1,337 matches
-
demnitățile diplomatice, nu a perseverat pe calea deschisă de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte de civilizație românească, București, 1988 (în colaborare cu George G. Potra și Constantin Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu și Nicolae Dinu). Traduceri: Benedetto Croce, Poezia, pref. trad., București, 1972; Dionisie din Furna, Carte de pictură, pref. Vasile Drăguț, introd. Victor Ieronim Stoichiță
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
își recunoască fapta și procedează la pedepsirea lor, cu arma victimei și cu ajutorul câinelui său. E o ingenioasă istorie detectivistă în mediul rural autohton, unde protagonista desfășoară o anchetă originală, interogând la fiecare pas în primul rând natura, martoră a itinerariilor păstorești din vremuri imemorabile. Construit pe schema baladei Miorița, dezvoltând o variantă mai puțin cunoscută a „măicuței bătrâne”, romanul întoarce sensul resemnat al textului popular în altul, activ și justițiar. Mari umbre mitice însoțesc astfel o narațiune realistă, care învie
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Ist. lit., 201-215; Ion Istrate, Dimensiunile epice ale amintirii în romanele târgurilor de provincie la Mihail Sadoveanu, DFC, 62-88; Braga, Ist. lit., 92-112; Cheie-Pantea, Palingeneza, 85-105; Fănuș Băileșteanu, Eseuri, București, 1982, 96-143; Andrei Brezianu, Translații, Cluj-Napoca, 1982, 108-120; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 64-89; Marcea, Varietăți, 117-131; Popa, Competență, 137-141; Raicu, Calea de acces, 47-134; Săndulescu, Portrete, 213-218; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 29-33; Mihai Cazacu, Sinteza sadoveniană, București, 1982; Dan Mănucă, Pe urmele lui Mihail
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Textul, 178-183; Băileșteanu, Aorist, 42-98; Cândroveanu, Lit. rom., 87-91; Craia, Fețele, 118-123; Ornea, Interpretări, 306-311; Popovici, Eu, personajul, 81-104; Radu, Pagini, 37-46, 205-211; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1989, 142-154; Holban, Literatura, 269-280; Velea, Interferențe, 37-41, 83-86, 126-133; Florescu, Itinerarii, 103-263; Negoițescu, Ist. lit., I, 197-200; Vlad, Lect. prozei, 26-47; Monica Spiridon, Inerțiile receptării, RL, 1992, 27; Zaharia-Filipaș, Retorică, 153-183; Alex. Ștefănescu, Mihail Sadoveanu, RL, 1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228; Petru Ursache, Sadovenizând, sadovenizând..., Iași
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a scris decât mult mai târziu despre Honigberger, În Patañjali et le Yoga (1962). Oabsență a sa care, ca și cea a paginilor despre orientaliștii români (alții decât cei contemporani), este explicabilă la o scală sintetică prin abandonarea proiectului unui Itinerariu critic al culturii românești formulat În 19301, deci a completării celui spiritual pentru uzul generației, proiect care ar trebui Însă amplu și corect asociat comentariilor și așa extrem de inegale de care Încă se bucură scrierile sale. În plus, va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rebreanu, RL, 1976, 49; Dumitru Micu, „Introduceri” critice, CNT, 1976, 52; Nicolae Manolescu, „Dicționar de termeni literari”, RL, 1976, 53; Vlad Sorianu, În universul valorilor consacrate, ATN, 1977, 2; Al. Piru, Rebreniana, LCF, 1977, 11; George, Sfârșitul, II, 34-38; Pillat, Itinerarii, 357-358; Ungheanu, Lecturi, 330-335; Ștefan Cazimir, „Citind, recitind...”, RL, 1983, 3; Z. Ornea, G. Topîrceanu, „Scrieri”, CNT, 1983, 17; Mircea Anghelescu, „Ocarte bună sfidează moartea”, T, 1983, 4; Ștefan Cazimir, Romane epistolare, RL, 1984, 30; Șerban Cioculescu, Duiliu Zamfirescu, epistolier
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval (1978) reia și dezvoltă subiectul din teza de doctorat. Bazată pe o bogată documentație, lucrarea valorifică cercetările anterioare în domeniu, precum și propriile investigații în bibliotecile și depozitele de carte din țară. Reconstituind sistematic itinerariile parcurse de-a lungul veacurilor de tipărituri, istoriograful probează, cu noi argumente și fapte, ideea conștiinței de neam, desprinsă deopotrivă din mereu reluata „referință la unitatea dacică a teritoriului locuit de români” și din „efortul păstrării neștirbite a credinței ortodoxe
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
141-197; Perpessicius, „Izgonirea din rai”, LCF, 1959, 23; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 316-318; Mircea Anghelescu, Ieronim Șerbu, LCF, 1965, 27; Alexandra Stamate, „Urmărirea”, VR, 1967, 5; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 137-143; Crohmălniceanu, Literatura, I, 436; Nicolae Balotă, „Itinerarii critice”, LCF, 1972, 51; Lascăr Sebastian, La moartea lui Ieronim Șerbu, RL, 1972, 51; Corbea-Florescu, Biografii, I, 225-232; Nicolae Manolescu, „Vitrina cu amintiri”, RL, 1974, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 545; George, Sfârșitul, III, 229-232; Micu, Scurtă ist., III, 11
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
București, 1990; Această dulce povară, tinerețea, București, 1983; ed. București, 1993. Traduceri: Françoise Sagan, Vă place Brahms?, București, 1971 (în colaborare cu Catinca Ralea); Françoise Mallet-Joris, Casa de hârtie, București, 1972; Andrée Chedid, Celălalt, București, 1977. Repere bibliografice: Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 54-58; Constantin Fântâneru, „Pânza de păianjen”, UVR, 1938, 12; Perpessicius, Opere, VIII, 88-89; Constantinescu, Scrieri, IV, 591-594; Mihail Sebastian, Debuturi, RFR, 1938, 8; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 325-326; Mihnea Gheorghiu, „Cântecul uzinei”, VR, 1951, 2; Georgeta
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
locuitorilor din Dobrogea. Superficialitatea voluntară a descrierii contextului istoric, dezvoltarea lui convențională salvează de la îndoctrinare „tablouri” pitorești, reflectând specificul regional și mozaicul etnic. Un exemplu relevant se găsește în romanul de formație Lumini de poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
imprimat o atitudine nouă copiilor față de plante, Am căutat să-i educ pentru a ocroti natura, să le dezvolt gustul pentru frumos, respect pentru munca altora și pentru munca lor. Înainte de orice deplasare atât în orizontul local, cât și pe itinerarii mai lungi, drumeții, excursii am urmărit să formez elevilor deprinderi de comportare civilizată de păstrare și ocrotire a mediului înconjurător, le-am prezentat regulile pe care le au de respectat. Astfel, în drumeții i-am avertizat că nu au voie
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
Carianopol, Scriitori, I, 181-197, II, 26-29; Ioan Massoff, Despre ei și despre alții..., București, 1973, 213-220; Ilea, Mărturisirile, 175-184; Cezar Petrescu, Evocări și aspecte literare, îngr. Mircea Popa, Timișoara, 1974, 225-239; Dan, Proza, 202-205; Massoff, Teatr. rom., VI, 393-402; Pillat, Itinerarii, 335-343; Ciobanu, Însemne, I, 69-99, II, 52-67; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Manolescu, Arca, I, 242-246; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 186-203; Silvia Tomuș, Ionel Teodoreanu sau Bucuria metaforei, Cluj-Napoca, 1980; Cioculescu, Amintiri, 319-322; Piru, Ist. lit., 311-312
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Amintiri, II, îngr. și pref. Ion Bălu, București, 1970, 287-296; Barbu, Sine ira, 237-243; Rotaru, O ist., II, 122-137; Cioculescu, Itinerar, I, 194-205; Piru, Varia, II, 296-299; Săndulescu, Citind, 160-166; Lidia Gavrilescu, Maria Saliniuc, G. Topîrceanu. Biobibliografie, Iași, 1974; Pillat, Itinerarii, 167-220; Piru, Ist. lit. 246-248; Mircea Handoca, Pe urmele lui George Topîrceanu, București, 1983; Ornea, Actualitatea, 115-118; Al. Paleologu, La centenarul lui G. Topîrceanu, VR, 1986, 3-4; Amintiri despre George Topîrceanu, îngr. și pref. Silvia Popescu, Iași, 1987; Zamfir, Cealaltă
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
1996), director al Editurii Fundației PRO (din 2001). Concomitent, din 2000 se numără printre jurnaliștii de la „Ziarul de duminică” (supliment cultural al „Ziarului financiar”). Debutează în 1980 cu volumul de reportaje La nord și la sud de Tejo, consacrat unor „itinerarii portugheze”. I s-a decernat în 2003 Premiul Uniunii Scriitorilor. Comentator al actualității internaționale, Ț. dezvoltă eseistic teme generatoare de controverse și dezbateri, precum asasinatele politice, discrepanțele economice între societatea capitalistă și „lumea a treia”, poluarea, șomajul, problematica înarmării ș.a.
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
posibil, de vreme ce magia reprezintă singura lege în acțiune. Atractive sunt și piesele de teatru pentru copii Planeta portocalie, Daniel și Dracula, Magicianul în Pădurea Uitării, reunite în 2003 într-un singur volum. SCRIERI: La nord și la sud de Tejo. Itinerarii portugheze, București, 1980; America celor trei asasinate (Dallas, Memphis, Los Angeles) (în colaborare cu Dumitru Constantin), Cluj-Napoca, 1982; O lume bolnavă. Dosare nesecrete ale violenței. Realități din lumea capitalistă, București, 1987; Cadmos și clipa cea repede, Timișoara, 1988; Pavană în
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 249-250, 373-374; Sebastian, Jurnal, 545-548; Munteano, Panorama, 239-240; Ivașcu, Confruntări, III, 42-43; Radu Boureanu, Funia de nisip, București, 1972, 311-317; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 100-106; Mihail Sebastian, La moartea lui G. M. Zamfirescu, RFR, 1939, 11; Călinescu, Ist. lit. (1941), 835, 837, Ist. lit. (1982), 920, 922-923; Ion Marin Sadoveanu, „Domnișoara Nastasia”, VAA, 1944, 1 038; N. Carandino, Teatrul așa cum l-
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
în timp și spațiu, București, 1987, 355-359; Aurora Alucăi, V. Voiculescu (1884-1963). Biobibliografie, I-II, Iași, 1988; Mihăilescu, Întrebările, 169-178; Tihan, Apropierea, 49-57; Zamfir, Cealaltă față, 176-186; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 188-200; Marius Pop, V. Voiculescu în amintirea contemporanilor, București, 1989; Florescu, Itinerarii, 13-101; Negoițescu, Ist. lit., I, 301-305; Octavian Soviany, Din „preistoria” poeziei voiculesciene, RL, 1992, 13; Cornel Ungureanu, Abstracție și hierofanie, O, 1992, 16; Aurel Martin, Religie și ficțiune, RL, 1992, 29; Octavian Soviany, Vasile Voiculescu, prozator, CNT, 1993, 22; [Vasile
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Florica Bechet (1995- 1997). O serie de observații referitoare la unele traduceri din Aristofan (1963) face Mihai Nasta, iar Simina Noica descifrează un prolog pindaric (1972), Maria Pârlog analizează timpul și spațiul în elegia lui Properțiu (1981), Liviu Franga urmărește itinerariul idealului poetic al lui Horațiu (1991). În exegeze dedicate romanului latin, Florica Bechet studiază motivul prostiei în Satiriconul lui Petroniu (1989) și I. Fischer registrul și intensitatea muzicii în scena banchetului lui Trimalchio din aceeași scriere (1992-1994). Mai mulți interpreți
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
atomici și nucleari, respirăm aerul înveninat cu noxe al Herei, ne nutrim cu speranțele lui Epimeteu și ne îngrozim de profețiile apocaliptice ale Casandrei. Iar Ananke ne decide încă soarta, după bunul ei plac, alcătuind planurile secrete ale moirelor și itinerariile abominabile către împărăția lui Hades și a Proserpinei. De unde ne-ar mai putea veni salvarea? Am crede că de nicăieri, dacă luăm în seamă că marele paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Munteanu, Aristarc, 272-281; Zalis, Tensiuni, 56-67; Corbea-Florescu, Biografii, II, 180-189; Pop, Transcrieri, 195-209; Simion, Scriitori, I, 698-703, II, 154-170; Fanache, Întâlniri, 6-18; Cioculescu, Itinerar, II, 327-330; Laurențiu, Eseuri, 175-184; Cristea, Arcadia, 174-177; Raicu, Practica scrisului, 147-167; Ciopraga, Ulysse, 96-112; Pillat, Itinerarii, 261-264; Grigurcu, Poeți, 41-50; Braga, Destinul, 77-83; Doinaș, Lectura, 140-153; Paleologu, Ipoteze, 325-328; Ștefănescu, Jurnal, 37, 155-156, 184-188; Grigurcu, Critici, 525-529; Zaciu, Cu cărțile, 17-22; George Arion, Alexandru Philippide sau Drama unicității, București, 1982; Bucur, Poezie, 222-236; Cândroveanu, Printre poeți
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 28-30; Sadoveanu, Opere, VI, 329-333; N. Iorga, Pagini alese, I, îngr. Mihai Berza, București, 1965, 44-45; Călinescu, Ist. lit. (1941), 530, Ist. lit. (1982), 598; Pillat, Itinerarii, 87-97; Dicț. lit. 1900, 692-693; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 128-131; Teodor Vârgolici, Scriitorii clasici și armata, București, 1986, 198-199; Faifer, Semnele, 211-212; Dicț. scriit. rom, III, 831-834; Ioana Drăgan, Romanul popular în România - literar
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
București, 1972; Carianopol, Scriitori, I, 37-53; Cioculescu, Itinerar, I, 232-235, IV, 427-432, V, 470-480; Săndulescu, Citind, 150-159; Martin, Metonimii, 221-231; Ovidiu Papadima, Ion Pillat, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, II, 97-121; Micu, „Gândirea”, 456-491; Pop, Transcrieri, 65-76; Ungureanu, Contextul, 68-103; Pillat, Itinerarii, 3-62; Sorescu, Interpretări, 133-139; Cristian Livescu, Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Martin, Paranteze, 169-196; Adam, Planetariu, 83-111; Dumitru Șerban Drăgoi, Ion Pillat, București, 1984; Ornea, Actualitatea, 140-144; Anghelescu, Vedere, 245-285; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 214-220
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Șerban Cioculescu, „Patul lui Procust”, ADV, 1933, 14 386; Petru Comarnescu, Camil Petrescu, romancier, „România literară”, 1933, 53; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, București, 1982, 455-457; Al. Robot, „Patul lui Procust”, RP, 1933, 4530; Rebreanu, Opere, III, 481-482; Mircea Eliade, Itinerarii și reportagii, VRA, 1933, 285; Papadima, Creatorii, 179-185; C. Gerota, „Rapid-Constantinopol- Bioram”, „Calendarul”, 1933, 381; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 95-158; Iorga Ist.lit.cont. (1934), II, 252; Dragoș Protopopescu, „Teze și antiteze”, PRV, 1936, 410; Lovinescu Ist.lit.rom.cont., 67
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Casa dintre portolaci (în colaborare cu Ruxandra Berindei), București, 1976; Între relativ și absolut, București, 1979; Toulouse-Lautrec, București, 1980; Întoarcerea lui Ulise, București, 1982; Gheorghe I. Anghel, București, 1984; Nașterea nostalgiei, pref. Mircea Scarlat, București, 1984; Antoine Watteau, București, 1985; Itinerarii, București, 1987; Eseuri, pref. Marcel Petrișor, București, 1992. Traduceri: Jules Renard, Morcoveață, București, 1958, Jurnal, pref. trad., București, 1979; Albert Ayguesparse, Culorile adevărului, București, 1964; Stendhal, Viața lui Henri Brulard. Amintiri egotiste, pref. trad., București, 1965, Jurnal, pref. trad., București
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]