1,501 matches
-
numar de ajustări minore sugerate de traducătorii și editorii italieni și ruși, cărora le suntem recunoscători. Citiți fonetic Dicționar Afișați dicționarul detaliat 1. substantiv 1. prefață 2. introducere 3. cuvânt înainte Notă asupra cronometriei În perioada renascentista Florența utiliza calendarul iulian constând din 12 luni și 365 de zile, cu un an bisect odată la 4 ani. Cu toate acestea, ca în mai multe părți ale Europei, Florența începea anul la 25 Martie, odată cu Sărbătoarea de Bună Vestire. În consecință documentele
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mă magnetizează pur și simplu... Și dacă mama nu-mi zicea..., poate nici nu băgam de seamă, dar acum, mă stăpânește ideea că... Sau poate tocmai de aceea? Dar dacă nu zicea mama... nu mi se întâmpla la fel, oare?! Iuliană, ai... comis-o! Adică să neg că din mine pleacă slăbiciunea? Ufff! Nu știu cum voi reuși să gestionez situația asta. În loc să fiu cu gândul doar la sănătatea fratelui meu, stau... Mda! De fapt, trebuie să recunosc, este un tip foarte plăcut
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
curgă apa rece și apa caldă, apoi făcu inventarul lucrurilor atent prinse în cuierul din spatele ușii. Ochii îi rămaseră ațintiți asupra unui halat de baie de al cărui guler era prins un bilet pe care era scris cu litere uriașe: IULIANA. Privind mai atentă, observă și două prosoape mari de baie, la fel de albe ca halatul, de care erau agățate etichete cu numele său. Nu-i venea să creadă. Surpriza a doborât-o și lacrimi mari se prelinseră pe amândoi obrajii. „Doamne
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
le-ar fi loiale, ceea ce i-ar fi ajutat în acțiunea de recucerire a capitalei. În opinia lui Loupan, omul-cheie al loviturii de stat și cel care deține misterele revoluției române, cel puțin pentru zilele 16-22 decembrie, ar fi generalul Iulian Vlad (fostul șef al Securității), secondat în mare măsură de generalul Victor Athanasie Stănculescu. Lovitura de stat a fost instrumentată de KGB, care a optat pentru Ion Iliescu în calitate de politician al „revoluției”. Pentru Victor Loupan, este mai mult decât emblematic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe rol și Virgil Măgureanu. Mai cu seamă prin încorporarea Securității în Armată, s-a încercat uitarea intenționată a rolului pe care Securitatea îl avusese ca organism de represiune în timpul comunismului; totuși, jocul nu a izbutit întru totul, deoarece generalul Iulian Vlad (deși făcea parte din complot) a fost în cele în urmă arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii Armatei și Securității, care îl trădaseră pe dictator, făcând parte din complot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Iar pe Dumnezeu e cu neput să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine ință ”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor” O lectură mai atentă a unor scrieri bisericești din primele secole ne strecoară în suflet sângele martirilor este convingerea m
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”<footnote Ibidem, cartea a cincea, I, 29-30, p. 185. footnote>. În Istoria bisericească, Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului ne aduce în atenție martiriul Sfântului Teodor și lucrurile minunate și înfricoșătoare petrecute cu dânsul. Împăratul păgân Iulian Apostatul a poruncit ca Teodor să fie scos din închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături foarte crude. El însă a
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neputință să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. Concluzii Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și de un vocabular de cult, atunci când are trebuință să vorbească despre creștinism; alături de termenul de cult îl întâlnim pe cel rit. Față de mărturiile precedente, întâlnim o schimbare importantă în evaluarea creștinismului: autorul opune superstițiilor practice ale unui împărat precum Iulian, religia creștină perfectă și simplă. Dacă în scrierile polemiștilor anticreștini acuzația de superstiție era un loc comun, termenul este aplicat acum intervențiilor religioase ale lui Iulian, în timp ce religia creștină este evaluată pozitiv, așa cum rezultă din critica imediat următoare adusă episcopilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Apostatul (361-363) Istoria vieții sale este plină de complicații și intrigi ale curții imperiale constantinopolitane, cauzate de moartea împăratului Constantin (337), fapt ce a dus la eliminarea celeilalte ramuri dinastice și a altor susținători ai acestora, rămânând în viață doar Iulian pe atunci de 6 ani și fratele său vitreg Gallus, foarte bolnav și crezut irecuperabil. Iulian a avut șansa de a studia în diferite locuri, permanent sub supravegherea trimișilor lui Constantius II, vărul său. Cine era Iulian? Ammianus Marcellinus, ni
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
actele de bravură și de rebeliune ale soldaților creștini care au aruncat armele și au refuzat să șteargă însemnele creștine de pe steaguri. Cele mai elocvente împotriviri s-au petrecut chiar în palatul imperial unde destui militari și servitori contrari politicii iuliane, urându-l pentru mania sa de a voi să readucă în viață cu orice preț vechea înfățișare păgână a Imperiului. Aceștia erau conduși cu mult curaj de tribunii Valentinian și Valens, viitori împărați (364-375, respectiv 364-378), care nu doar creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este mai mult hiperbolică. Nefiind satisfăcut de numărul și de consistența apostaziilor, la care se mai adăugau și aceea că un grăunte de tămâie și un pumn de bani nu erau suficienți pentru a crea trădători, la un moment dat Iulian s-a gândit să se elibereze complet de militarii creștini, dându-i afară din armată. A poruncit ca să nu mai îndeplinească servicii militare în palat aceia care nu voiau să abandoneze creștinismul și nici măcar să meargă să sacrifice idolilor. Apoi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adorau zeii. Începând din secolul III, a crescut progresiv procentajul barbar, iar acestui fenomen îi răspundea renunțarea elementului roman din serviciul militar. Preocupările derivate din sfera climatului imperial în fața acestei situații sunt cunoscute. Anonimul scrierii De rebus bellicis descrie preocuparea iuliană pentru apărarea frontierelor și crearea unei armate care să nu depindă de țărănime și nici de barbari. Renumita lege a lui Valens (364-378) din 375 care reglementa complexa materie a recrutării, trebuie să fie înțeleasă în același sens. Se știe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lesne printr-o majoritate militară păgână. În armată există supunere numai față de împărat. Asistăm la o fidelitate față de suveran, oricare ar fi religia lui, superioară oricărei influențe discutabile a diferitelor crezuri religioase coexistente în epocă. Indiferența și conformismul din armata iuliană (excepție făcând ofițerii din preajma sa) erau note predominante; coborând cu trupe păgâne din Gallia spre Orient împotriva lui Constantius (337-361) care deținea trupe creștine, mai mult sau mai puțin, ne arată că evanghelizarea Galliei era încă departe. Arătându-și simpatia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
descrierile făcute unor popoare antice (greci, persani, egipteni, traci ș.a.) în cele nouă cărți ce compun lucrarea Historiae. 4 Cu referire la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii, geografiei și culturii germanilor. 6 Fie ele Vechiul sau Noul Testament, Coranul sau Talmudul. 7 Ce ating această temă mai mult sau mai puțin amplu sau explicit. 8 În ordine: Descriptio Moldaviae (1716
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
științifică, literară și didactică. Aici se pare că i s-a conferit curând și titlul de abate, respectiv, conducerea acelui așezământ duhovnicesc. Totuși această ipoteză trebuie înțeleasă într-un sens foarte restrâns, pentru că adevăratul conducător al acelui așezământ era cardinalul-preot Iulian, căruia monahul străromân i-a arătat și i-a păstrat o recunoștință deosebită pentru ospitalitatea cu care a fost întâmpinat de la început. Însăși denumirea de „abate”, la acea vreme făcea referire la o conducere spirituală, onorifică. Conducerea propriu-zisă administrativă aparținea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
răspunsurile în discuție sunt „stabilite de priceperea egiptenilor” și ele trebuie să constituie „evidențe pentru cei din vremea noastră”. Având o astfel de menire, argumentele enumerate mai sus au avut o importanță majoră în computul pascal. Deși, odată cu îndreptarea calendarului iulian aceste argumente și-au pierdut din importanță, totuși, în știința cronologiei, ele sunt indispensabile. c. Cronologia în concepția lui Dionisie cel Smerit și fundamentarea ei teologică După cum preciza marele patrolog I.G. Coman, „Dionisie Exiguul a pus bazele calculului erei creștine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o zi la sfârșitul fiecărui ciclu de patru ani. Este vorba de așanumitul an bisect, mijloc de restabilire a echivalenței dintre cele două noțiuni întrebuințate, „calendaristică” și „astronomică”. O dată cu numărul de 12 al lunilor anului (reechilibrate în privința numărului zilelor), calendarul iulian a păstrat echinocțiul de primăvară la 24 martie. Acest instrument păgân de măsurare a timpului a fost moștenit și de creștini, suferind unele transformări. Astfel, pe lângă numerotarea inversă a elementelor ei, octada romană a fost înlocuită cu o unitate mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înlocuit anul 248 al lui Dioclețian cu anul 532 după Hristos. În ciclul conceput astfel, primul lui an are drept caracteristici ciclul solar 10, cel lunar 2 și indictionul roman 4, proclamând astfel identitatea lui cu anul 4714 al perioadei iuliane, care iarăși coincide cu al patrulea an al celei de a 194-a Olimpiadă, și cu 753 de la întemeierea Romei. Lucrarea învățatului străromân a aflat continuatori de-a lungul veacurilor. Astfel, Felix Gilitanus, un abate african din secolul al VI
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
XX-lea. „Acest ciclu - al lui Dionisie - este codicele datei Paștelui după prescripțiile Bisericii Orientale, ciclu care, începând cu anul 345 d.Hr., se repetă neîncetat. Marele ciclu pascal a fost în uz în toată creștinătatea, până la reforma calendarului iulian în 1582. Din acest an, Biserica Occidentală a părăsit, odată cu calendarul iulian, vechile reguli și a creat altele noi, cu totul deosebite. Dar Biserica Orientală a rămas la calendarul iulian și la vechile calcule”. Așa se face că în spațiul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prescripțiile Bisericii Orientale, ciclu care, începând cu anul 345 d.Hr., se repetă neîncetat. Marele ciclu pascal a fost în uz în toată creștinătatea, până la reforma calendarului iulian în 1582. Din acest an, Biserica Occidentală a părăsit, odată cu calendarul iulian, vechile reguli și a creat altele noi, cu totul deosebite. Dar Biserica Orientală a rămas la calendarul iulian și la vechile calcule”. Așa se face că în spațiul ei au continuat să circule „pascaliile” pe stilul vechi. La români, de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fost în uz în toată creștinătatea, până la reforma calendarului iulian în 1582. Din acest an, Biserica Occidentală a părăsit, odată cu calendarul iulian, vechile reguli și a creat altele noi, cu totul deosebite. Dar Biserica Orientală a rămas la calendarul iulian și la vechile calcule”. Așa se face că în spațiul ei au continuat să circule „pascaliile” pe stilul vechi. La români, de exemplu, este renumit egumenul Silvan de la Putna (sec. al XVI-lea), preocupat de căderea sărbătorii Paștelui cu calculele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1997. Von Kutschera, Franz, Sprachphilosophie, völlig neu bearbeitete und erweiterte Auflage, W. Fink Verlag, München, 1975. Waismann, Fr., The Principles of Linguistic Philosophy, edited by R. Harré, Macmillan, London, 1965. Redactor DRAGOȘ DODU Tehnoredactor MANUELA MĂXINEANU DTP DUMITRU OLTEANU Corector IULIANA POP Apărut 2008 BUCUREȘTI - ROMÂNIA Lucrare executată la S.P. „BUCUREȘTII NOI“
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
par mai importante. De pildă, demisia Papei Benedict al XVI-lea, evreu după mamă și bunică, demisie anunțată pe 11.02.2013 și intrată în vigoare la 28.02. 2013. A doua dată reprezenta ultima zi a anului în calendarul iulian și antic roman, deci marchează un sfîrșit de ciclu. O fi fost aleasă întîmplător? Apoi, aceasta nu este o funcție din care să-ți dai demisia. Papa Ioan Paul al II-lea, deși bolnav de cancer, de osteoporoză și boala
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
recupera întârzierea față de calendarul solar, se adăuga o lună de 22 sau de 23 de zile, la fiecare doi ani. Pentru a se evita dezordinea astfel creată, reforma împăratului Iulius Caesar, din anul 43 î. d. Hr., a instituit "anul iulian", format din 12 luni, de câte 30 și 31 de zile (luna februarie avea 28 de zile), iar la fiecare 4 ani, un an bisect. Kalendele, idele și nonele cădeau la o dată fixă. În cinstea lui Iulius Caesar, numele lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]