul a fost îmbibat de căutare. Și de dorință thanatică. Pedeapsă La Roma, imediat după plecarea mea, s-a răspândit zvonul infam că fugisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de furnizare a energiei electrice nr. 1, denumită în continuare licență, emisă de autoritatea competența Societății Comerciale "Electrică" - Ș.A., denumită în continuare titularul licenței, și constituie, împreună cu anexele A și B, parte integrantă din această. 2. Termenii evidențiați prin caractere italice în textul condițiilor licenței sunt explicitați în anexa A. 3. Licență se acordă în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) din lege și cu cerințele regulamentului. Obiectul și valabilitatea licenței 4. Licență are ca obiect autorizarea de a desfășura furnizarea energiei
DECIZIE nr. 46 din 20 septembrie 1999 privind acordarea Licenţei pentru furnizarea de energie electrica Societăţii Comerciale "Electrica" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
cele cu privire la aplicarea amenzilor contravenționale, generate de încălcarea prevederilor licenței sau ale legii pot fi atacate de titularul licenței la instanța judecătorească competența, în virtutea dreptului menționat la condiția 10 din licență. Anexă A --------- GLOSAR DE TERMENI Termenii marcați cu litere italice în textul condițiilor licenței se definesc după cum urmează: - Autoproducator de energie electrică - agent economic care, în afară activităților sale de bază, isi produce (1) singur sau, (2) cu un alt producător din apropiere, în întregime sau în parte, energia electrică
DECIZIE nr. 46 din 20 septembrie 1999 privind acordarea Licenţei pentru furnizarea de energie electrica Societăţii Comerciale "Electrica" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
vin, festivitățile se disociază treptat de ciclul anotimpurilor și al viticulturii, evoluând către celebrarea vieții pline de voie bună și către consacrarea "eternei reîntoarceri" a zeului. Ceva mai târziu îl regăsim pe Dionisos în epoca romanică sub trasăturile bătrânului zeu italic Liber Pater, asimilat cu Bachus și cu Ceres, zeița grâului. Această mutație s-a manifestat în ceea ce s-a numit "scandalul Bacanalelor", care a izbucnit la Roma în jurul anului 186 î.Hr. Foarte asemănătoare cu Dionisiile, Bacanalele erau celebrate noaptea, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
legiunile lui Cezar, care i-au obligat să consume vin. Acest consum a dus la apariția unei producții locale. Aflate deja în concurență nu numai cu Galia, ci și cu Spania și, într-o mai mică măsură, cu Africa de Nord, exporturile italice de vin au avut serios de suferit. A urmat apoi o gravă criză economică care a zdruncinat Imperiul începând cu anii 90, astfel încât în 92 împăratul Domițian a promulgat un edict (care avea să fie abrogat în 276 de Valerius
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]