3,582 matches
-
de obiectul cercetării. În vederea optimizării eficienței unora dintre procedee, a eliminării sau diminuării inconvenientelor lor, este posibilă combinarea acestora. De exemplu: pentru a ajunge mai rapid la o scară cumulativ acceptabilă, consultăm un lot de experți asupra caracterului ierarhic al itemilor; construim o scară ierarhică pe baza drumurilor de viață; trecem drumurile de viață - rezumate în propoziții - printr-o grilă de adjective. Urmărind relevarea temelor dominante ale vieții și biografiei de student și haloul afectiv al unor termeni asociați acestor teme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ahrons și J. Goldsmith) urmărește măsurarea variabilei „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre părinții divorțați”. Se utilizează ca interviu semistructurat, dar poate fi adaptată și ca scală de tip Lickert cu cinci gradații, de la „întotdeauna” până la „niciodată”. Exemple de itemi: „Când discutați cu fostul(a) soț(soție) probleme legate de copiii dumneavoastră, cât de des ajungeți la ceartă?”, „Când aveți nevoie de ajutor privind copiii, recurgeți la fostul(a) soț(soție)?”. Testul percepțiilor tematice la copii (Children’s Aperception Test
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au fost astfel selectate încât să se refere și la relațiile părinți-copii, unele animale fiind antropomorfizate. În anumite versiuni ale TAT se utilizează numai figuri umane. Construirea de inventare și scale pretinde o muncă laborioasă, marea problemă constituind-o selecția itemilor de așa natură încât să aibă o fidelitate și validitate cât mai ridicate (vezi, pe larg, Radu, 1993). Prima se referă la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este ultima, întrucât angajează esența problemei, adică raportul dintre conținutul conceptului, al constructului (spațiul lui de atribute) și conținutul instrumentului (spațiul lui de itemi). După cum îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei ce utilizează inventare și scale familiale trebuie să fie foarte atenți la capcana pseudovalidității. Faptul că un instrument are un nume precis (și seducător) nu înseamnă că are și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mare. Identificarea - în imaginea de sine - cu tipificările consacrate categoriei de sex din care faci parte este o premisă solidă pentru o autoestimare ridicată a eului. Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au întrebat dacă nu există indivizi care se văd pe ei înșiși ca având la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exclusă ca metodă alternativă sau complementară, dar nu imposibilă, putându-se practica statul în gazdă, vezi capitolul 2). De numeroase ori însă, întrebările din chestionare se referă la reprezentările și atitudinile populației față de această chestiune. Iată răspunsurile la astfel de itemi pe un eșantion reprezentativ din România (apud Popescu, 2003, p. 44): Figura 12. Opinii privind rolurile de gen în context domestic Între variabile există o asociere semnificativă. c2 = 14,0 pentru n = 2 grade de libertate și nivelul de semnificație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire" Într-o investigație ce urmărea problemele majore cu care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sine în cazul primei întrebări, acestea nefuncționând când e vorba de „alții” (răspunsurile la cea de-a doua întrebare). Avem toate motivele să credem așadar că realitatea este mai bine surprinsă prin cea de-a doua întrebare, deși amândoi itemii se situează pe terenul declarațiilor, și nu al comportamentelor efective, teren minat de grave potențialități distorsionante. Oricum, datele oferite de Barometrul de gen (2000) indică și o altă posibilă realitate semnalată de noi în considerațiile precedente. Violența intrafamilială este mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nici negativ; la băieții din anul I, 20% negativ, 50% pozitiv și 10%, nici pozitiv, nici negativ; în anii III-IV, pentru aceeași ordine a calificativelor, proporțiile la fete sunt 15%, 25% și 40%, iar la băieți, 8%, 90% și 2%. Itemul „dacă ați avut până acum cel puțin o aventură amoroasă?”, utilizat de noi în anchetă, este unul relevant pentru sociosexualitate, fapt confirmat și prin cele mai frecvente caracteristici atribuite „aventurii amoroase” de către subiecții înșiși: relație sexuală de scurtă durată, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau alta, deși s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau alta, deși s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studiul valorilor și al transpunerilor lor pe planul acțiunilor efective să se nuanțeze strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret crezurile valorice. În aceeași ordine de idei, ocupându-se de problematica valorilor la tânăra generație, am utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Tetlock, 1996, apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 276). 3) O altă caracteristică importantă a complexității este dacă aceasta cuprinde credințe cu mare putere discriminativă informațională sau sunt interredundante. Analizele au arătat că un coeficient ridicat de corelație (pozitivă) dintre itemi ce păreau a desemna crezuri diferite înseamnă că practic ei spun cam același lucru, sunt deci redundanți. În acest caz, există numai aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă, produce atitudini mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unei țigări cu „iarbă” etc.) în care ar urma să acționeze. Așa cum, pentru testele psihologice propriu-zise, astăzi se admite numai ideea predicției pe termen scurt (Radu, 1993), tot astfel trebuie să considerăm și validitatea predictivă a datelor furnizate de itemi ce vizează intenția comportamentală. Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale sunt - cel puțin deocamdată - imposibile, estimarea unor tendințe majore se poate face mai degrabă prin cunoașterea și luarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale altora. Nu este vorba atât despre simțăminte morale, cât despre faptul că în asemenea conglomerate umane are loc o supraîncărcare informațională. De la zgomotele străzii de zi și noapte, la multitudinea de reclame, afișe, nenumărate pliante, ziare etc. și până la itemi ce privesc dinamica vieții profesionale și familiale în condițiile marilor centre urbane, locuitorii acestora sunt bombardați informațional. Singura modalitate de a face față acestei supraîncărcări este de a opera o drastică selecție, de a stabili priorități în atenția acordată diferitelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizionarea frecventă de filme și programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violuri din partea bărbaților asupra femeilor conduce la o slăbire a inhibiției și sensibilității emoționale și în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atractivității? Pentru a decide acest lucru, Z. Rubin (1970, 1973) a colectat mai întâi din reflecțiile filosofice, producțiile literare și înțelepciunea populară propoziții ce descriu cele două stări sufletești, simpatia (prețuirea) și dragostea. Propozițiile astfel culese au fost organizate în itemi pe următoarele teme mai importante: atracția fizică, idealizarea partenerului, disponibilitatea pentru orice ajutor dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dat celuilalt, dorința de a-și împărtăși emoțiile, încrederea și toleranța reciprocă, gradul de inteligență pe care și-l atribuie reciproc partenerii. Pe urmă, psihologul social american a rugat câteva sute de studenți să evalueze cât de caracteristici sunt acești itemi în simțămintele lor față de iubit sau iubită și cât față de persoane de sex opus pe care le prețuiesc și le simpatizează. A reieșit o diferență semnificativă între itemii evaluați ca descriind dragostea și cei considerați caracteristici legăturilor de simpatie. Pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]